7,433 matches
-
de nopți și una (1933), precum și romanul Prințesa Dactilo (1933), iscălit cu pseudonimul Allan Lee. Alt roman, Fata Morgana, din care apar fragmente în „Cuvântul”, era anunțat de o editură pentru sfârșitul anului 1933. Ulterior energia lui S. se canalizează preponderent în domeniul economiei. Scoate revista „Index”, scrie pe teme economice la ziarul „Prezentul”, este referent la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanțe, administrator al pavilionului românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1937), consilier economic și șef al Legației Române
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
ea, apoi operele teologice, istoriile politice și istoriile literare, marii scriitori ai Bisericii; a doua carte tratează Cele șapte arte liberale, ale căror concepte sînt ilustrate cu ajutorul unor exemplificări din scriitori greci și latini, însă cultura sacră rămîne tot timpul preponderentă în raport cu orice altă formă. Aceleași intenții îl animă pe Cassiodor și atunci cînd compune un scurt și sintetic Tratat de ortografie (De orthographia), scris chiar la sfîrșitul vieții; tratatul devenise necesar pentru că monahii erau tot mai des lipsiți de educația
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tot mai mult atenția cititorilor. Prima sa operă este reprezentată de cele treizeci și cinci de cărți ale scrierii Despre morală în Iov (Moralia in Iob), compuse cînd Grigorie se găsea la Constantinopol ca nunțiu papal. Așa cum indică titlul, exegetul are preocupări preponderent morale, chiar dacă reușește să valorifice învățătura lui Origen care, deși îndepărtată în timp, ajunge pînă la el, însă nu neglijează nici exegeza istorică. E vorba, probabil, de o serie de conferințe, prezentate unor grupuri de călugări care îl însoțiseră pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
zi, ca să spunem așa, propriile instrumente și propriile reguli și unde, așadar, recomandările și exemplele călugărilor care progresaseră mult în această direcție se dovedeau foarte prețioase. în acest sens, se înțelege de ce conversația și meditația în jurul „cuvintelor Sfinților Părinți” sînt preponderente în raport cu cele în jurul Scripturilor, care, evident, spuneau mai puține în legătură cu comportamentele ce trebuie adoptate și cu dificultățile ce trebuie înfruntate în deșert (de exemplu, colecția sistematică 4, 1; 11, 56). J.-C. Guy clasifică apoftegmele în cinci tipuri principale: (1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
unui rol de temperament cum este al acestei figuri convenționale de prinț rus, blazat desigur dar plin de nerv (Vezi aria șampaniei). Dintre celelalte roluri s-au evidențiat Lucian Marinescu și Paul Basacopol. "Liliacul" de la Operetă a însumat o distribuție preponderent tânără care s-a avântat cu încredere în arcanele unei partituri ce nu se lasă ușor cucerită. A rezultat un "Liliac" de "format mic" cu voci pe măsură și antren (direcția de scenă Nicolae Ciubuc). Silvia Sohterus este o Rosalindă
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
exprimându-se la modul total atunci când sunt grupate, coordonate și raportate unele la altele.”. Într-o definiție succintă, redată de Mârza Dan Nicu în „Teoria Educației Fizice și a Sportului” (Iași, 2007): „Educația fizică și sportul constituie activități cu un preponderent caracter practic specific care au la bază exercițiile fizice practicate de oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite.”. Educația fizică și sportul nu au ca obiective doar ameliorarea sănătății, dezvoltarea musculaturii, creșterea îndemânării sau însușirea de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Scopul acestei unități de curs este actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului în școală. Definirea noțiunii de educație fizică Educația fizică constituie o activitate cu un preponderent caracter practic specific care are la bază exercițiile fizice practicate de oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite. Asociația Americană pentru Sănătate, Educație Fizică și Recreere (A.A.H.R.E.R.) citată de Dragnea A. și colaboratorii (2006
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
afirma că exercițiile fizice sunt modelele operaționale cele mai frecvente, cu care se lucrează, se ,,operează” în scopul realizării obiectivelor educației fizice la diferitele sale niveluri. Șiclovan I. (Teoria educației fizice și sportului, 1979) definește exercițiul fizic astfel: „o acțiune preponderent corporală, efectuată sistematic și conștient, în scopul perfecționării dezvoltării fizice și a capacității motrice a a oamenilor.”. Totodată, același autor, mai dezvoltă o definiție a exercițiului fizic: ,,repetarea sistematică și conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conștientă a unei acțiuni în scopul formării sau perfecționării unei priceperi sau deprinderi”. Multe din notele acestei accepțiuni, desigur particularizate, precizează Șiclovan I., se potrivesc, sunt valabile și pentru exercițiul fizic: și exercițiul fizic este o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod voluntar în scopul realizării obiectivelor stabilite în activitatea motrică respectivă. În Terminologia Educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974), exercițiul fizic este
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul Sportiv”,1996. Deși, în 1996, Dragnea A. folosește termenul de îndemânare, odată cu anul 1999, autorul împreună cu Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu este un simplu amuzament. Jocul de mișcare sau dinamic, este un exponent al jocurilor didactice aplicate în domeniul educației fizice și sportului. Colibaba-Evuleț, D. și Bota, I. (1998) susțin că acesta are o mare eficiență educațională (instructivă), o structură preponderent motrică, care desfășurată sub formă de întrecere, provoacă bună dispoziție tuturor participanților ce se angajează cu toată plenitudinea forțelor pentru a câștiga. Colibaba - Evuleț, D. și Bota, I. (1998), consideră că se pleacă de la ideea că în orice joc există
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
momentul scufundării, dar și în ziua de după, vor fi existat mai multe nașteri, dar, cu excepția unei singure persoane născute pe douăzeci și nouă, nu mai era de față în Damp nimeni de aceeași vârstă cu mine. Stăteau față în față preponderent oameni bătrâni, căci nu se salvaseră copii. Printre cei mai tineri se număra unul din Elbing, care avusese pe atunci zece ani, trăia azi în Canada și a fost rugat de Curatorium să povestească în fața publicului detaliile salvării sale. În
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
REVISTA MEA, publicație apărută la Cluj, lunar, din ianuarie 1935 până în august 1936, având ca director și redactor responsabil pe Marta D. Rădulescu. Publicație „de cultură generală și literatura”, R.m. găzduiește scrieri de nuanță preponderent sămănătorista și ortodoxista, studii, reportaje, interviuri, destinate, toate, unei polemici antisemite și promovării unui naționalism uneori exagerat. Sunt tipărite versuri de Marta D. Rădulescu, Const. I. Goga, Radu Gyr, Ion Stănescu-Max, Grigore Bugariu. Rubrică „Cronică rimata” publică poeme semnate Palas
REVISTA MEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
în creația prozatorului american, în care se susține teza formării sale sub influența tradiției umoristice autohtone. Mult mai elaborate sunt cărțile Rimbaud - o călătorie spre centrul cuvântului (1980) și Henry James, Junior (1988), unde metoda practicată este în general eclectică, preponderent explicativă, din plăcerea de a instrui, luminând adesea fațete mai puțin cunoscute, îndeosebi sub aspectul biografiei spirituale a scriitorilor. Autorul se străduiește să țină pasul cu ultimele studii de critică, propunând de fapt lecturi posibile, dense, din perspectiva unui intelectual
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Caiete critice”, „Vatra”, „România literară”, „Viața românească”, „Antiteze”, „Contemporanul” ș.a. I s-a decernat Premiul pentru critică al revistei „Luceafărul” (1992). S. adoptă în Cuprinderi un demers de tip eclectic, desfășurând exerciții de lectură în registre diferite, preponderent fiind cel eseistic și analitic pe marginea unor subiecte extrase din interpretarea clasicilor, din domeniul teoriei literare și din acela al literaturii universale ori din aparițiile editoriale la zi. Scrierile clasicilor sunt abordate din perspectiva unor concepte ale teoriei și
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
de forma în care se concretizează, cărțile sale sunt alcătuite ca suite de prospecțiuni din unghiuri diferite, identificări, revizuiri, proiecții, ipoteze, încercări de clasificare tipologică și ordonare cronologică, având mereu în atenție nivelul actual, teoretic și aplicat, al interpretării critice. Preponderent analitice, studiile reconstituie traseul receptării unor opere controversate, urmăresc metamorfozele în timp ale unor linii tematice, schițează aria și profunzimea unor influențe etc., argumentând vocația lui S. pentru istoria literară. Incursiuni în literatura actuală este schița unui asemenea proiect de
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
al boierilor Mărgineni și al Basarabilor-Craiovești - născut dintr-o strategie coerent definită și articulată (în care „funcția legitimatoare genealogică” a numelor 296 este vădit prelevată), cu trăsături remarcate mai târziu de un descendent - banul Mihai Cantacuzino, genealogistul 297 - de prenume, preponderent creștine, ce urmează trasee care coboară dinspre bunici și unchi către nepoți - și acesta un „punct” al zisului proiect și al stăpânitorilor din Coiani, fără a uita linia imperială de sorgine bizantină) a fost dată (în prima ei căsătorie, căci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vodă303. Un luptător și un iubitor de cărturărie a fost acest Alexandru Buhuș, căsătorit cu o nepoată a lui Grigore Ureche și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A slujit în armata polonă, a fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme, ziceam, la el stăteau muzele. în 1683, l-a pus pe un Gheorghe diac să-i copieze un cronograf. A alcătuit - arăta scriitorul - această
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frontieră, mereu active și destul de compozite din punct de vedere etnic, de militarii demobilizați dintr-o armată poloneză care despresurase capitala Austriei. „Poghiiazurile” - fie de leși, fie de cazaci - și cetele tătărești atacau în valuri. Polonezii par să fi fost preponderenți. Ei „umblau de strica în țară”, nu se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor de bandiți. Cronica Bălenilor vorbește despre un anume Camenețchi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Problema literară a Ardealului în anul al zecelea ș.a. În câteva numere apar mărturii și documente. Lui Coriolan Suciu îi aparține articolul Al. Papiu Ilarian, iar lui Alexandru Talex Mărturii despre Panait Istrati. În ultimii ani de existență publicația, devenită preponderent informativă, se rezumă la simpla înregistrare a principalelor noutăți din actualitatea editorială. S. de m. mai cuprinde studii și eseuri pe teme de lingvistică, istorie, filosofie, politică, psihologie semnate de Sextil Pușcariu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, C. Rădulescu-Motru, Ștefan Pascu
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
Eliade tindea necontenit, rezervoarele lui fiind deopotrivă contradictorii și afine. De altfel, În Jurnalul portughez scrie răspicat că e lipsit de ambiție, că e „inuman distanțat de aptitudinile și opera” sa1. Înclin să cred că nici oina nu o juca preponderent după reguli (fiind vădit inovator, dar și stabil orientat), după cum nimic nu pare a fi funcționat, la el, În ordinea alinierii la un sistem de reguli (ceea ce conduce, discret, la genealogia secretă a „șefului de generație” unanim recunoscut și apărat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început. Discret, își fac loc și aluzii la nedreptățile și revoltele sociale - acestea fiind preponderente în culegerea D. Th. Neculuță (1940) - sau versuri inspirate de obsesia morții. Deși răspunsese „comenzii sociale” a anilor ’50 prin câteva plachete, în volumul postum Pasărea de stea (1971), mai ales în secțiunea Addenda, sunt incluse versuri în care se
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
de micile întâmplări cotidiene, de unde o versificare a imediatului, cu aglutinări de imagini și enunțuri oarecum narative. Actul poetic ar consta la el doar în a găsi un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice, uneori finețe cromatică, iar o serie de exprimări alegorizante au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor Mab), a fost atras de scriitorii antici. Astfel, el dă o versiune românească din Ovidiu
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
asprite în jocuri lungi și grele” (Ghilotina zburătoare). Nota autobiografică se accentuează în cheia unui realism al cotidianului propriu, mai ales în poemul mai amplu care dă titlul cărții, trecând, în plus, într-o notă eroic-hiperbolică, în registru buf. Tematica preponderent sexuală a autobiograficului are însă în substrat sensul unei parodii de limbaj. Fără nimic propriu-zis șocant, păstrând firescul și degajând un umor moderat, Odyssex experimentează poezia cotidianului, o colocvialitate epică amestecată, în care însăilarea din secvențe a „poveștii” autobiografice e
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]