KorAP: Find »[drukola/base=prietenos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...121 >

3,011 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

a spus povestea călătoriei acesteia: cum o cioplise bunicul ei din lemn de măslin și cum supraviețuise unui incendiu. Reuși să o facă fără să spună nimic peiorativ despre coreligionarii elevelor. De fapt, fetele erau așa de drăguțe și de prietenoase, Încât Desdemona Își amintea cum fusese pe vremea când grecii și turcii se Înțelegeau bine. Cu toate acestea, negrii Încă erau ceva nou pentru yia yia mea. Se șoca făcând diverse descoperiri. ― În palmă, Îl informă ea pe soțul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
ați vrea să jucați În următorul meu film. Se uită la mine. ― Fac un film cu vampiri. Ai fi un vampir grozav. ― Chiar așa? ― Să-ți văd dinții. Nu m-am supus, urmând indicațiile Obiectului de a nu fi prea prietenoasă. ― Jerome se ocupă de filme cu monștri, spuse ea. ― Filmele de groază, o corectă el, adresându-mi-se În continuare mie. Nu filme cu monștri. Sora mea, ca de obicei, bagatelizează domeniul În care am ales să mă manifest. Vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
mine ca persoană. Luce spuse: ― Callie e deja aici, la clinică, de aproape o săptămână. ― Cum ți se pare New Yorkul? mă Întrebă doctorul Craig. ― Nu l-am prea văzut. Doctorii mi-au sugerat ce să vizitez. Atmosfera era lejeră, prietenoasă. Luce Îmi puse mâna pe șale. Bărbații au un stil neplăcut de a face asta. Te ating pe spate de parcă ai avea acolo un mâner și te Îndreaptă În direcția În care vor ei să te duci. Sau Îți pun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
nu o face Într-o manieră brutală, caracteristică bărbaților. Adesea face remarce amuzante. FAMILIA: Părinții fetei sunt reprezentanți destul de tipici ai Vestului Mijlociu și ai generației celui de-al doilea război mondial. Tatăl se proclamă republican. Mama este o persoană prietenoasă, inteligentă și atentă, probabil cu o ușoară predispoziți la depresie și nevroze. Se complace În rolul soției supuse, fapt tipic pentru femeile din generația ei. Tatăl a venit la clinică doar de două ori, invocând obligații de serviciu, dar din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
nivel general. Am trecut prin Sierra, am ieșit din Nevada și am intrat În California. Am mâncat de prânz la un drive-in. Presto a plătit hamburgerii și milk shake-urile și m-am hotărât că era În regulă, că părea destul de prietenos și că nu voia nimic fizic de la mine. ― E momentul să-mi iau medicamentele, a spus el după ce am mâncat. Cal, poți să-mi dai, te rog, cutiile cu medicamente? Sunt În bord. Erau cinci sau șase sticluțe diferite. I

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
tatăl tău la momentul ăsta? ― Câte? Întrebă Capitolul Unsprezece. ― Șaizeci și șase. Opt numai În Florida. Până aici a mers cu promovarea afacerii. Milton și-a mâncat crenvurștii Hercules În liniște. Știa foarte bine de ce se purta Gus atât de prietenos. Era din cauză că se gândea la ce se gândește oricine atunci când dispare o fată. Se gândea la ce-i mai rău. Erau momente când și Milton se gândea la asta. Dar nu o recunoștea față de nimeni. Nici În sinea lui nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352

vizitez. Da, asta e ultima carte. E timpul să plec. Rătăcesc spre casă și-i înmânez cele trei cărți fetei care stă acolo, care e prost îmbrăcată și pare plictisită. Încerc să-i întâlnesc privirea ca să-i ofer un zâmbet prietenos, dar nu e interesată, nici măcar nu se uită la mine când îmi dă cărțile înapoi, puse în siguranță într-o pungă de plastic, iar când îi mulțumesc, doar mă privește urât și se întoarce. Acuma, sincer, unii oameni sunt așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
lângă el. Vrea să-i povestească lui Richard cum s-a urcat apoi în lift, cum a ieșit din el tremurând de emoție și a așteptat să vină secretara și să-l conducă. Vrea să-i spună despre cât de prietenoasă a fost ea, poate chiar un pic prea prietenoasă, dar cum a presupus el că în televiziune așa sunt toți. Vrea să-i spună lui Richard despre cum a intrat la întâlnirea cu Diana Macpherson, despre minuscula ei fustă scurtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
s-a urcat apoi în lift, cum a ieșit din el tremurând de emoție și a așteptat să vină secretara și să-l conducă. Vrea să-i spună despre cât de prietenoasă a fost ea, poate chiar un pic prea prietenoasă, dar cum a presupus el că în televiziune așa sunt toți. Vrea să-i spună lui Richard despre cum a intrat la întâlnirea cu Diana Macpherson, despre minuscula ei fustă scurtă și tocurile înalte, despre cum și-a dat ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
nu a fost ceva personal. Dar sigur că a fost personal, doar nu sunt proastă. Am văzut cum privirea Dianei Macpherson a trecut crud și rece peste Geraldine. Oricum, din câte am auzit, Diana Macpherson nu e genul de femeie prietenoasă cu femeile, mai ales când acele femei se întâmplă să fie atât de atrăgătoare precum Geraldine. ― Doamne, îmi pare sincer rău, spune o voce imediat lângă noi. Diana este o tipă dură, și uneori poate părea nepoliticoasă. Ne întoarcem amândouă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
femei superbe, în echipamente perfect mulate de aerobic. Una dintre ele poartă un costum roz cu pantaloni mici și strâmți, din lycra portocalie, iar cealaltă un costum portocaliu cu pantaloni scurți roz. Sunt extrem de bronzate, foarte în formă și extrem de prietenoase, ceea ce mă surprinde într-un fel, pentru că acasă, dacă o femeie arată așa, se dovedește a fi o scârbă de primă clasă în cele din urmă. ― Bună, Brad! spune una dintre ele cu entuziasm, când intrăm. ― Bună, Brad! spune și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
venit pentru două săptămâni, spun eu. După aceea, va trebui să mă întorc la muncă. ― Ce păcat, zice Cindy. Aici e grozav. Poate c-o să te întorci. ― Poate, spun eu, întrebându-mă dacă toți cei de aici sunt atât de prietenoși. Adică am mai auzit eu că așa sunt americanii, dar n-am crezut niciodată că poate fi și adevărat. ― Sunt foarte drăguțe, îi spun lui Brad când traversăm încăperea și prin sala propriu-zisă. Mă opresc, pentru că n-am mai văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Ar putea la fel de bine să fie ca mine, mă gândesc, în timp ce o privesc. Aș putea la fel de bine fi ca ea. ― Ea este JJ, mi-o prezintă Brad. Iar ea e Jenny, asistenta mea. ― Bună, Jenny, spun eu, hotărâtă să fiu prietenoasă, să fac un efort și să-i arăt lui Jenny că dimensiunile ei nu mă deranjează și nu mă face să cred că Jenny e cu ceva mai prejos doar pentru că e un pic mai mare. Mă ridic de unde stau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
cât de rău ar fi și cum s-ar amplifica aceste sentimente de inferioritate pentru oricine ar lucra toată ziua într-un loc plin de trupuri frumoase, așa că încerc din nou: ― Lucrezi de mult aici? o întreb, încercând să fiu prietenoasă. ― Da, spune Jenny, de data asta refuzând până și să se uite la mine, după care se întoarce și iese din birou. ― Scuze, spune Brad, trecându-și degetele prin păr. Uneori poate fi dificilă. ― Nu-ți face griji, înțeleg mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
ascensiune, cu cei care vor să fie celebri și se agață de fiecare cuvânt al ei, care-i hrănesc aura de putere ce-o înconjoară. Nu e însă obișnuită cu tipi ca Ben, adică nu cu bărbați politicoși, fermecători și prietenoși, dar care nu reacționează în nici un fel la flirtul ei fățiș. Chiar săptămâna trecută l-a chemat la ea ca să-i spună că ar trebui să meargă să bea ceva împreună, ca să discute despre cum merge emisiunea și să vadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
sex sălbatic, zgomotos, după care se dau amândoi jos din pat și merg să alerge pe plajă. Pentru Jemima este pură fericire, pentru că este atât de neobișnuită cu traiul aproape de apă, cu soarele cald de dimineața devreme, sau cu zâmbetele prietenoase ale trecătorilor. Se opresc să ia micul-dejun pe drumul de întoarcere: un pahar de suc de legume, o brioșă de coacăze sau un biscuite cu afine fără zahăr și fără grăsimi. Brad se duce apoi să facă un duș acasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
trebuie să privim oriunde există șanse. Dar spune, cum e? Trebuie să fiu sinceră cu tine, chiar sunt impresionată. Brad e pur și simplu perfect Știți ce este ciudat? Dacă Lauren n-ar fi fost atât de deschisă, atât de prietenoasă și de naturală, probabil că m-ar fi intimidat și aproape sigur aș fi luat franchețea ei drept o ofensă. Dar eu m-am simțit așa de ușurată că am găsit un aliat, pe cineva care, în ciuda părului lung și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
o pauză. Mai mult, nu era numai asta. Era varză și la sex oral. ― O. Ce puteam să mai spun? Nu prea era genul de chestie pe care s-o discuți cu străinii, nu-i așa, indiferent de cât de prietenoși par unii. ― Da, a dat ea din cap. Știi cum era... nu-mi găsea clitorisul nici dacă ar fi avut o săgeată mare și roșie care să-i arate drumul. La asta am roșit, și încă mai roșesc la amintirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
să mă simt puțin, dar extrem de puțin plictisită de sală. Când ieșim, dăm peste Jenny care se pare că încearcă să facă un efort. ― Ea e prietena mea Lauren, îi spun eu lui Jenny, pe de-o parte ca să fiu prietenoasă, dar pe de alta ca s-o și provoc pe Jenny, să văd dacă e la fel de nepoliticoasă și cu o prietenă de-a mea. Și ea e Jenny, îi spun eu lui Lauren. ― Bună, spune Lauren cu un zâmbet amical

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
înțelegere. Să nu-l lași să te muncească prea tare. ― Stai liniștită, spune Jenny. Asta e meseria mea. Oricum, o zi bună. Zâmbește și dispare, iar eu mă întorc la Lauren cu gura căscată. ― Asta a fost cât de cât prietenoasă sau a fost doar închipuirea mea? Lauren ridică din umeri. ― Mie mi-a părut în regulă. De ce? De obicei nu-i așa? ― Poate sunt eu de vină, dar dățile trecute când ne-am mai întâlnit a fost a naibii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
e de fapt problema ta? Îmi ajunsese, și eram hotărâtă să n-o las să scape de data asta. ― Chiar crezi că ți-aș împărtăși ție din problemele mele? spuse Jenny ironic. ― Uite ce e, chiar am încercat să fiu prietenoasă, și tu ești pur și simplu - practic am explodat eu - a dracului de nepoliticoasă. ― Așa să fie? Ei bine, nu țin minte să-mi fi spus cineva că trebuia să fiu drăguță cu tine. ― Sunt prietena șefului tău. Dumnezeule, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

suferința aia Întipărită pe chip; acum zâmbea și avea una din cele mai drăguțe fețe pe care le-am văzut. Avea un chip drăguț și o piele netedă și vocea aia adorabilă; și era drăguță și de treabă și foarte prietenoasă. Dar, Doamne, ce grasă putea să fie. Era cât trei femei. Tom observă că o priveam și-mi spuse: — Haide, să mergem. La revedere, ne spuse Alice. Chiar că avea o voce frumoasă. — La revedere, Îi răspunsei. — În ce direcție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543

ei pentru prima dată, ai fi putut crede, cum mi s-a Întâmplat și mie, că erau un cuplu destul de nepotrivit. Ea era musculoasă și Îndesată, cu fața rotundă și tenul roșcovan și o atitudine În același timp inteligentă și prietenoasă. El era lung, avea fața unghiulară, ceea ce-i dădea un aspect ușor răutăcios, iar ca atitudine era mai degrabă combativ și arogant. Ea prezenta Încredere, iar el adoptase rolul complexatului agresiv. — Eu am o problemă de etică, spuse Roxanne. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
spunându-i lui Moff: „Ce ochi superbi. Iriși imenși căprui, cel puțin 14 mm diametru“ - Harry avea o obsesie cu ochii. Iar Moff răspunsese: „Zău? Nu remarcasem“. A doua zi Harry se Întorsese la cafenea și comandase ochiuri. Femeia fusese prietenoasă, dar nu reușise să se apropie mai mult de ea; era ca unul dintre câinii de la adăpostul pentru câini găsiți care fug când le Întinzi mâna pentru că au fost bătuți de foștii stăpâni. Dar Îl Încânta provocarea de a transforma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
polițiștilor În uniforme pașapoartele și documentele. Paznici Înarmați Îi supravegheau Îndeaproape. După zece minute de verificări și ștampilări, toate astea cu o atitudine autoritară și plină de dispreț, vameșii ne făcură semn să trecem, iar prietenii mei le făcură semne prietenoase, fără a primi Însă vreun zâmbet Înapoi. După o jumătate de kilometru, autocarul se opri În fața unei porți mari, albe. —Curând Îmi voi lua la revedere, spuse Lulu. În câteva minute, ghidul birmanez o să vă ia În primire ca să vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]