4,547 matches
-
deducerea transcendentală a categoriilor însă nici n-avem a demonstra mai mult și altceva decât acest raport între inteligență și sensibilitate și, prin mijlocul astei din urmă, raportul între inteligență și toate obiectele experienței, n-aveam decât a face accesibile priceperei valabilitatea obiectivă a noțiunilor intelectuale apriorice și pure și a stabili prin aceasta originea și adevărul lor. REPREZENTAREA SUMARĂ PRIN CARE SE ARATĂ CĂ ACEASTĂ DEDUCERE A NOȚIUNILOR INTELECTUALEPURE ESTE DREAPTĂ ȘI UNICA POSIBILĂ Daca obiectele cu cari are a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are înaintea tuturor celorlalte științe instructive Lipsa de judecată este proprie ceea ce numim prostie și unei asemenea infirmități (Gebrechen) nu i se poate ajuta în nici un fel. Un cap tâmp și mărginit căruia nu-i lipsește decât gradul trebuincios de pricepere și noțiuni proprie prin instrucție poate fi potențat până la învățătură. Dar fiindcă atuncea de-obicei lipsește și calitatea întîi citată (secunda Petri) nu-i extraordinar lucru de a nimeri oameni foarte învățați cari în întrebuințarea științei lor lasă să transpară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui ș-aceluiași lucru, și prin urmare mărimea în genere a unei asemenea intuițiuni, este o ocupație a rațiunei prin construcții de noțiuni și se numește matematică. DESPRE NEPUTINȚA UNEI MULȚĂMIRI SCHEPTlCE A RAȚIUNEI PURE, DEZBINATE CU SINE ÎNSĂȘI (Conștiința) Priceperea neștiinței mele (dacă aceasta din urmă nu e totodată recunoscută ca necesară), în loc de-a pune capăt cercetărilor mele va fi din contra și mai mult cauza pentru excitarea lor. Toată neștiința este sau a lucrurilor sau a determinărei marginelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinarea hotarelor rațiunei noastre se poate face numai pe temeiuri apriorice; restrângerea (limitarea) ei însă, care e o cunoștință, deși nehotărâtă, despre neștiința ce niciodată nu se va putea ridica cu desăvârșire, poate să fie recunoscută și a posteriori, prin priceperea celor ce ne-a rămas să știm pe lângă toată știința ce o avem. Prima cunoștință a neștiinței noastre, posibilă numai prin o critică a rațiunei însăși, este așadar o știință, cea de a doua nu e nimic decât o remarcare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
distingere de muzică și poezie. Litera e moartă, opera de arta are o viață proprie; cartea presupune înțelegere daca e să devie mediu al științei, opul de artă, sau mai bine zis operele de artă, își crează-n mare parte priceperea lor proprie, ele se fac înțelese prin sine însele. Toate astea nu sânt însă decât deosebiri de grad. Toate combinările noțiunilor artă și știință, precum politica ca artă și știință despre ale statului, religiune ca teologie, serviciu și învățătură bisericească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta: deja, întru cât obiectele frumuseței, productele artei, constituiesc o parte din obiectele inteligenței, cunoașterea lor este o parte a culturei; în noțiunea ei însă zace totodată si pretensiunea ca cel cult să posedeze și simț și gust, plăcere și pricepere a artei și a toată frumuseța, totodată și a celei naturale. De a se bucura de orce speție și formă a artei, a avea participare și interes pentru ea, trece de un semn deciziv al unui om cult; însă la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
până la extrema membrare elementară a fiecărei din părți; la cultură însă pe același teren nu se cere atâta complecțiunea volumului cât numai claritate asupra cuprinsului ei intern; nu știrea complectă și totdeuna prezentă a tuturor minuțiozităților or particularităților, ci numai priceperea lor. Așadar nu toată suma diferitelor fapte, ci numai acele determinări și legi generale cari se manifestă prin acele fapte e de datoria culturei de-a le ști. De privim însă la maniera de-a privi natura, la priceperea ființei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai priceperea lor. Așadar nu toată suma diferitelor fapte, ci numai acele determinări și legi generale cari se manifestă prin acele fapte e de datoria culturei de-a le ști. De privim însă la maniera de-a privi natura, la priceperea ființei și legilor lucrurilor, nu la latitudinea, ci la înălțimea inteligenței, ca să zic așa, la calitatea generală psicologică a spiritului, atunci vom găsi pe fiece cult lângă cel mai învățat astronom. Filozofia este oarecum rezumatul și formula generală a culturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inteligență. Se poate spune cum că un semn caracteristic, proba, ca să zic așa, a culturei, este că ea e în stare de-a urmări progresul consecutiv al științelor, invențiunilor, aflărilor, clarificărilor și de-a urma dezvoltarea principiilor. Această facultate a priceperei celor nouă sau înaintate (facultate de apercepțiune ) nu presupune pe atât o știință complectă pe cât o înțelegere exactă a stărilor precedente a științei. Cultura include va să zică în sine și treapta aceea a vieței spirituale, și anume gradul acela de activitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armament cal. 12,7 mm, bătaia loviturii directe 3.500 m. Exemple: -asasinarea președintelui Kennedy; -asasinarea luptătorului pentru drepturi civile Martin Luther King. c) folosirea armamentului greu de infanterie: * această noțiune cuprinde o serie de arme sofisticate, ce necesită multă pricepere, cunoștințe și deprinderi adecvat formate, în mod special pentru a lovi o țintă aflată în mișcare; * impune din partea trăgătorului o apreciere foarte corectă a distanței până la obiectiv corelată cu bătaia eficace a armei (în multe cazuri teroriștii nu au lovit
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de asigurare a opțiunilor, protecției forțelor și de sprijin logistic. Întrebuințarea în acțiune a forței antiteroriste are la bază principiile luptei armate și reprezintă un ghid general pentru conducerea acțiunilor la nivel tactic și strategic, când este cazul. Utilizarea cu pricepere a cerințelor acestora constituie o premisă fundamentală a succesului în toată gama acțiunilor executate de către forțele antiteroriste. Principiile de întrebuințare a forțelor antiteroriste în luptă sunt: folosirea în toate felurile de teren; întrebuințarea prin surprindere în acțiuni cu caracter decisiv
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și nu a lăsat necercetat nici un domeniu al naturii și, firesc, despre toate a vorbit în termeni filosofici, dovedind că și-a însușit știința însușirilor lor de căpătâi. Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a combate demonii și priceperea de a-i vindeca pe oameni prin îndepărtarea lor. El a compus descântece pentru lecuirea bolii, lăsând chiar și niște invocații care alungau duhurile rele și le împiedicau să se întoarcă. Această metodă de vindecare mai are încă mare trecere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cartea lui Solomon, care conținea descântece, leacuri și vrăji, rituri de chemare a îngerilor și de exorcizare a demonilor. Rezumând legende populare ebraice, Josephus Flavius scria următoarele : „Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a com- bate demonii și priceperea de a-i vindeca pe oameni prin îndepăr- tarea lor. El a compus descântece pentru lecuirea bolii, lăsând chiar și niște invocații care alungau duhurile rele și le împiedicau să se întoarcă”. „Această metodă de vindecare mai are încă mare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putem avea copii în ipsos, de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în priceperea adâncă și în execuțiunea măiastră a creațiunilor muzicale, aceștia ridică înainte-ne o lume proprie numai lor și, după ce ne-au îngînat un ceas în acea lume, ei o duc cu sine. La cel dentîi concert publicul n-a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
până și dreptul de - a - și face școli cu banii lor proprii. Ziarele române de peste munți începuseră a se mira cum "Romînul" tace în privirea aceasta. Noi nu ne-am mirat de aceasta. Oamenii politici ai roșilor nu au nici o pricepere pentru cestiuni naționale, n-au avut-o înlăuntru, n-o au în afară: Fraza au repetat-o pururea: vorba naționalitate au fost înscris-o pe drapelul lor; esența însă n-au înțeles-o nicicând. De vorbă s-au servit gonind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncii materiale ele nu pot sta sus. Nu se poate aștepta de la o generație care, cu abecedarul în buzunar, administrează, scrie tragedii, face finanțe, planuri strategice etc., ca ea să aibă un interes serios pentru lucruri cari cer studiu și pricepere, cum e activitatea economică, atât de multilaterală și de varie. Cu spirite conducătoare ca tejghetarul Carada, cu financiari ca Eliade Cîrciumărescu, cu redactorul Adonis de la "Romînul" care, însărcinat al statului în cestiunea răscumpărării, a confundat interesele reciproce cu atâta abilitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va mai fi necesară. Colegiul I, II și al IV[-lea] întrunite vor cuprinde pretutindenea o majoritate guvernamentală în mâna prefectului, compusă din delegații țăranilor. Minoritatea proprietarilor mari va rămânea pururea, prin natura lucrurilor, învinsă de-o majoritate inconștientă, fără pricepere pentru interesele publice și mânuită de guvern ca o unealtă mecanică. Care este deci rezultatul ce caută a se obține? Punerea întregului corp electoral sub puterea discreționară a guvernului, asimilarea tuturor cu delegații țăranilor ce votează cum li se poruncește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Râmnicul - vîlcii nu va fi pricepută de meseriașul din Dealul Spirei; el poate nu-și dă seamă de influențele ce se exercită acolo asupra populațiunilor, el nu va putea pricepe problemul economic sau social care s-ar ivi acolo; pentru priceperea acestora se cer poate elemente mai culte, pe cari adesea și din nefericire nici colegiile superioare nu ni le dau. Dar în mahalaua lui, în orașul lui, pe ulița lui chiar, omul să nu poată să judece isprăvile primăriei, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înlăuntru, căci se cere aci o putere de combinație care exige studii, studiile cer capital și vreme, lucruri pe care omul mic nu le are. Dar întru cât s-atinge de casa, ulița, mahalaua, orașul lui el va dovedi o pricepere mai exacta, și mai clară a lucrurilor decât mulți oameni teoretici. Altceva s-ar fi putut face demult pentru comune și anume pentru cele rurale: se pot descărca de variile, infinitele servicii cec au a le presta statului. Dar la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înțelege exact un adevăr cât de simplu. Incapabilă de adevăr, incapabilă de-o scânteie de onestitate și de dezinteresare, numai dîndu-i cu boldul, ca bivolilor, această carne cu ochi, nerușinată și nesimțitoare, mai e în stare a da urme de pricepere. Acest exordiu ni s-a părut necesar pentru a indica cititorilor noua tentativă de spoliare a acestor oameni. Dunărea e o cale de apă gata, care n-are nevoie de nici o cheltuială de construcțiune, o cale cum numai Dumnezeu a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale poporului românesc, care din natură chiar e obicinuit de-a se lăsa influințat și dus de bună - voie de alții. Și când, acum vro doi ani, începuse a miji și printre românii din Transilvania un simț mai bun, o pricepere mai sobră a stării de lucruri, conducătorii au pus cea mai puternică pârghie morală pentru ca, în conferența generală a delegațiilor români din mai 1881, să fortifice din nou punctul de vedere al pasivității. Prea bine le-a succes încă; căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai așa îl veți afla pe Mesia, speranța de mântuire a Domnului Dumnezeul nostru! Iar cel ce va nesocoti învățătura mea să piară de sabia celorlalți!" Stin nu înțelesese de la început această predică și fusese nevoie de toată răbdarea și priceperea Mariei ca să îi pătrundă adevăratele sensuri. Femeia îi explicase că, în nețărmurita Lui înțelepciune, Dumnezeu zămislise deja în cetatea Lui cerească toți oamenii care se vor naște vreodată, deci și pe aceia care se vor transforma în sfinți, fiindcă vor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aveau să poată fi distilate în rafinăria pe care Crey o disimulase cu mare grijă pe unul din sateliții naturali ai Praxtorului. Toate astea depindeau însă de ardoarea cu care clonele de pe Praxtor aveau să-și venereze Dumnezeul și de priceperea lor în a coace țigle din prețiosul minereu. Fiindcă asta urmărea Crey. Nici cea mai eficientă Lume Agricolă din Univers nu ar fi putut scăpa Federația Sagittarius de la un crah financiar răsunător. Dar nu cartofii sau grânele îl interesau pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe călugării augustinieni. Ei întrupează de mai multe ori același suflet, oferindu-i șansă după șansă pentru a se mântui... ― Și eu, Doamne? ― Tu? Ai acum de ales. Poți să fii în continuare șeful comunității tale, să o faci cu pricepere, să îmbătrînești respectat de toți, sau te poți jertfi pentru ca din sângele tău frații augustinieni să poată prepara leacul. Mâine, pentru prima și ultima dată în viață, ai de ales. Fă cum crezi, dar ține minte, mâine, când treci pe lângă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Răsărit ca o umbră în spatele bătrânului împărat, Arrus îi puse acestuia o mână pe umăr, clătină din cap și-i șopti ceva. - Nu se poate! - Ba mi-e teamă că Arrus are dreptate. Quinții imperiali vor avea nevoie de întreaga pricepere a Alaanei pentru a fi ceea ce au fost, zise Xtyn. Am fost puțin cam brutal fiindcă m-a emoționat întîlnirea cu Zuul. - Nu-ți poți bate joc de toate resursele pe care le ai, îl avertiză Kasser. - Pierdem vremea, zise
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]