5,945 matches
-
ai asigurării resurselor materiale Noțiunea de autoritate publică are în vedere organele de stat, respectiv organele administrației locale, având la bază principiul autonomiei locale. „Sensul sintagmei «autoritate publică» este de organ public, deci de colectiv organizat de oameni care exercită prerogativele de putere publică fie într-o activitate statală, fie într-o activitate din administrația locală autonomă” (Alina Profiroiu, Irina Popescu, 2005, p. 13). Concepută (organic), ca sistem de organe ale statului, administrația publică este alcătuită, în principal, din: • președintele României
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
critic, deloc ceremonios, în scris și în felurite orații, despre arta regiei, în așa fel încât reiese limpede că nu cunosc nici care e natura acestei arte și nici cum se săvârșește ea în practică, aș reaminti că una din prerogativele meseriei e organizarea a tot ceea ce se petrece în scenă pe fluxul unei idei deduse în text. [...] Alexa Visarion, care a lucra mult asupra dramaturgiei cehoviene, a făcut de pildă interesanta descoperire că oamenii din lumea orașului provincial din lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1952- 2007). În următorul capitol, intitulat Parlamentul European. Prezentare generală, după câteva precizări terminologice, sunt trecute în revistă modalitățile de desemnare și repartizare a europarlamentarilor, statutul parlamentarilor, organele, sediile, Regulamentul, funcționarea și atribuțiile Parlamentului. Acest capitol evidențiază sporirea treptată a prerogativelor Parlamentului și a reprezentativității sale, precum și drumul spre o instituție parlamentară europeană mai eficientă și mai flexibilă. Al treilea capitol - Structura politică a Parlamentului European - prezintă, în prima parte, grupurile parlamentare de pe eșichierul politic european, insistând asupra importanței și evoluției
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
a ședinței plenare. Pentru rezolvarea unor probleme specifice, competențele sunt asumate de subcomisiile sau comisiile temporare, ori de comisiile de anchetă. I.2. Atribuțiile Parlamentului European Evoluția competențelor Parlamentului European Instituțiilor parlamentare li se atribuie, prin tradiție, 3 tipuri de prerogative, care le asigură un rol important: autoritate de control, cu o mare încărcătură politică, autoritate bugetară, vitală din punct de vedere material și autoritate normativă, cu care se confundă adesea. Rolul Parlamentului European, fixat prin Tratatul de la Roma (1957), era
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
crește responsabilitatea Parlamentului, făcând din codecizie regula cvasigenerală, astfel încât acesta va participa, pe viitor, la procesul legislativ, în colaborare cu Consiliul de Miniștri. Prin Tratatul de la Nisa, poate sesiza Curtea Europeană de Justiție și pentru alte aspecte decât apărarea propriilor prerogative, cum ar fi ilegalitatea unor acte comunitare sau a unor omisiuni de a acționa din partea instituțiilor comunitare. Puterile Parlamentului European a) autoritatea de control Parlamentul European poate interveni, prin diverse mijloace, în structura și chiar în existența altor organisme
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
grupează 27 de state europene cu o populație de peste 450 milioane de locuitori. Istoria Parlamentului European a fost marcată permanent de o luptă de a-și spori competențele. Plecând de la atribuțiile limitate ce-i erau conferite de Tratatele originare, prerogativele acestuia au fost precizate, prin acordurile inter- instituționale și s-au extins, prin revizuiri succesive ale Tratatelor. Tratatul de la Maastricht a consacrat o nouă creștere a competențelor Parlamentului European, atât în plan legislativ (prin introducerea procedurii de codecizie), cât și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
celelalte instituții comunitare. Printre instituțiile care se supun controlului exercitat de acesta se numără și Comisia Europeană, care poate fi chiar demisă de către europarlamentari. Prin dreptul de a sesiza Curtea Europeană de Justiție și pentru alte aspecte decât apărarea propriilor prerogative, Tratatul de la Nisa l-a abilitat să intervină eficient în domeniul respectării legalității acțiunilor întreprinse de instituțiile comunitare. Parlamentul European, în urma extinderii competențelor sale, a devenit mai flexibil, mai eficient. Unul din momentele de cotitură în istoria Parlamentului European este
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
și profitabile spiritual, deoarece permiteau discuții și confruntări frînate uneori în mediul profesional al unora și al-tora. Nici o obligație, nici o sancțiune. Fiecare participa la cinci-șase reuniuni pe an, cu adevărat pentru beneficiul său secret, pentru plăcerea sa! Nici un avantaj, nici o prerogativă. Majoritatea, dacă nu toți, se bucură de confort material, de notorietatea de care au nevoie, uneori remarcabilă, și nu așteaptă nimic de la aceste întîlniri pe plan social, profesional sau financiar". Aceste fraze scrise de Jack Baillet pe 22 noiembrie 1971132
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
viciat se poate recurge la adaptarea contractului de către instanță sau de către părți în scopul salvării contractului. Și prin legi speciale, mai ales cele ce țin de protecția consumatorului, se conferă instanțelor de judecată în scopul protejării părții slabe, a consumatorului, prerogativa de a reamenaja contractul. Atunci când analizăm forța obligatorie a contractului avem în vedere vigoarea și conținutul legăturii juridice dintre cocontractanți cu o atenție specială asupra intervenției legiuitorului și mai ales a instanței asupra contractului. Potrivit prevederilor art. 1270 Cod civil
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mare în raport cu vechea reglementare, în concordanță cu prevederile legislațiilor altor state și cu cele internaționale. Referirea la contract vizează atât încheierea cât și executarea contractului și consecințele neexecutării întinderea răspunderii contractuale (a daunelor-interese). În materia răspunderii contractuale se recunoaște judecătorului prerogativa de a modifica convenția părților, dar nu cu titlu general ci punctual cu privire la anumite chestiuni, cum este cazul clauzei penale vădit excesive 150 ori al impreviziunii. În materie delictuală, și nu numai, judecătorul poate interveni și reduce suma datorată creditorului-victimă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și nu numai, judecătorul poate interveni și reduce suma datorată creditorului-victimă atunci când participă la săvârșirea faptului prejudiciabil. Culpa creditorului în producerea prejudiciului este considerată o cauză exoneratoare de răspundere, totală sau parțială.151 Noul Cod civil legiferează în materie contractuală prerogativa judecătorului de a reduce clauza penală excesivă și de a sancționa creditorul neglijent, care nu a luat măsuri pentru limitarea pagubei, prin diminuarea daunelor 152 sau dimpotrivă care prin atitudinea lui culpabilă, omisivă sau activă, a contribuit la producerea prejudiciului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
putea interveni și modifica cuantumul calauzei penale indiferent care ar fi fost raportul dintre valoarea clauzei penale și prejudicul pe care l-a suferit efectiv. Prin acte normative relativ recente și sub imperiul vechiului Cod civil s-a conferit judecătorului prerogativa reevaluării clauzei penale în anumite domenii și în condiții precis stabilite. Este vorba despre Legea nr. 509/2002 privind agenții comerciali permanenți și Legea nr. 193/2002 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori 184. În prezent
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
condiții precis stabilite. Este vorba despre Legea nr. 509/2002 privind agenții comerciali permanenți și Legea nr. 193/2002 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori 184. În prezent, actualul Cod civil conferă instanței de judecată această prerogativă prin dispozițiile art. 1541 care prevede că ,,Instanța nu poate reduce penalitatea decât atunci când penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului... Penalitatea astfel redusă trebuie, însă, să rămână superioară obligației principale. Orice
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
judecății nu a fost soluționată irevocabil. Titularul dreptului de opțiune cu privire la executarea uneia din cele două obligații este creditorul 241, care își va exercita dreptul în funcție de interesul său, în mod discreționar, putând interveni cenzura instanței, totuși, în situația în care prerogativele conferite sunt exercitate abuziv. Supraviețuirea obligației inițiale, împrejurarea că ea constituie premisa celei de-a doua obligații, faptul că acestea au un punct comun explică de ce garanțiile care însoțeau obligația inițială nu se sting, ci se mențin și pot fi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dispozițiile art. 1535 C.civ. adoptă o soluție în concordanță cu Principiile UNIDROIT și cu Dreptul European al contractelor: păstrează sistemul reglementării forfetare dar prevede posibilitatea părților de a stabili convențional rata dobânzii. Mai mult, creditorului îi este conferită expres prerogativa de a obține daune-interese pentru acoperirea integrală a prejudiciului, prin intermediul instanței de judecată căreia îi revine sarcina de a stabili valoarea daunelor-interese corespunzătoare întinderii reale a prejudiciului. Se admite un prag minim al daunelor-interese moratorii, echivalentul ratei legale sau convenționale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
forma unei procentaj anual asupra unei sume principale, datorate 256, altfel spus sub forma unei rate determinată uneori de lege (rată legală), alteori stabilită prin convenția părților (rată convențională). În prezent părțile au posibilitatea de a stabili convențional rata dobânzii, prerogativă conferită expres prin dispoziții legale. Cum rata legală nu este decât un procent supletiv cocontractanții pot fixa cuantumul dobânzii simple sau compuse la o rată inferioară sau superioară ratei legale. În același timp libertatea de a fixa convențional rata dobânzii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
folosit în mod expres termenul "alegere", ceea ce conferă creditorului puterea de a opta în favoarea rezoluțiunii chiar dacă executarea în natură mai este posibilă. Pentru realizarea intereselor creditorului este firesc să se poată apela și la alte mijloace juridice decât executarea silită. Prerogativa alegerii constituie un beneficiu acordat de legiuitor părții care și-a executat sau declară că este gata să își execute obligațiile. Intervenția instanței de judecată împiedică exercitarea abuzivă a dreptului de a alege. În cadrul controlului judiciar sunt analizate motivele care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu trebuie confundată cu utilizarea consecutivă a mijloacelor juridice în ipoteza în care instanța reține că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru incidența unuia dintre ele. În concluzie, exercitarea opțiunii de către creditor are caracter revocabil. Dreptul de opțiune semnifică atât prerogativa alegerii între cele două variante cât și posibilitatea de a reveni dacă alternativa preferată la un anumit moment nu a fost realizată în concret, cu excluderea însă a arbitrariului. b. Rezoluțiunea contractului profesional În mod tradițional rezoluțiunea 296 este considerată
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
anterior amintite pot fi vizualizate la adresa: http:// europa.eu.int/eur-lex. 165 Fr. Terre, Ph. Simler,Y. Lequette, op. cit., p. 819. 166 O asemenea posibilitate era prevăzută și de art. 1075 vechiul C.civ. 167 Condițiile de exercitare a acestei prerogative sub vechea reglementare erau prevăzute de art. 1077 C.civ. 168 Posibilitatea executării silite în natură a obligațiilor de a nu face și condițiile de punere în practică erau consacrate de art. 1075 și art. 1078 din vechiul Cod civil
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nulitate în fața tribunalui. Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, consacră art. 57 din L.S.C. Motivul recunoașterii unei asemenea prerogative este acela a-l salvării societății și a protejării terților care au intrat în raporturi juridice cu societatea comercială, atât în cursul constituirii ei cât și ulterior înmatriculării. În acest scop se prevede posibilitatea înlăturării in extremis a neregularității. Instanța
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asociaților cu societatea, dreptul la dividende. Tot comune sunt și dispozițiile referitoare la administratorii societății precum și cele ce consacră obligațiile referitoare la actele societății în scopul protejării terților. Funcționarea ca și organizarea unei societăți comerciale este guvernată de principiul separației prerogativelor (competențelor) celor trei elemente ale structurii sale: cel decizional, cel executiv și cel de control 138. Factorul decizional al unei societăți comerciale este adunarea generală a asociaților 139, cel executiv (de gestiune) este reprezentat de administratori, (organizați sau nu în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
bilanțul, contul de profit și pierderi, politici contabile și note explicative), pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație, respectiv de directorat și de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, și să fixeze dividendul. Această prerogativă este de competența exclusivă a adunării generale și nu poate fi delegată, de exemplu consiliului de administrație, administratorului unic sau directoratului 149. Dacă hotărârea adunării generale a asociaților prin care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Principalele atribuții ale administratorilor sunt atribuția de gestiune internă a afacerilor societății și atribuția de reprezentare legală a societății în relațiile cu terții 235. Cele două atribuții sunt distincte prin voința asociaților, administratorului putându-i fi conferite una sau ambele prerogative. Gestiunea internă a societății constă în îndeplinirea tuturor actelor juridice, operațiunilor pe care le presupune desfășurarea activității societății și realizarea obiectului de activitate. Administratorul are putere de decizie deplină în privința acestor operațiuni, afară de cazul în care prin actul constitutiv există
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
oricărei persoane prevăzute la art. 155 alin. (1) L.S.C. Persoanele care introduc acțiunea în despăgubiri trebuie să fi avut deja calitatea de acționar la data la care a fost dezbătută în cadrul adunării generale problema introducerii acțiunii în răspundere. Administratorii prin prerogativele pe care le au sunt în măsură să cauzeze societății un prejudiciu sau să impună acesteia afaceri care sunt bune pentru ei dar sunt rele pentru societate 242. De aceea, administratorul pentru asemenea fapte trebuie tras la răspundere însă această
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
bilanțul, contul de profit și pierderi, politici contabile și note explicative), pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație, respectiv de directorat și de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, și să fixeze dividendul. Această prerogativă este de competența exclusivă a adunării generale și nu poate fi delegată, de exemplu consiliului de administrație, administratorului unic sau directoratului 345. Dacă hotărârea adunării generale a asociaților prin care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]