1,810 matches
-
acolo mergeam. Ce frumoase slujbe ținea! Mult ne hrăneam din cuvântul lui. Apoi și soțul a Început să meargă la biserică și astfel toată familia mergeam la slujbă. Și astăzi mai punem caseta cu slujba lui. Era preot vrednic. Și preoteasa lui era bună și milostivă. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească În pace! Apoi a urmat o perioadă de vreo 4 luni fără preot. A fost greu. Dar prin grija Protopopiatului Botoșani ni s-a dat un preot
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe care o avem. Și ce ne-ar spune El, aceea să facem. Și chiar și material ne ajuta. Este iubit și apreciat de foarte multă lume. El i-a cununat pe toți cei trei copii ai mei. Și doamna preoteasă Niculina este vrednică de toată cinstea, dragostea și milostenia pe care o Împarte ca o mamă bună la toți. Părintele mi-a dat recomandarea pentru Sfintele Locuri. Pe această cale Îi mulțumesc din suflet și săi dea Domnul, pentru toată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dintâi și cel mai în vârstă, popa Cristea, deștept, energic, hatalâu și bețiv, era polițistul german din mănăstire și din cele două sate. [Îmi reamintea cu restricțiuni pe faimosul Timotei Mucenicul al lui Pătrășcanu; mai mult de mila nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p. 137.) Ceilalți, tineri, licențiați în Teo logie, erau oameni cumsecade, mai ales părintele Manea, cu o nevastă plăcută și un copil mic. I-am rugat pe amândoi să-mi înlesnească petrecerea serilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai revedea în viață. Peste un an însă, când totul se îndreptase, mă pomenii cu părintele Greceanu, care, revenit și el din temniță acasă, își regăsise familia în întregime și aflase trista-i odisee. Îmi aducea o caldă amintire de la preoteasă și fotografia copiilor cu părinții lor. Nimic nu putea să-mi fie mai plăcut decât aceste știri bune. reveniți Ai noștri din Moldova începeau să revină: dr. Dinu Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am apelat și la un părinte de la mine din Câmpina, din orașul în care făcusem liceul. Era o zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat. Milog de lux. Era, v-am mai spus, o zi destul de friguroasă. Și părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre cele șapte păcate capitale: prea curvia. I-am rezistat totuși, de parcă n-aș fi descălecat aici din acea mahala a Gorganului și a Brezoianului plină de preotesele păcatului și [de] parcă n-aș fi avut șapte sprezece ani, vârstă când Începi, vezi bine, a-ți mirosi a catrință. Am rezistat astfel (nu mă-ntrebați cu ce frământări și refulări de Îndemnuri ale diavolului) acelor atracții morbide de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
niciodată prilejul, În tot restul vieții mele, să mă Îngrozesc În așa măsură de prăpăstiile infernale ale eroticului. Preotul cel nou al satului, „teolog absolut“ de la Sibii, era, se pare, exilat În această văgăună iarăși dintr-o pricină cu păcat; preoteasa, mândră, frumoasă și plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele Învâr tituri cu preoteasa și cu fata, m-am retras rușinat Într-un colț, pe un scaun, de unde gazdele binevoitoare mă tot tră geau la dans, fără să bănuiască măcar că stând așa, picior peste picior, mi-ascundeam, pe cât puteam, mândrețele mele de reliefuri - cântate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zent, dar fără veșmintele cultului, Îi da zor cu miluitul fără să mai slujească Sfânta Liturghie. Mi s-a explicat În cele din urmă, cu clipiri numai de un ochi, că popa se greșise peste noapte cu ispititoarea lui de preoteasă și că sfintele canoane interzic oficierea după asemenea isprăvi prealumești. Nici chiar cei mai bătrâni ai satului nu fuseseră cruțați de Diavolul care presărase pe aici, În zborul lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până atunci dumne zeiască
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile“, „preotesele“ sau „pitulicele“, astfel numite, ba chiar și mai pe față și mai cu numele lor de rușine, pentru dulceața lor, ce amintește parlagiului și măcelarului, puși pe mâncare, pe băutură și pe celelalte, dulceața din chi seaua nevestei de acasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prinț oriental În straiele lui de mare paradă, de legendă, și cu cea mai bună bragă din tot sud-estul european. Mai trebuind să amintesc aci, ca o Încheiere și cu un cuvânt de mulțumire și de recunoștință, pe câteva mari preotese ale cultului nostru culinar de altădată, cum era coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mea (vorbesc de cei cu bună-credință, cu apetituri virile Încă sănătoase și cu gus turi sexuale necontrafăcute) care să nu regrete, Îm preună cu mine, farmecul și pitorescul bordelurilor de odini oară, pline de zburdălnicia și vânzoleala voioasă a tinerelor preotese ale Amorului, așa cum le-am cunoscut În tinerețile noastre, pure [de] abrutizantele perversiuni trupești, de care s au molipsit mult mai târziu, de la colegele lor, și câteodată mai mult decât vă puteți Închipui; romanticoase și sentimen tale nevoie mare, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este legată strâns de cea mai importantă dintre profesiuni, o profesiune care, de aceea, se confundă, În aparență măcar, cu oarecare ritual sau cult la fel de impersonal, motiv, probabil, pentru care cei vechi zeificau prostituția, Îi ridicau temple și onorau pe preotesele ei. Iar multe pagini din Biblie le sunt destinate, fie [pentru] a le urgisi, fie [pentru] a le acorda asistența. Este, apoi, o profesiune de simplă obișnuință, de habitudine cu timpul (greu până apucă a mușca din ea), de rutină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
demonstrează a mia oară că oamenii nu știu și nu pot învăța când și pe cine să omoare. 27: Cu o mie de ani înaintea erei noastre, regina egipteană Makeri, soția faraonului Painetchem I din a 20-a dinastie, mare preoteasă a lui Amon, moare la nașterea fiicei sale - Mutemhit. Nou-născutul nu are nici el multe ore de trăit. Mamă și fiică, regină și prințesă, sunt înmormântate împreună. Mumiile lor dorm somnul veșnic, una lângă alta, îmbălsămate și bătute în pietre
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
există și nu poate exista un model unic în construcția socialismului». Realismul, luciditatea, spiritul novator caracterizează întreaga activitate a partidului nostru.“ („Inconsistența propagandei antimarxiste și anticomuniste“, Era socialistă, 25 februarie 1988) BOGZA Geo, acad. „În fiecare rând pe care Grigore Preoteasa l-a scris se concentrează, cu puritatea unui fir fierbinte de platină, credința lui neclintită în marea cauză a socialismului. Exemplul lui va însufleți pe toți creatorii de bunuri spirituale, pe toți cei ce muncesc pentru a aduce cât mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în marea cauză a socialismului. Exemplul lui va însufleți pe toți creatorii de bunuri spirituale, pe toți cei ce muncesc pentru a aduce cât mai multă lumină și fericire pe aceste vechi pământuri ale patriei noastre.“ (La moartea lui Grigore Preoteasa, 1957) Unul ce a învins odată cu poporul - Petru Groza (nota V. I.) „Istoria timpului nostru în care s-a produs cea mai mare încleștare de forțe din toată durata omenirii i-a dat dreptate doctorului Petru Groza. Această istorie, în fața
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de castelană, era clar că se află de multă vreme pe drum. Din vorbă în vorbă, părintele Ilarie a invitat-o pe turista aceea, venită parcă din alte evuri să servească prânzul acasă la el cu familia lui, unde sigur preotesei îi va face plăcere să aibă un asemenea oaspete. Așa vom afla că pe doamnă o chema Thiess Marianne, că nu e decât o sibiancă din zilele noastre, că are nu mai puțin de optzeci și trei de ani și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai ales după darea în folosință a sălii festive de la Căminul Cultural, inventarul a crescut într-atât încât se pot organiza fără grijă mese la care pot participa până la peste două sute persoane. Dela înființare, gestiunea vaselor a fost preluată de preoteasa Silvia Budac, iar după dispariția acesteia, sarcina aceasta a fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu «tablagiii» de la miliție, o lăsau mai moale și semnau hârtia ce li se punea sub nas. Așa a semnat atunci și popa Ilarie cererea, predând geaceului pe baza unei simple semnături, tot pământul, care era de fapt zestrea doamnei preotese, trebuind să se întoarcă acasă gârbovit, îmbătrânit într-o jumătate de ceas cu mai mult de o viață de om. Imediat după el, într-o singură seară s-a înscris în G.A.C. toți gospodarii din Oprea, iar pe data
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
preoți. În cadrul ritualului lor este atestat că gest ritual unirea mâinilor celor doi miri, precum și purtarea cununiilor pe capetele lor. Ele erau săvârșite într-un spațiu familial, iar mai apoi în perioada elenistica căsătoria primește consacrare din partea preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după care tinerii soți primeau instrucțiuni din parte preoteselor. însă momentul principal al căsătoriei nu îl reprezenta unirea mâinilor sau punerea cununiilor, nici macar jerfele aduse
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un spațiu familial, iar mai apoi în perioada elenistica căsătoria primește consacrare din partea preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după care tinerii soți primeau instrucțiuni din parte preoteselor. însă momentul principal al căsătoriei nu îl reprezenta unirea mâinilor sau punerea cununiilor, nici macar jerfele aduse zeilor ci greutatea cădea pe ceremonia numită anakalipteria, moment în timpul căruia o femeie ridică valul miresei pentru a o prezență soțului ei. Asupra ceremonialului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
secretar anonim al UTC prin pușcării, n.n.) cu Str. Cerbului; Brainer Bella (evreu, prieten cu Silviu Brucan, n.n.) cu Tecuciului; Filimon SÎrbu (1916-1941, trădător de țară și neam condamnat la moarte și executat În Închisoarea Jilava, n.n.) cu Tutova; Grigore Preoteasa (1915-1957, activist mort Într-un accident de avion la Moscova, n.n.) cu DÎmbovița; Ilie Pintilie (1903-1940, contestat puternic de Gheorghe Gheorghiu Dej În pușcărie, moare la Doftana la 9/10 noiembrie 1940, n.n.) cu Someșului; I.C. Frimu (1871-1919, fiu al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mici, Maricica și Lențâca sunt ascultătoare, au grijă de cei mici, de Dumitru, Vasile și de mezinul Săndel, așa că vezi că nu am de ce mă plânge”. Se gândi cum, după ce l-a născut pe Săndel, înainte de a-l boteza, cucoana preoteasă Ortansa, care nu a putut să aibă copii, a îndemnat-o să i-l dea pe Săndel de suflet, arătându-i ce mari foloase ar avea acesta dacă ar fi fost înfiat de preot. După un timp de gândire, Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria și Costache au răspuns respectuoși preotului că nu pot să se despartă de copil, pe care ar vrea să-l crească alături de ceilalți frați și surori, de a căror bună creștere erau încredințați toți consătenii. Preotul a înțeles iar preoteasa s-a mulțumit doar să-l boteze pe Săndel. Maria nu i-a mai povestit maică-si de această întâmplare și continuă s-o liniștească cu privire la viața ce-o duce ea și cei din familia ei. − Află, dragă mamă, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]