3,419 matches
-
se pare că intenția legiuitorului a fost de a lăsa în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne (a unităților sale) încadrarea în funcție prin sintagma „egale sau mai mari“ fără niciun criteriu obiectiv, rezonabil și justificat, iar norma nu respectă cerințele de previzibilitate. ... 11. Se menționează că, la momentul apariției Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (4) lipsea și, în mod sigur, în lipsa acestei prevederi nu apărea această limitare de încadrare în funcție raportată la gradul profesional deținut și, în continuare, nu
DECIZIA nr. 595 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298299]
-
asupra sursei de alimentare cu apă și existența avizului autorității de protecție a mediului, nu complinește viciile de neconstituționalitate evidențiate. ... 16. De asemenea, autoarea obiecției susține că prevederile art. I pct. (4) din legea criticată nu respectă nici cerința de previzibilitate a reglementării, pentru că nu precizează cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniu, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. ... 17. În susținerea
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
unor situații juridice similare în dreptul pozitiv național, se invocă exemplul referitor la delegarea Guvernului de stabilire prin hotărâre a datei alegerilor, în multiplele sale consacrări legislative. ... 23. În final, președintele Camerei Deputaților consideră că pretinsa nerespectare a cerinței privind previzibilitatea reglementării nu poate fi acceptată întrucât actul normativ dedus controlului de constituționalitate respectă, în ansamblul său, cerințele privind claritatea, precizia și previzibilitatea normelor juridice. ... 24. Președintele Senatului și Guvernul nu au transmis Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra obiecției
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
în multiplele sale consacrări legislative. ... 23. În final, președintele Camerei Deputaților consideră că pretinsa nerespectare a cerinței privind previzibilitatea reglementării nu poate fi acceptată întrucât actul normativ dedus controlului de constituționalitate respectă, în ansamblul său, cerințele privind claritatea, precizia și previzibilitatea normelor juridice. ... 24. Președintele Senatului și Guvernul nu au transmis Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... 25. Primul termen de judecată, stabilit pentru data de 4 februarie 2025, a fost preschimbat, potrivit Încheierii din 30 ianuarie
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
salariale, stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 13. Se arată că adoptarea succesivă a celor două ordonanțe de urgență criticate a condus la încălcarea cerințelor de previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 34. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 și, implicit, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
protejeze efectiv proprietățile. Reglementările legislative sunt vagi, lăsând la latitudinea conducătorilor entităților enumerate modalitatea prin care aleg să își protejeze bunurile. ... 12. De asemenea, autoarea susține că prevederile art. 17 din Legea nr. 333/2003 încalcă în mod evident principiul clarității, previzibilității și coordonării cu alte acte normative. Fiecare dintre domeniile enumerate în norma legală are, la rândul său, o lege specială de reglementare a respectivei activități. Prin ignorarea acestui specific și prin lipsa reglementării modalității în care acestea se coordonează, se
DECIZIA nr. 656 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298310]
-
salariilor în plată ale specialiștilor IT din cadrul instanțelor a fost realizată cu nesocotirea acestor statuări. ... 15. Normele criticate, fiind adoptate cu caracter nedeterminat și fără existența unei împrejurări excepționale, aduc atingere și principiului stabilității și securității juridice, precum și previzibilității normelor legale. Diminuarea salarială criticată de către autorii prezentei excepții reprezintă, în opinia lor, o discriminare și față de ceilalți specialiști din cadrul sistemului judiciar, de exemplu, personalul cu aceeași specializare informatică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau al
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
într-un limbaj concis, sobru, clar și precis exclude orice echivoc, gruparea ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării, face ca prevederile normative să corespundă tuturor exigențelor de claritate și previzibilitate statuate în jurisprudența Curții Constituționale (sunt invocate, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011 și nr. 662 din 11 noiembrie 2014). Constată că această critică este o simplă afirmație
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
deciziile nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 87, nr. 237 din 3 iunie 2020, paragraful 47, și nr. 198 din 24 martie 2021, paragraful 58). ... 24. De asemenea, apreciază că susținerea cu referire la pretinsa încălcare a principiului legalității, previzibilității și calității legii este neîntemeiată și în dezacord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie. Contrar opiniei autorilor sesizării, jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010), precum și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
sau nr. 26 din 18 ianuarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Prin parcurgerea textului actului
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 15 alin. (1) din Constituție, întrucât sunt lipsite de claritate și previzibilitate, iar condiționarea aplicării retroactive a textului de lege pentru cererile deja depuse de emiterea deciziei de admitere de către agențiile pentru plăți și inspecție socială este neconstituțională. ... 5. În acest sens arată că, potrivit dispozițiilor art. 9^1 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
În ceea ce privește cerințele privind calitatea legii se reține că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012), că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
încă la data intrării sale în vigoare. ... 28. Lipsa de predictibilitate a art. II din Legea nr. 89/2019 în ceea ce privește categoria de beneficiari la care se referă acest text de lege nu poate fi reținută, întrucât despre cerința previzibilității unei norme juridice - în sensul de a-i putea previziona efectele juridice pe care le produce - se poate vorbi de la momentul intrării sale în vigoare pentru viitor. Or, autoarea excepției se referă la o situație anterioară intrării în vigoare
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, paragraful 18, cu referire la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, instanța de contencios constituțional a reținut că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
extinderea înțelesului noțiunii și la persoanele fizice sau juridice care ar avea vocație de a participa la licitație publică determină introducerea unui element de arbitrariu și reprezintă o interpretare imprevizibilă în defavoarea acuzatului, care aduce atingere principiului legalității incriminării și previzibilității normei penale. Sfera noțiunii de persoane cu vocație de a participa la o licitație publică este lipsită de orice definiție normativă și, în funcție de procedura de licitație, această noțiune poate include un număr nedeterminat de persoane, vocația fiecăreia putând
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
ar împiedica însăși stabilirea corectă a cadrului în care urmează a se desfășura licitația, este criticabilă, făcând ca dispozițiile legale să nu fie aplicabile unor situații care corespund întru totul rațiunii textului de lege. O atare interpretare nu contravine cerinței previzibilității normei, de vreme ce noțiunii de participant nu îi corespunde vreo definiție legală nici în norma penală generală, nici în normele cu caracter extrapenal, speciale. ... 62. Totodată, s-a arătat că voința legiuitorului în sensul ca dispozițiile legale să se
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
legiuitor prin art. 1 alin. (1) lit. b) din acest act normativ. ... 9. Se apreciază, în esență, că textele de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva exigențelor referitoare la calitatea legii, respectiv claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional și a Curții Europene a Drepturilor Omului, deoarece, în temeiul acestora, o societate care închiriază legal autoturisme către terți este sancționată pentru neachitarea de către clienții săi a tarifului de trecere (peaj
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
sarcina beneficiarilor activității, prin legea de sancționare a faptelor constând în neplata taxelor de drum se instituie responsabilitatea proprietarilor sau deținătorilor legali ai autoturismelor pentru neplata acestor taxe, ceea ce, în mod evident, conduce la o lipsă de claritate și previzibilitate în ceea ce privește comportamentul persoanelor aflate sub incidența celor două legi pentru a se asigura că nu vor fi sancționate. În acest sens se menționează Decizia nr. 363 din 7 mai 2015. ... 12. Se arată că o altă componentă
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
legal, pentru neachitarea de către clienți a peajului datorat la trecerea podurilor peste Dunăre se aduce atingere principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva exigențelor referitoare la calitatea legii constând în condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. De asemenea, instanța apreciază că norma legală criticată trebuie analizată și sub aspectul dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție, care impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
ca urmare a unui drept „legal“ și (ii) să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare. Din această perspectivă, noțiunea de „utilizator“ definită în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 23. Prin Decizia nr. 735 din 8 octombrie 2020, precitată, paragraful 36, Curtea a reținut că tariful de trecere reprezintă o sumă care se plătește pentru un
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care susține că dispozițiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (1), (2) și (4) din Constituție. Prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, textul legal criticat încalcă principiul securității juridice, care trebuie să asigure o protecție reală a destinatarului unei normei împotriva abuzului. Or, prin stabilirea caracterului definitiv al hotărârii prin care consiliul baroului soluționează contestația formulată împotriva deciziei decanului baroului prin care
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
aceasta era nemotivată. ... 27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, invocate sub aspectul neclarității și lipsei de previzibilitate a dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 51/1995. Legea nr. 51/1995, lege specială, prevede în mod explicit caracterul definitiv al hotărârii consiliului baroului, fără a avea însă semnificația interzicerii accesului la justiție, astfel că rămâne deschisă calea controlului judiciar exercitat
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]