1,376 matches
-
obiecte statice înfățișate în succesiune rapidă par că se mișcă prin transcenderea pragului la care fiecare poate fi perceput separat( același fenomen care stă la baza iluziei ce a produs filmele artistice). Efectul fenomenului phi era aparent inexplicabil pornind de la presupoziția mai veche că senzațiile experienței perceptuale sînt într-un raport de unu la unu cu stimuli fizici. Mișcarea percepută e o experiență în emergență, ce nu e prezentă în stimuli luați separat ci depinde chiar de caracteristicile relaționale ale acestora
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
alt pas. Criticii acestui argument susțin că există judecăți evidente prin ele însele, care n-au nevoie să fie dovedite și care folosesc la demonstrarea altor judecăți. La un moment dat putem respinge un element care până atunci fusese o presupoziție considerată adevărată, dar acest lucru nu este un motiv pentru pierderea încrederii cognitive, cunoașterea se poate îmbunătăți nu trebuie să ajungem la defetism. Scepticii spun că orice argument s-ar folosi în sprijinul unui enunț, întotdeauna este posibil de găsit
Scepticism () [Corola-website/Science/299607_a_300936]
-
socialist, Alice Popescu se teme că ea s-ar fi putut constitui în acord cu acesta.</p> Ceea ce au în comun cele două texte este raportarea afectiva negativă la comunism, care se cere decodata că justă atitudine morală, dar și presupoziția, faptul care se dă, fără necesitatea de a fi arătat, că proiectul regimului comunist presupunea eliminarea feminității și o masculinizare abruptă a subiecților genizați, văzută că ”mutație” și ”distorsiune” a unor elemente (feminin și masculin) din natură cărora provin manifestările
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
Gianinei Cărbunariu, câteva elemente esențiale:</p> Toate discursurile sunt, inevitabil, politice. Chiar a pretinde că nu faci politică e un mod, până la urmă, tot de a face politică Nu există discurs - indiferent de calitatea lui estetică - care să scape de presupoziții ideologice. A pretinde că te afli într-un punct neutru ideologic e pură naivitate, în cel mai bun caz. Încercarea de a izola artă într-un turn de fildeș ”estetic” este la fel de violență că și subjugarea ei explicită unui scop
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
determina statele să recurgă la acțiuni de balansare, iar la nivelul sistemului se vor forma balanțe de putere, nu în sensul că o balanță odată creată va fi menținută, ci că, odată perturbată, va fi refăcută.. Teoria se bazează pe presupoziția că statele sunt actori unitari aflați într-un mediu de tip auto-ajutorare (self-help) și care își doresc să supraviețuiască (la nivel minim), dar pot urmări și alte scopuri, mergând până la dominația mondială. Statele vor încerca să valorifice atât resursele interne
Balanță a puterii () [Corola-website/Science/306763_a_308092]
-
argumentul ad ignorantiam este stabilirea sarcinii dovezii. Aceasta este discutat mai în amănunt în secțiunea Legislație a acestei pagini. Este importat totuși de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este esențială și în alte arii. Sistemele logice se construiesc pe baza presupozițiilor (propoziții axiomatice, vezi axiomă). Aceste presupoziții nu sunt demonstrabile dar sunt considerate ca fiind adevărate. Folosirea inductivă se referă la extensia argumentului pentru a susține o generalizare mai amplă, un principiu, o teorie științifică sau o lege universală. Multe din
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
dovezii. Aceasta este discutat mai în amănunt în secțiunea Legislație a acestei pagini. Este importat totuși de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este esențială și în alte arii. Sistemele logice se construiesc pe baza presupozițiilor (propoziții axiomatice, vezi axiomă). Aceste presupoziții nu sunt demonstrabile dar sunt considerate ca fiind adevărate. Folosirea inductivă se referă la extensia argumentului pentru a susține o generalizare mai amplă, un principiu, o teorie științifică sau o lege universală. Multe din aceste folosiri ale argumentului ignoranței sunt
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Big-Bang. Acestea spuse, oamenii de știință totuși lucreză în continuare ca și cum o anumită teorie -- ca de exemplu cea a Big-Bang-lui -- ar fi definitiv adevărată. Aceasta deoarece este foarte nepractic să construiești experimente și să evaluezi date fără nici un fel de presupoziții. Oricum dacă este descoperit un fenomen care nu poate fi explicat printr-o teorie existentă, atunci oamenii de știință sunt obligați să revizuiască acea teorie pentru a fi conformă cu datele observate, sau să abandoneze complet acea teorie dacă vor
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
experimentată în decursul istoriei filosofiei europene. Nou, însă, la Descartes, este radicalismul îndoielii și faptul că îndoiala se desfășoară controlat, metodic, toate acestea în vederea unui scop pozitiv: fundamentarea pe baze absolut certe a cunoașterii. Îndoiala carteziană cere renunțarea la orice presupoziție și prejudecată luate în mod nemijlocit adevărate. Este o cerință de a pleca de la gândire pentru a ajunge numai prin gândire la ceva ferm. Metoda lui Descartes presupune împrumutarea din domeniul matematicii a patru reguli „pentru îndrumarea minții”. Astfel, prima
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
de la un membru al societății la altul. Ele există sub forma obiceiurilor, rutinelor, tradițiilor, tabuuri, etc. Nerespectarea acestor instituții atrage pedepse informale, sub forma oprobriului public. W. Richard Scott consideră că ar fi eficientă o anumită sistematizare a instituțiilor. Identificarea presupozițiilor, a mecanismelor și a indicatorilor precum și prezentarea caracteristicilor instituțiilor care generează diverse teorii instituționale este aspectul pozitiv al clasificării și are ca rezultat identificarea erorilor teoretice care ar putea apărea în viitor. Această sitematizare are la bază „cei trei piloni
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
acces la concepte în lipsa unor cuvinte sau expresii care să le denumească, aceasta este o problemă încă dezbătută în cadrul psihologiei, filozofiei minții și filozofiei limbajului (ultimele două aflate în strânsă legătură), însă poziția lui Orwell este evidentă: el pornește de la presupoziția care infirmă ipoteza posibilității de a gândi în lipsa cuvintelor corespunzătoare: „Nu vezi frumusețea desființării cuvintelor? Tu nu știai că Nouvorba este singura limbă din lume al cărei vocabular scade în fiecare an?! Nu înțelegi că singurul scop al Nouvorbei este
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
activitate se conturează conținuturile din vorbire. Expresia nu doar exprimă ceva care preexită, un conținut de gândire preexistent, ci ea este punctul de plecare în elaborarea conținutului; ideea sau conținutul apare în efortul de expresie a gândurilor. Humboldt se opune presupoziției existenței unei distanțe, în cele din urmă, imposibil de străbătut, între conținuturile fonice (expresiile lingvistice) și cele mintale (conținuturile de gândire) din vechea paradigmă și argumentează că în efortul de a spune, creăm ceea ce vrem să spunem și că noi
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
foarte scurtă. S-ar putea acest lucru să nu denote lipsa de importanță a chestiunii, ci caracterul ei binecunoscut. Schnädelbach spune totuși că moștenirea cea mai cumplită a Noului Testament ar fi ideea de apocalipsă. Ea ar marca escatologia creștină. Presupoziția ei este că binele poate învinge complet și poate eradica răul. Fără a adânci o discuție complicată, în secțiunea a cincea a articolului său din Die Zeit, Schnädelbach face o analogie între creștinism și comunism. Pentru a accentua paralela, el
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
care ei le consideră a fi specifice analizei economice. Astfel, ceea ce diferențiază economia și analiza aconomică de orice altă perspectivă este obișnuința de a gândi în termeni de alternative și decizii. Iar conceptele specifice acestei gândiri sunt următoarele: Una dintre presupozițiile de bază ale comportamentului rațional uman este aceea că orice om va prefera mai multă calitate decât mai puțină, in aproape orice situație. Cu toate acestea, putem observa ca oamenii se mulțumesc deseori cu mai puțin decât cel mai bun
Gordon Tullock () [Corola-website/Science/305580_a_306909]
-
uman. Ceea ce va fi nevoit Albert să înțeleagă de aici se poate vedea în tratatul său "Despre destin". El va adopta, în încercarea de asimilare a acestui peripatetism, mai degrabă o arhitectură neoplatonică. Astfel, problema destinului depinde de patru mari presupoziții , primele trei neoplatonice iar cea din urmă boetiană. a) există o guvernare celestă a sublunarului, intermediară între lume și Dumnezeu, care determină astral destinul realităților corporale. În legătură cu aceasta, Albert se întreabă dacă raportul cer-pământ este de tip cauză-efect sau unul
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
a identifica sistemul de reprezentare pe care îl folosește o persoană pentru a procesa informațiile. 2. ceea ce afirmăm sau formulăm în legătură cu un anumit subiect, termeni cu specific senzorial ce indică un anumit sistem de reprezentare (predicate vizuale, auditive, kinestezice, nespecificate). presupoziții (engl. presuppositions) = idei sau presupuneri pe care le luăm drept bune sau le considerăm ca fiind adevărate pentru a da un sens comunicării. prima poziție (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere, în mod asociat, una dintre
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
și producerea diferenței în ideologia renascentista În Confronting Images, istoricul de artă Georges Didi-Huberman remarcă faptul că autorii secolelor XV-XVI au inventat ideea unei „phoenix-age”, o epocă în care arta s-ar fi născut din propria ei cenușă, pornind de la presupoziția că între Antichitate și Renaștere artă a fost moartă. De exemplu, cultura greacă ortodoxă a fost văzută în Renaștere ca fiind un fragment de “preistorie”, față de care Occidentul (mai cu seamă zona Italiei) ar fi progresat; artă bizantina fusese artă
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
bazează pe mijloacele cu care cititorul construiește sau interpretează textul, și cu ajutorul cărora autorul devine o prezență în mintea citittorului. Jocul implică mai apoi și invocarea unor opere scrise în aceeași manieră pentru a le slăbi autoritatea, fie prin parodierea presupozițiilor acestora sau a stilului, fie prin straturi succesive de indicații greșite în ceea ce privește intenția autorului. Esențial pentru această abordare rămâne însă studiul lui Jacques Derrida, intitulat "Structure, Sign and Play in the Discourse of Human Sciences", un capitol al volumului "Scriitura
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
bazează pe mijloacele cu care cititorul construiește sau interpretează textul, Și cu ajutorul cărora autorul devine o prezență în mintea citittorului. Jocul implică mai apoi Și invocarea unor opere scrise în aceeași manieră pentru a le slăbi autoritatea, fie prin parodierea presupozițiilor acestora sau a stilului, fie prin straturi succesive de indicații greșite, în ceea ce privește intenția autorului. Studiul esențial pentru înțelegerea acestei abordări rămâne "Structure, Sign and Play in the Discourse of Human Sciences" de Jacques Derrida, devenit un capitol al volumului "Scriitura
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Protagoniștii acestei școli sunt Mircea Flonta (n. 1932), Ilie Pârvu (n. 1941), Vasile Tonoiu (n. 1941) și Marin Țurlea (n. 1940). Mircea Flonta a scris o monografie valoroasă pe tema distincției analitice/sintetice în filosofia contemporană, și un studiu intitulat "Presupoziții în știința exactă". Poate fi considerat primul filosof analitic din România. El înțelege filosofia ca studiul critic al presupozițiilor. Activitatea sa a continuat după 1989 și s-a diversificat, abordând diferite teme, precum precum percepția filosofiei în cultura românească. Printre
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
n. 1940). Mircea Flonta a scris o monografie valoroasă pe tema distincției analitice/sintetice în filosofia contemporană, și un studiu intitulat "Presupoziții în știința exactă". Poate fi considerat primul filosof analitic din România. El înțelege filosofia ca studiul critic al presupozițiilor. Activitatea sa a continuat după 1989 și s-a diversificat, abordând diferite teme, precum precum percepția filosofiei în cultura românească. Printre interesele sale permanente sunt filosofia lui Kant (a tradus din Kant și a scris o carte despre el) și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
mod constant emit pretenții care sunt subiectul unor verificări independente. Darwin nu doar a oferit o schemă de a unifica diversitatea vieții. El a dat de asemenea structură ignoranței noastre. După Darwin a devenit important să rezolvăm problemele generale ale presupozițiilor istoriilor darwiniste. Felul în care biologia ar trebui să se dezvolte a fost făcut admirabil de clar și devenise clar că biologii vor avea de răspuns la întrebări la care ei nu aveau răspuns.
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
fenomenele conexe. Aceste fenomene includ cauzele, efectele și lucrurile corelate cu experiențele transpersonale și de dezvoltare, precum și disciplinele și practicile inspirate de ele". Ei au criticat, de asemenea, mai multe definiții ale psihologiei transpersonale care duceau la ipoteze implicite, sau presupoziții care, poate, nu definesc neaparat domeniul ca un întreg. Hartelius, Caplan și Rardin au efectuat o analiză retrospectivă a definițiilor psihologiei transpersonale. Au găsit trei teme dominante care definesc domeniul: "psihologia" "de" "dincolo de ego", "psihologia" "integratoare /holistică", și p"sychologia
Psihologia transpersonală () [Corola-website/Science/337330_a_338659]
-
Germania și Franța, se vor împărți, eventual, în interiorul acestui conflict și despre ceea ce România ar avea de făcut sau de învățat în următoarea perioadă. Deocamdată, ceea ce este evident, mai ales din multitudinea de informații care vin, trebuie să pornim de la presupoziția că știm că nu știm. Practic, suntem într-o perioadă a jocurilor politice internaționale, în care cu greu mai putem să deducem ce se va întâmpla. Putem ghici, însă totul este foarte complicat. Pornind de la Statele Unite, care prin felul în
Război SUA - Rusia. Gușă: Miza principală: Europa () [Corola-website/Journalistic/104174_a_105466]