20,415 matches
-
directive a U.E. toți locatarii ar putea fi amendați pentru că nu sunt contorizate utilitățile pe care le folosesc zilnic. Aceste cheltuieli sunt percepute de către furnizori asociațiilor de proprietari, care sunt obligate să le achite. Firma furnizoare nu are cum să pretindă locatarilor plata utilităților când nu are nici un contract cu ei, deci furnizorul de utilități nu poate trimite factura de utilități direct pe numele proprietarului. În această situație neplata sau restanța la plata cheltuielilor de întreținere iscă conflicte doar între asociație
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
judecată pentru neplata cotei la întreținere pe vechiul proprietar.Acțiunea în acest caz este o eroare comisă de asociația de proprietari pe care instanța o poate rezolva, dar cu consecințe asupra asociației de proprietari și cu plata unor daune morale pretinse de pârât, care a fost terfelit în instanță. Sunt cazuri când un proprietar refuză plata integrală a cotei-părți la care a fost obligat de către asociația de proprietari, pe considerentul că în perioada la care se referă obligația nu se află
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
la ușa locatarului sau în orice alt loc. Un motiv cauzator de conflict ca și multe altele se referă la încasarea incorectă de către asociațiile de proprietari de la membrii săi a unor sume suplimentare de bani, pe considerentul că acestea sunt pretinse de către executantul unor lucrări de anvelopare a blocului, care nu sunt cuprinse în acțiunea primăriilor. Este vorba despre lucrări ale căror costuri au fost achitate executantului de către asociație, însă, ulterior, acesta pretinde sume suplimentare, fără ca proprietarii să primească explicații clare
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
suplimentare de bani, pe considerentul că acestea sunt pretinse de către executantul unor lucrări de anvelopare a blocului, care nu sunt cuprinse în acțiunea primăriilor. Este vorba despre lucrări ale căror costuri au fost achitate executantului de către asociație, însă, ulterior, acesta pretinde sume suplimentare, fără ca proprietarii să primească explicații clare sau cele date sunt contradictorii. Și acest tip de conflicte poate face obiectul medierii cu rezultate echitabile pentru părți. Uneori, pot apărea conflicte între proprietari și asociațiile de proprietari cauzate de scutirea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
altele se referă la încasarea incorectă de la proprietari a unor sume de bani de către asociațiile de proprietari pentru lucrările de anvelopare a blocului ce nu sunt cuprinse în acțiunile întreprinse de primărie.Este vorba despre plățile suplimentare pe care le pretind executanții acestora pe lângă cele inițiale, despre care locatarii proprietari nu aveau cunoștință, iar explicațiile pe care le primesc sunt contradictorii. Arătăm că Serviciul de specialitate pentru supravegherea activității administratorilor de blocuri din cadrul primăriilor are un mare rol în prevenirea și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
calculate la prețul de agent economic, ca și consumul de energie electrică, dacă nu există contor electric separat. Au existat sesizări și discuții în unele adunări generale ale membrilor asociațiilor cu privire la faptul că administratorii și alți membri din conducerea asociației pretind bunuri gratuite din cele pe care firmele le desfac în schimbul unor facilități la plata utilităților. Tot așa, au existat cazuri când lucrătorii din firmele contractate pentru executarea de lucrări pe scara blocului, au fost folosiți pentru efectuarea de asemenea lucrări
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
sau a distrus un bun al altuia pentru a se apăra pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul să ceară o despăgubire echitabilă numai de la cel care a fost salvat. Alin.2 „Nu poate pretinde nici o despăgubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apariția pericolului". b)Despre proprietatea comună din cadrul asociației de proprietari Proprietatea comună în general Proprietatea comună presupune situația când doi sau mai mulți proprietari dețin împreună un bun pe care îl
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de capacitate de exercițiu, implicate în unele conflicte de la bloc, pot fi rprezentate la mediere, ca și în instanță de un reprezentant legal. Sunt situații prevăzute de lege în care părțile trebuie să fie prezente personal în fața unei autorități, așa cum pretinde legea medierii ca ambele părți să fie prezente în fața judecătorului când se verifică legalitatea acordului de mediere în vederea consfințirii lui. Logica și practica meiderii nu permit reprezentarea nici unei părți din conflict în etapa informării obligatorii despre mediere și a avantajelor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
le lase acolo. Fiecare le strânsese pe cele personale sau ale familiei în jurul său și aștepta. Era destul de greu să le curețe de mâl și de verdele ce crescuse pe ele, dar era și mai greu să plece și să pretindă că nu sunt ale lor. Stăteau în fiecare noapte și le păzeau, iar ziua făceau cu schimbul, așa că viața lor se mutase pe malul râului. Cum nu găsiră nici o soluție, începură să-și aducă și alte obiecte, mai întâi pe
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
puțin ezitant, următorul mult mai sigur, iar ceilalți pași spre camera de execuție erau de-a dreptul apăsați. Urma să i se administreze o injecție letală ca un fel de eutanasie. Ca să nu i se pară evenimentul prea deplasat, Vladimir pretindea că suferă de o boală neînsemnată, care presupune o intervenție chirurgicală de rutină, ceva asemănător apendicitei. Se întinse zâmbitor pe patul confortabil și moale. Într-un fel îi păru rău că va petrece prea puțin timp întins într-un așternut
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
-o de la profesorul său Titu Maiorescu, tânărul profesor de drept Mircea Djuvara avea să și dezvolte de timpuriu convingerea că: „Filosofia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevărate. De ea nu se pot lipsi mai ales cei care pretind a avea o cultură juridică.” Tezele filosofiei dreptului, susține Mircea Djuvara, servesc drept fundament pentru explicarea și aplicarea dreptului pozitiv; ele singure sunt În stare de a Îndeplini cum se cuvine acest rol; ele pot fi astfel de folos și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai multor subiecți ca să instituie un raport Între ei pornind de la manifestările lor interioare și fixând apoi astfel „limita cerințelor reciproce”. Morala impune subiectului datoria unei comportări determinate și Înlăturarea oricărei comportări contrarii. Dreptul atribuind subiectului o facultate de a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acțiune exterioară, nu și după acela de a nu gândi dauna celuilalt În interioritatea sufletului; el implică doar acțiunea efectivă, nu și oglindirea ei subiectivă. Principiul universal al dreptului stipulează obligativitatea supunerii față de libertatea tuturor, În acțiunile exterioare, Însă nu pretinde limitarea propriei libertăți a persoanei la cerințele obligativității. Legea juridică susține doar limitarea rațiunii proprii de către celălalt. În morală, datoria reprezintă imboldul la acțiune, pe când legea juridică nu necesită acest lucru, ci are În vedere doar obligativitatea. Astfel, dreptul se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu ca un principiu care să-l determine pe celălalt să-și Îndeplinească datoria morală. „Echitatea (considerată obiectiv) nu este nicidecum un temei În numele căruia să-l somăm pe celălalt să Îndeplinească datoria morală (bunăvoința sau bunătatea sa), ci cel care pretinde ceva pe acest temei se bazează pe propriul său drept, numai că lui Îi lipsesc condițiile care Îi sunt necesare judecătorului, conform cărora acesta ar putea determina În ce măsură sau În ce fel pretenția acestuia ar putea fi satisfăcută Îndeajuns”. Cel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trena rochiei”. În optica filosofului de la Königsberg, apare o contradicție flagrantă, privitoare la pacea eternă, aceea dintre morală și politică. Anume, este vorba despre contradicția: dintre ceea ce e generat de natură, adică de putere, și pe de altă parte, ceea ce pretinde legea universală a datoriei, după exigența rațiunii și a dreptului, prin legile libertății! Kant acuza acea subordonare a principiilor față de scopuri, act care ar zădărnici orice intenție de a face să concorde politica și morala! Aici Kant dezvăluie dilema acțiunii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de la acțiunea spre care Îl Îndeamnă Înclinația sa naturală, să Înfăptuiască acțiunea spre care Înclinația sa naturală nu-l Îndeamnă. Paulsen afirmă cu claritate: „Numim această obligație resimțită și recunoscută intern DATORIE. Ea apare În conștiință Întotdeauna sub forma că pretinde subordonarea voinței proprii față de o normă generală, obiceiul sau legea morală”. Paulsen mai lămurește Înțelesul conștiinței (morale) astfel: „Funcția determinării și aprecierii propriei voințe și comportării potrivit acestei norme se numește Conștiință. Judecățile sale sunt judecăți de valoare, ele sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sufletului, luat ca atare, În sine, nu ar putea permite stabilirea normei de viață umană. Această insuficiență a diverselor motive, luate izolat, apare deja Într-o anume măsură În critica atât de ușor de făcut a diverselor sisteme care au pretins că au fondat Etica pe unul din aceste motive: egoism, instinct social, compasiune etc. Observația directă este și ea deja suficientă pentru a arăta că, În prezența unei multiplicități a motivelor, adică a elementelor psihologice, la fel de naturale precum și susceptibilitatea de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să” / „a fi silit”). Apoi, omul știe că trebuie să răspundă unor exigențe pe care singur și le impune. Este vorba despre ceea ce numim datorie, adică această obligație resimțită și recunoscută intern, care apare În conștiință Întotdeauna sub forma că pretinde subordonarea voinței proprii față de o normă generală, obiceiul sau legea morală. Funcția determinării și aprecierii propriei voințe și comportamentului conform cu această normă reprezintă, de fapt, conștiința. Judecățile sale sunt judecăți de valoare, exprimate prin bun și rău; astfel, bună este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tuturora. Modul de a acționa al asasinatului politic nu depinde de buna intenție a făptuitorului de a vrea să creeze o stare de drept mai bună; starea de drept existent poate fi oricât de defectuoasă, totuși Îi este Îngăduit să pretindă respectul ca un Început al ieșirii din starea de pură violență. Clarificarea acestui aspect este de cea mai mare importanță. Atâta vreme cât nu se diferențiază aceste amândouă părți ale judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața acestei imputări, atât timp cât nu va recunoaște dreptul moralei formaliste la aprecierea subiectivă. Numai după ce această recunoaștere va fi avut loc Îi va fi Îngăduit să pretindă și să accepte, și de partea ei, recunoașterea adevărului concepției sale privitor la aprecierea obiectivă. Capitolul IV Binaritatea raportului dintre „ceea ce trebuie să se facă” și „ceea ce nu trebuie Împiedicat să se facă” 1. Principiul dreptului Giorgio del Vecchio releva
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
afirmă că sentimentele unei persoane În raport cu alta sunt contrare moralei; rezultă astfel că cineva poate avea dreptul la un asemenea comportament din partea altuia, fie el interior și, În consecință, pur moral. Ar fi de neconceput ca un nefericit să poată pretinde din punct de vedere juridic, mila noastră, dar acest nefericit poate desigur să aibă un drept moral la această milă. Rămâne de analizat cazul obligațiilor morale față de noi Înșine, caz care este cu siguranță cel mai complex. S-a arătat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică o datorie juridică. Pretenția pe care dreptul o atribuie cuiva se numește la rândul său „drept”. Drept, În primul sens, Înseamnă norma de coexistență („drept În sens obiectiv”); În al doilea sens, dimpotrivă, Înseamnă pretenția sau facultatea de a pretinde („drept În sensul subiectiv”). Romanii au observat acest dublu aspect În care se prezintă jus, deosebind norma agendi de facultas agendi. E de notat Însă că și morala e norma agendi. De aceea, dacă am lua această formulă ca definiție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a respinge”. Giorgio del Vecchio explica specificitatea normativității juridice. El subliniază faptul că „aparține normei juridice (spre deosebire de cea morală, n.n. - V.V.) să stabilească un raport bilateral, prin care obligației unui subiect Îi corespunde facultatea unui alt subiect de a pretinde Îndeplinirea obligației. Dacă unul violează, adică nesocotește această obligație, celălalt are posibilitatea de a respinge violarea. Desigur, este vorba de o posibilitate juridică. În fapt, reacția va putea chiar să nu se exercite. Filosoful italian mai face precizarea: Evident, „constrângerea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
propoziții-lege) nu depinde de un fapt trecător și relativ (adică temporal-istoric, n.n. - V.V.), ci de esența sa logică”. Del Vecchio spune laconic: „Ori de cîte ori o propoziție determină În chip ideal, Între persoane, un raport, În care una poate pretinde de la cealaltă ceva, la care aceasta este obligată, o astfel de propoziție aparține În mod logic, domeniului Dreptului”. În consecință și pe drept cuvânt, aflăm de aici că: „Prin Drept pozitiv Înțelegem acel sistem de norme juridice care dă formă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Elementele dreptului subiectiv Intervin Întotdeauna două elemente: 1. Posibilitatea de a voi și a acționa În conformitate cu imperativele (este elementul intern); 2. Imposibilitatea oricărei Împiedicări din partea altora și, totodată, În posibilitatea corespunzătoare de a acționa Împotriva acestei Împiedicări (posibilitatea de a pretinde de la alții respect! - Este elementul extern). Astfel, Dreptul subiectiv se definește ca: facultatea atribuită unui subiect de a voi și de a pretinde, căreia Îi corespunde o obligație din partea altuia. Între cele două elemente se profilează diversitatea situațiilor reale, concrete
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]