15,139 matches
-
viață și de moarte asupra alesei sale. Dacă mireasa se dovedea fecioară, soacra își spăla nora din creștet până în tălpi, semn că o prețuiește, și îi dăruia salba ei de aur. Închina apoi o cupă de rachiu în cinstea ei. * Preocupați de viitoarea noră, Lisandru și Rafira își cercetau în taină fiul să vadă dacă ochii plini de vioiciune ai băiatului lor drag săgetau pe vreuna dintre multele fete ce zburdau, de dimineața până seara, prin fața corturilor. În șatra lui Iorgu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
căruțelor pe drumurile cu atâtea hârtoape, le spulberaseră orice gând în afară de cel care însemna mâncare și odihnă. Cum nu se simțea îmbiat de mâncare, bulibașa trecu printre corturile așezate deja, cu luleaua stinsă. Se vedea cât de colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea explica de ce trebuia să și alerge el oamenii și animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii scotociseră câteva șatre? Aflase că și alte șatre o țin într-o goană nebună, mâncând drumurile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă unor confrați preocupați de literatură, unii m-au persiflat galeș, căci sunt umoriști de rasă, iar alții au zis că aș avea limbrici. Când le-am dovedit că, din punct de vedere medical, nu aveam limbrici, nu s-au lăsat convinși, contrazicându-mă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
senzație de durere”, spunea filosoful român Emil Cioran, așa că, păstrându-mi calmul și luciditatea, am ajuns la un moment dat, un clasic al deznădejdii. Dar nu m-am lăsat răpus, slavă Domnului, și am devenit absent la provocările lumii imunde, preocupat de valorile în care am crezut, cu toate că respectul, încrederea în oameni și generozitatea mi-au fost puncte vulnerabile. După arestarea tatei, firea mea timidă a devenit și mai retrasă, iar toate caznele care m-au urmărit ulterior, m-au călit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rusă îpiroșki) și din ucraineană pyrișky) tăvălite în pesmet, scorțișoară, zahăr și unt, ori deliciosul cremșnit, specialitatea casei. Tare mult mai ținea bona la plimbările regulate pe aleile parcului vecin din stațiune, în compania veverițelor blânde și jucăușe, a ciocănitorilor preocupate de igiena copacilor, a măiestrelor păsări cântătoare, a turiștilor veniți la odihnă sau tratament. Păcat că la trei ani a trebuit să mă despart de Gertrude și de parcul primelor zghihuieli nevinovate, cu multe și mari regrete printre hohotele de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sperie gravidele, într-o țară a suprarealismului și a teatrului absurd. Sărind pârleazul, într-un mod sui-generis, sub umbrela amintirilor și afundându-mă în desișul patetic al albumului de familie, am pierdut dreapta cărare, căzând în capcana de a fi preocupat de grija altora, cam cum face câinele la drum lung. Revin la oile mele, pragmatic și conștient că, de obicei, ploile de vară și jocul de babe nu țin mult. Șederea mea la Vatra-Dornei a durat doi ani și jumătate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și subțire) cu apă caldă amestecată cu oțet și făină de porumb, pregăteau ceapa, usturoiul și piperul măcinat. Seara târziu, chiștele și toba erau fierte și puse la rece, iar cârnații atârnați pe un leț la scurs, în timp ce eu eram preocupat să leg cât mai sus vezica urinară a porcului, de un căprior din podul grajdului, ca să se usuce mai ușor. O dată cu perioada sacrificării porcilor, toți ne mobilizam pentru pregătirea datinilor de Crăciun și de Anul Nou. Până pe la șapte ani
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o pereche de schiuri de performanță de la Clubul sportiv din Dorna, al cărui președinte era vărul meu Gică Balintescu, care s-a prăpădit de tânăr în urma unui infarct miocardic acut, ca și frate-su mai mare Rică. De săniuș eram preocupat mai toată săptămâna, în schimb patinajul și schiatul îl practicam în special sâmbăta și duminica, împreună cu băieți mai mari, eu fiind mezinul. Locurile preferate de dat cu sania erau pe derdeluș la Pojaroaia, pe drumul în pantă de la biserică și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Paștelui se făceau slujbe miercurea și vinerea seara la biserică, denumite denii, când preotul ținea predici despre Învierea Domnului Iisus, la sfârșitul cărora plecam toți, cu mic cu mare spre casă, cu lumânările aprinse. În Săptămâna Mare, majoritatea băieților eram preocupați cu pregătirea „sacalușelor”, pe care le încărcam cu praf de pușcă sau pucioasă, și a „blehuțelor” cu vapori de carbid sub presiune, ce pocneau cu zgomote infernale, în special în timpul nopții de Înviere, anunțând Nașterea Domnului Iisus Hristos. De la zece
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
asupra relațiilor personale. În general, pe măsură ce îmbătrânim, trecem de la un grup la altul. În adolescență, suntem cu toții căutători de distracții. Între 20 și 30 de ani, suntem mai degrabă creativi și supraviețuitori. Între 30 și 40 de ani devenim mai preocupați de relațiile personale, mutându-ne în grupul confidenților. Spre vârsta de 40-50 de ani, ajungem în grupul devotaților sau al altruiștilor. O privire mai atentă la segmentarea în funcție de valori: Devotații: > Valori primare: respectarea înaintașilor, protejarea familiei, onestitatea, credința și datoria
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ca În fiecare Început de an școlar, Întârzia. Eram majoritatea băieți, rătăciți Într-un liceu cu clase de mecanică și mecanică-agricolă. Forfota creștea și aproape nimeni nu mai lua În seamă grindina de amenințări lansate de unii dintre dascălii noștri, preocupați de menținerea disciplinei. Când domnul Trilă Pătrățilă (hi-hi-hi...așa-i spuneam noi) Își trimise mai Întâi burta În recunoaștere, apoi Își făcu și el apariția Însoțit de Umfla (umflata de directoare adjunctă pe care noi o bănuiam implicată Într-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
misiunea lui pe pământ. Pereții pe care-i protejează cu prețul vieții sale după cum i-a strigat odată o vecină limbută, ieșită să și apere copilul vinovat, care mâzgălise cu cărbune zidul de la intrare Într-o manieră pur suprarealistă. Mă preocupă de ceva vreme istoria veche a Chinei. Sunt fascinat de orânduirea socială a chinezilor din timpurile străvechi, din vremea primelor dinastii. Cu precădere mă atrage dinastia Shang, Întâia dinastie a Imperiului Chinez, Începută, după unii, cu aproape două mii de ani
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
timp își continuară drumul zăvorând cuvintele, doar privindu-se din când în când întrebătoare, căutând a citi una în ochii celeilalte replici rămase nerostite, care însă se lăsau îndelung așteptate. Cea care redeschise dialogul fu Olga. - Știi, tu, ce mă preocupă în aceste momente!? - De unde să bănuiesc ce gânduri te frământă!? replică Ina. - Ei bine, ce culoare și ce croială să aibă rochia mea de mireasă. - Păi n-o vrei albă? - Nu aia tu cu care voi fi mireasă, scuză-mă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
conflictul, ci la judecătorie, în sala de judecată. Avocatul este interesat doar să acapareze pe oricare dintre părți ca și clienți și să le aducă în instanță, loc în care va încerca să apere interesele clientului său, fără să-l preocupe prea mult soarta litigiului ivit. De exemplu, un nou proprietar de apartament din cadrul unei asociații de proprietari nu dorește să apară la avizier pe numele său restanța la întreținere pe care a lăsat-o vechiul proprietar. Dat fiind faptul că
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ar fi ce caută aici, dacă o să plouă, să plece sau să aștepte să se oprească, oare ce fac rațele din Cișmigiu și dacă el este într-adevăr el. Gândurile îi făceau fața să pară îngrijorată, dar pe el îl preocupa doar să nu moară rațele. Sălile de așteptare sunt întotdeauna reci, de fapt nu sunt decât niște burți leșinate, din care te zbați să ieși și râcâi a proasta pe la toate ușile ca să se deschidă mai repede și să te
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tot mai puternic. Nu-și spuseră nimic tot drumul, doar se priveau și își zâmbeau, purtându-și mâinile una în alta, ca și cum ar fi fost împreună. Nu-și spuseră nimic nici când se despărțiră la colț de bulevard. Amândoi erau preocupați să nu greșească, așa că fiecare plecă cu iubirea lui mai departe. El, cu trandafirii roșii, strânși în hârtie creponată, ea, cu garoafele învelite în celofan, sugrumate de degetul opozabil. DE-A LUNGUL RÂULUI De pe pod râul părea de asfalt. Apa
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fii sigur, Zara..., pe deplin sigur. Și atunci îi era mai la îndemână să amâne. Deși strânsese o mulțime de fișe, articole și analize, deși datele esențiale ale studiului au fost deja evaluate, el nu scrisese nici un cuvânt. Ceea ce îl preocupa era modul în care ar fi trebuit să abordeze un domeniu familiar, astfel încât să nu rateze ocazia de a prezenta lumea romanescă ramaniană într-o lumină favorabilă care s-ar putea revărsa și asupra propriei cariere. Trebuia să urmeze planul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
un raport (nu e posibilă existența dreptului fără un raport juridic). Urmărește, așadar, În esență, să determine sfera comportamentului posibil din diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se găsește obligatoriu În natura fizică, Dreptul se preocupă Înainte de toate de elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct adică, de la elementul intern și psihologic. Chestiunea atât de discutată a raporturilor dintre drept și morală găsește aici, cu teama de a nu abuza, o soluție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Cum se poate Împăca această caracteristică a Statului, de a depinde numai de el Însuși În toate manifestările sale de voință, cu caracteristica unei Societăți de State, având puteri care să lege pe membrii săi, e poate problema care astăzi preocupă mai mult știința dreptului internațional, așa Încât s-a vorbit și de o criză a conceptului de suveranitate, ce s-a manifestat tocmai În raport cu această problemă. E lesne de a arăta În mod empiric - observă gânditorul nostru - existența unor Societăți de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nea, mirificele fructe vestitoare ale anotimpului alb. Terminând concediul postnatal, Ina se întoarse la serviciu. Totul i se părea neschimbat, în afară de fizionomia Olgăi, pe care se prefirau întunecimi, asemenea celor ce împresurau cerul lui noiembrie. Doctorul Pencu, șeful secției, era preocupat în permanență să găsească cele mai potrivite mijloace de a-i strânge pe toți componenții echipei sale sub același sceptru. Secretul lui, dacă se poate numi așa, nu era altul decât acela aflat la îndemâna unui om cu știința conducerii, de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
limpede, ca lacrima. Să am grijă, la tren, își zise, apoi, în gând. și continuă să calce pe accelerație, moderat, întrebându-se, în continuare: de ce, oare, atâta liniște; de ce? Din care cauză? Pentru care motiv? Oare de ce? De ce să mă preocupe, un asemenea fleac, în timpul unei călătorii atât de importante, pe care o fac, pentru a fi de față la pregătirea miresei, pentru nunta de mâine? De...Voi să-și mai zică o dată: de ce?, dar, nu mai apucă. Izbucnit dintre lanurile
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
văzut aco lo, la el acasă. Arată modele de flexibilitate a scenelor și eficiență economică a teatrelor de dincolo de Ocean. Din păcate, În anii 1970-1990, nu prea avea cine să-l audă, fac torii de decizie ai epocii fiind puțin preocupați de moder nizarea artei spectacolului și inovarea În spațiul de joc autohton. Dincolo de gîndurile & sfaturile profesionale ale marelui scenograf și dascăl Dan Jitianu, dincolo de eloc ventele fotografii din unele (parcă, prea puține!) montări ale sale, teatrografia -lista celor peste 100
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cheamă huduhudu (cînd e gingașă), ori ha dahada(cînd e zgomotoasă). RÎsul vulgar este sintetizat faidifaidi, cel aprobator - hashas; prin hoho hoho se Înțelege rîsul dezlănțuit, În hohote, haia haia numește rîsul de complezență ș.a.m.d. Dintre alte nații preocupate de problemă, trebuie să amintim americanii: ei glisează În jurul umorului creind termeni uneori surprinzători, vag traductibili, ca banter (persiflare), clowning (mascaradă), drollery (comicărie), facetiousness (ton spiritual), hoax (păcăleală), horseplay (renghi), jest (șotie), taunting (mușcător), lark (poznă), mockery (batjocură), ribaldry (deocheat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
isteață decât Dorinel, fără îndoială, ba pe deasupra vădea și anumite înclinații artistice. Cam rudimentare, ce-i drept. Dar Dorinel, în simplitatea lui, degaja un anume tip de onestitate. Acum stătea și o privea, dând senzația că s-ar gândi foarte preocupat la ceva, așa cum lasă impresia și o grămadă de oameni. Spre deosebire de aceștia, el chiar era încercat de oarecari dubitațiuni: "Auzi, bă, gândaco...", spuse el tărăgănat. Dar ea îl contră imediat, cu aplomb, evident iritată: "Nu-mi zi tu mie "Auzi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Până aici toate bune și frumoase. Dar ce a fost cu adevărat interesant abia după aceea s-a petrecut, faptele intrând în legendă. Ciucurel privi în urma limuzinei, aranjându-și cu un gest studiat cravata Jaquard peste burta din ce în ce mai proeminentă. Își supse preocupat dantura printr-un țistuit aspirat, scurt și șmecheros, așa cum îl prindea pe el mai bine, în timp ce-și zicea: "Relule, ar fi cazu' să mai treci pă la sală, tată, că uite ce bobâlcă ți-ai tras la înaintare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]