1,380 matches
-
se răzbune, dacă crede că aceeași stare se datorează unei fete frumoase, el va putea avea fantasme sexuale, dar dacă crede că activarea este provocată de un drog, s-ar putea să nu resimtă nici o emoție. Pentru a-și testa presupozițiile, Zillmann a folosit paradigma lui Berkowitz și LePage (1967), completând-o cu un film erotic. Astfel subiecții trebuiau să vizioneze fie un film despre educație, fie filmul despre box, Campionul, fie un film erotic. La pretestare nivelul de activare neurovegetativ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pedepsire a copiilor este mult mai puternică. De asemenea, omuciderile bărbaților de culoare albă sunt mai numeroase în regiunile în care activitatea principală a oamenilor este creșterea animalelor. Conceptul de sub-cultură a violenței a fost criticat sub pretextul că anumite presupoziții fundamentale ridică încă multe probleme. Tedeschi și Felson (1994) au sugerat că acceptarea conceptului implică: (a) ca factorii demografici să fie strâns legați de anumite valori și (b) ca aceste valori, la rândul lor, să mediatizeze agresivitatea și comportamentul violent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei legături certe dintre sistemul limbic și comportamentul agresiv a fost demonstrată prin două tipuri de cercetări. Primele se referă la rezultatele obținute în urma observației pacienților de epilepsie. Leziunile de pe amigdală pot reduce manifestările violente la acești pacienți. Admițând această presupoziție, unii cercetători propun chiar efectuarea de leziuni la anumiți pacienți în vederea ameliorării semnificative a stării lor, pe când alții afirmă că această ameliorare n-ar fi foarte însemnată și că nu există încă o bază teoretică clară pentru efectuarea unor astfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
principal al studiului a fost acela de a vedea dacă implicarea într-un război crește nivelul de violență al unei țări după terminarea războiului. Cercetările anterioare sugeraseră existența unei astfel de legături. Analiza efectuată de Archer și Gartner confirmă această presupoziție, valabilă atât pentru învingători, cât și pentru cei care au pierdut, dar cu un efect mult mai important pentru primii. În țările învinse efectul se manifestă mai ales în perioada imediat următoare unui război devastator. În lucrările anterioare, Archer și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mentală se situează la interferența dintre geneza umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească "un statut, o structură și o semnificație psihologică"30. Prin psihologizarea nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a mesajului e pregnantă și pentru că transmiterea lui se face printr-un mijlocitor care, în afara stupidității de care dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
M. Arcade, autor al unor piese precum Ultima cauză a marelui Just (La Crypte et la Chèvre) scrisă în 1971, Scrisorile lui Condurică, Revoluția oarbă în care grotescul și absurdul devin instrumente de încriminare a marxismului. 1 O sinteză a presupozițiilor legate de influența acestor scriitori asupra creației urmuziene sau a similitudinilor dintre aceștia și obscurul scriitor român poate fi desprinsă din paginile studiului Urmuziana, inclus de Nicolae Balotă, în mod semnificativ, în lucrarea Literatura absurdului, ediția a II-a, editura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sunt deplin rezolvate odată ajuns în canon, aici intervin alte neajunsuri. Din acest punct de vedere, prețul canonizării reprezintă pierderea unei interacțiuni nemijlocite și înlocuirea cu o admirare necondiționată pentru că lectura canonică riscă să devină o simplă actualizare a unor presupoziții de lectură sub presiunea stereotipilor interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de vedere și epoca marilor reducționisme: sociologice, economice, ideologice etc. Reprezintă un moment de maximă ideologizare a ideii de literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
mai important este să ne întrebăm, de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care necesită răspunsuri imediate, mai precis o repunere pe un făgaș normal a familiei, pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care necesită răspunsuri imediate, mai precis o repunere pe un făgaș normal a familiei, pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari au influențat ideea pe care o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care să transceadă abordarea pur economică a banilor. Ceea ce susține Simmel este că există ceva dincolo de locul banului de piață, ceva care îl leagă de cultură și de societate, ajutând astfel la înțelegerea evaluărilor și curentelor psihologice și chiar a presupozițiilor metafizice ( Simmel, 1989 apud Deflem, 2003). În primul rând este analizată relația dintre bani și valoare, considerându-se că valoarea are o latură obiectivă ce transcede granițele socialului și a realizărilor individuale, în timp ce prin intermediul banilor valorile subiective (atașamentul oamenilor față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
asupra veracității spectacolului la care asista, își vor concepe piesele reprezentanții barocului. Convinși, invers decât Platon, că nu putem scăpa de iluzie, ei vor exploata sistematic în teatru aceste jocuri de oglindă între realitate și imaginile ei. Plecând de la aceste presupoziții filosofice, ei vor crea un procedeu dramatic de o mare fecunditate. 2.2. Punctul de vedere al moralistului Condamnarea fără drept de apel lansată de Platon în Republica, în privința "poeziei", adică a ceea ce noi numim astăzi literatură, poate să surprindă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
periodic. La moartea lui Ahab, regele Mesha se revoltă: evenimentele ne sunt parțial cunoscute datorită povestirilor biblice (2 Regi 3,1-27) și prin inscripția regelui moabit. Cele două texte nu concordă În interpretarea conflictului și În atribuirea victoriei, dar atestă presupoziții ideologice identice: În război sunt implicate divinitățile naționale (YHWHxe "YHWH", Kemoshxe "Kemosh"), În fruntea popoarelor respective. Finalul nu pare să-i favorizeze pe israeliți din moment ce sacrificiul fiului regelui moabit, aruncat de pe ziduri, reușește să-i pună pe fugă pe asediatori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ANTIC" Atunci când scriitorii latini și greci scriu despre divinitățile celților continentali, nu le păstrează aproape niciodată numele indigen, ci operează așa-numita interpretatio latina (sau graeca), dând fiecăreia numele divinității romane sau grecești cu care credeau ei că se identifica. Presupoziția ideologică a acestei interpretatio constă, fără Îndoială, În convingerea că cele două panteonuri diferite sunt,În esență,unul singur, iar diferența există doar la nivelul numelor. În plus, având În vedere că aceeași metodă a fost aplicată, după cum vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indivizii sunt raționali în sensul anterior menționat, fără a ne preocupa absolut deloc dacă această asumpție este sau nu testată empiric.<footnote Una dintre criticile aduse Teoriei Alegerii Raționale în ansamblu, așadar și Teoriei Alegerii Sociale, este aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ce Înseamnă acest lucru 8. Dar asta pur și simplu nu conta - cel puțin În cazul lui Foucault. „Structuralism” era acum orice relatare declarat subversivă despre trecut sau prezent, În care explicațiile și categoriile lineare, convenționale, erau complet reorganizate, iar presupozițiile lor puse sub semnul Întrebării. și, mai ales, „structuraliștii” minimalizau sau chiar negau rolul indivizilor și al inițiativelor personale În activitatea umană 9. În ciuda aplicațiilor sale proteice, ideea că totul este „structurat” lăsa neexplicat ceva vital. Fernand Braudel, Claude Lévi-Strauss
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europei, În care se amestecau amintirea Marii Crize, bătălia dintre democrație și fascism, legitimitatea morală a statului asistențial și - pentru mulți oameni de ambele părți ale Cortinei de Fier - speranța unui progres social. Era Marea Narațiune a secolului XX; când presupozițiile ei de bază au Început să se erodeze și să se fărâmițeze, au antrenat cu ele nu doar o mână de companii din sectorul de stat, ci o Întreagă cultură politică. Dacă ar fi să căutăm un eveniment sinonim cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să fie Împotriva cehilor și slovacilor: din 1938 Încoace, Cehoslovacia nu mai reușise să recapete controlul asupra propriului destin. Așa se face că, atunci când poporul Însuși a preluat inițiativa În noiembrie 1989, „revoluția de catifea” a părut neverosimilă. De aici presupozițiile despre comploturi ale poliției și crize provocate, de parcă societatea cehoslovacă era atât de timorată Încât până și inițiativa anticomunistă trebuie să fi venit tot de la comuniști. Un astfel de scepticism e absolut nefondat: toate dovezile care au ieșit la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
celui de-al Treilea Reich: părinții lor nu le povestiseră nimic, iar profesorii evitau subiectul. În 1962, zece landuri vest-germane au anunțat că istoria anilor 1933-1945 - inclusiv exterminarea evreilor - urma să devină un subiect de studiu obligatoriu În toate școlile. Presupoziția emisă de Konrad Adenauer după război s-a văzut infirmată: pentru sănătatea democrației germane, amintirea nazismului trebuia nu Îngropată, ci menținută trează. Iar atenția se Îndrepta tot mai mult asupra genocidului și „crimelor Împotriva umanității”, În locul „crimelor de război”, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
el însuși, o încărcătură semantică diversă în raport direct cu viziunea despre rolul social și modul de funcționare a unei instituții. Mai mult, termenul de ,,managementul resurselor umane” este discutabil, el implicând ca ipoteză tacită<footnote Ipotezele tacite sunt acele presupoziții (presupuneri teoretico-metodologice) care nu sunt formulate explicit (direct), existând ,,în capul omului” (în modul său de gândire), dar care intervin ca premise ale raționamentelor corecte. footnote> ideea că omul (ca ,,resursă”) este un factor pasiv, un instrument care trebuie ,,folosit
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
munca ridică numeroase probleme și dificultăți. Întrebarea „ce este munca?” este „prost formulată” (după expresia lui Karl Popper) deoarece ea se bazează pe o ipoteză tocită (neformulată explicit, dar care stă la baza raționamentului ca o premisă majoră) și anume presupoziția că s-ar putea da un singur răspuns corect pe care noi trebuie să ne dovedim capabili să-l formulăm. În realitate, conceptul de „muncă” reprezintă o valorizare (acordarea de valori, selectări și ierarhizări) și valorificare (aplicare practică) a diferitelor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
formelor de negociere între patronat - salariați/sindicate). După cum se vede, cele patru cazuri prezentate exprimă tipologii de modele prin aceea că sunt modalități de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Taylor, Frederick W., La direction des ateliers, (a se vedea Jaeger, Christine, „La gestion des espaces de travail”, Reseaux, no. 69, CNET, Paris, 1995, p. 17). footnote>. Așadar, va trebui să privim cele care urmează ca un demers condus de presupoziții și atașamente teoretice la anumite tipuri de soluții, și nu ca soluții unice, inerente, bune prin ele însele. Ne vom întreba ce valoare teoretică și practică au cele ce urmează? Ca și în alte domenii ale managementului, va trebui să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
modalități alternative de a descrie sau de a trăi problema (strategia pluralitatea perspectivelor); raportarea la alte lumi - găsirea unor probleme sau a unui beneficiu alternativ dar similar Într-un alt domeniude activitate (strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]