2,398 matches
-
o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui Mavrodi purtată cu una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții români de la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României la Bruxelles, să fie Președinte de onoare al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de aceea îl ruga pe Ministrul României la Bruxelles să facă niște investigații. Tânărul era Florian Becescu, ajuns într-o stare deplorabilă în capitala Belgiei, fiind "bolnav, singur și abandonat": Sinaia 24 Juin Serviciul Doamnei de Onoare a A.S.R. Principesei României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste mărturii ne-au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Grigore Ghica", Dorohoi / 99 3.3.5 Liceul de băieți "Anastasie Bașotă", Pomârla / 101 3.3.6 Școala secundară de fete "Regina Maria", Dorohoi / 103 3.3.7 Liceul "Nicu Gane", Fălticeni / 103 3.3.8 Școala secundară de fete "Principesa Elena", Fălticeni / 105 3.3.9 Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava / 106 3.3.10 Liceul de fete "Doamna Maria", Suceava / 109 3.3.11 Liceul particular evreiesc, Suceava / 110 3.3.12 Liceul de băieți "Eudoxiu Hurmuzachi", Rădăuți / 111
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nostru, revistă a Asociației Învățătorilor din Dorohoi și Vatra Bașoteștilor, revistă a Institutului Anastasie Bașotă din Pomârla. Tabel 4. Profesori secundari în nordul Moldovei, an școlar 1924-1925 Liceu profesori Studii secundare Studii superioare Total Nicu Gane, Fălticeni 2 12 14 Principesa Elena, Fălticeni 4 4 8 A.T. Laurian, Botoșani 2 15 17 Carmen Sylva, Botoșani 9 6 15 Dragoș Vodă, Câmpulung M. 4 16 20 Gr. Ghica, Dorohoi - 12 12 Șc. Secundară de Fete, Dorohoi 3 3 6 Bașotă, Pomârla
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au format generații de intelectuali precum sculptorul Ion Irimescu, actorii Jules Cazaban și Grigore Vasiliu-Birlic, dramaturgul Horia Lovinescu, profesorul Constantin Ciopraga, scriitorul Mihai Gafița, academician zoolog Mihai Băcescu, fostul șef-rabin Moses Rosen ș.a. 3.3.8 Școala secundară de fete "Principesa Elena", Fălticeni Anuarul învățământului secundar din România din 1925 menționează existența, la Fălticeni, a Școlii Secundare de Fete "Principesa Elena", creată în 1920 pe baza legii Comitetelor școlare. Din 1923 i se adaugă clasa a V-a de ciclu superior
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Constantin Ciopraga, scriitorul Mihai Gafița, academician zoolog Mihai Băcescu, fostul șef-rabin Moses Rosen ș.a. 3.3.8 Școala secundară de fete "Principesa Elena", Fălticeni Anuarul învățământului secundar din România din 1925 menționează existența, la Fălticeni, a Școlii Secundare de Fete "Principesa Elena", creată în 1920 pe baza legii Comitetelor școlare. Din 1923 i se adaugă clasa a V-a de ciclu superior și devine școală de stat. Clădirea proprie, mobilierul și materialul didactic au fost obținute prin eforturile comitetului școlar prezidat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se întoarce apoi, după o raită prin zone învecinate, tot la fapte. Către faptele însele: acesta ar fi, poate, principiul critic fenomenologic, cu rol de pretext, al eseisticii soresciene. Între livresc și sacru. După Nunta de diamant și Coroana română, Principesa Margareta a României a pus pe piața culturală un volum cu totul parte: Carte regală de bucate (Ed. Curtea Veche, București, 2010). Cine se aștepta la o carte de bucate în sensul clasic al sintagmei a fost, probabil, ușor dezamăgit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
face cu o structură complexă al cărei scenariu gravitează în jurul doimii text-imagine, un binom nelipsit de altfel din formele clasice ale cărților de bucate. Asemenea cărți au mai scris Prințul Charles și Prințul Henrik al Danemarcei. Însă ansamblul construit de Principesa Margareta dovedește originalitate, are straturi eminamente culturale în care se îmbină însemnări tip jurnal cu secvențe de alcătuire psihologică, unde releul important îl constituie memoria afectivă, după cum întîlnim în carte, cum precizam, pagini cu portretele unor persoane extrem de importante din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dovedește originalitate, are straturi eminamente culturale în care se îmbină însemnări tip jurnal cu secvențe de alcătuire psihologică, unde releul important îl constituie memoria afectivă, după cum întîlnim în carte, cum precizam, pagini cu portretele unor persoane extrem de importante din viața Principesei Margareta fișe caracterologice ale bunicilor, părinților, surorilor, verilor sau ale celor mai apropiați prieteni. Este în fond mai mult decît o schiță a arborelui genealogic al Casei Regale, este o autobiografie care, prin rezumatul condensat al unui fel de bildungsroman
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
părinților, surorilor, verilor sau ale celor mai apropiați prieteni. Este în fond mai mult decît o schiță a arborelui genealogic al Casei Regale, este o autobiografie care, prin rezumatul condensat al unui fel de bildungsroman, prinde și surprinde anii formării Principesei în compasul unei jumătăți de veac de istorie, cu puncte de sprijin pe suprafața întregii Europe și, mai exact, în spațiul încărcat de noblețe al Caselor Regale de pe continentul european. Principesa Margareta dezvoltă în această Carte regală de bucate un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unui fel de bildungsroman, prinde și surprinde anii formării Principesei în compasul unei jumătăți de veac de istorie, cu puncte de sprijin pe suprafața întregii Europe și, mai exact, în spațiul încărcat de noblețe al Caselor Regale de pe continentul european. Principesa Margareta dezvoltă în această Carte regală de bucate un discurs hibrid al cărui cod stilistic este povestea, narațiunea. Autoarea este astfel în acord fecund cu tendința pe care o înregistrează azi proza: lumea se întoarce tot mai mult la story
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și se întorc la deschideri de genul: "stați să vă spun" sau "a fost odată...". Cu precauții de autor invocate în Cuvînt înainte, fără să fie aluziv-ironică prin titlul volumului (o formulare care poate avea, în schimb, însemne de metaforă), Principesa Margareta construiește un ansamblu semnificativ care își ordonează sensurile pe axa ori relația dintre ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Să nu trecem, bunăoară, prea repede peste felul în care autoarea ne descrie masa regală; este vorba de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintre ele de o admirabilă simplitate regească, foarte ușor și necostisitor de realizat într-o bucătărie chiar modestă, rețetele, deci, nu reprezintă un fel de accesoriu sau vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-un interviu Principesa Margareta. Dar lectura unei asemenea cărți trimite inevitabil și spre zarea altor semnificații deopotrivă istorice și culturale. Nu putem eluda, bunăoară, faptul că sentimentul românilor față de monarhie, conturat sub anumite determinații ale sale în veacul al XIX-lea, a cunoscut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
evoluționar, decît franțuzește revoluționar, așa-numita regenerare de la 1848 nu ne părea să aibă gradul de importanță ce i-l atribuiau liberalii din Muntenia" (v. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, 1994, p. 33). Cartea Principesei Margareta vine într-un fel să reamintească și să întrețină atașamentul nostru monarhic edificat și consolidat de atunci încoace, după cum ne arată și ceea ce înseamnă să fim europeni integrați în constelația Caselor Regale sau cum s-au comportat românii cîndva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau brînză (inclusiv brînză de burduf), de sare și zahăr, ca să amintim doar cîteva produse alimentare emblematice dintr-o prea lungă listă. Interes special ar fi meritat, credem, și am aflat că este un viitor proiect al omului de cultură Principesa Margareta, sfera rețetelor românești după care s-au pregătit și se pregătesc bucatele la Curtea Regală. Jocul de-a oracolul. Mărturisesc cu oarecare pudoare că n-am mai completat, de cînd eram copil, un chestionar pe care mulți îl numesc
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
apostrofează frații Teodoreanu, pictează pe undele de aer Tonitza, Băncilă, Craiu, Hotnog și Boușcă. Se strecoară umbrele așa ca într-un amurg așternut peste mireasma timpului liric de altădată. Ce oameni, ce creatori! Prin Copoul cel mare sau pe Aleea Principesa Maria (azi Aleea Copou), arhitecți ai caselor de aici italienii Trolli și Scolari, toți se plimbau agale, lăsându-se priviți de trecătorii care oricum îi știau și-i admirau. Uite-i pe cei mari, să nu-i deranjăm, copii, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au scoborât din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, d-na Lili Bălăceanu, d-șoarele Laptev, d-na Petre Grădișteanu, d-na Scarlat Ferikidi, d-na Isvoranu etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, d-na Lili Bălăceanu, d-șoarele Laptev, d-na Petre Grădișteanu, d-na Scarlat Ferikidi, d-na Isvoranu etc. Vânătoarea a fost condusă de Alexandru Marghiloman. camerele de revizuire Lupta electorală pentru Camerele de revizuire este foarte vehementă. Partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aleea principală, era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul reporter al ziarului Telegraful de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
chiar din momentul nașterii, au fost consemnate în jurnalele altor membri ai Familiei Regale, în însemnările zilnice ale bunicii sale, Regina Maria și ale tatălui său, viitorul rege Carol al II-lea. Mărturii orale s-au păstrat de la mama sa, Principesa Elena, de la unchiul său, Prințul Nicolae și chiar de la Regele Mihai, notate și transmise nouă de către diferiți intermediari. Din momentul venirii pe lume, Mihai de Hohenzollern a devenit o persoană publică. Prezența sa, faptele sale, au fost consemnate în documentele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
primit calificativul „destul de satisfăcătoare”, iar a mamei „ameliorată”, după ce fusese supusă unei intervenții medicale din cauza unor „complicații serioase”. Regina Maria relatează în mod detaliat nașterea nepotului ei: „Cam pe la 1130 a venit Collete la mine să-mi spună că Sitta (Principesa Elena - n.n.) nu se simte deloc bine și că Louros este îngrijorat. M-am sculat imediat și m-am dus la Foișor. Louros era cu Sitta, și ceruse să nu intre nimeni la ea deocamdată.” Regina Maria a luat dejunul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Al. Averescu și Nicolae Mișu. Ceremonia a avut loc la 26 octombrie 1921, orele 18, la Castelul Foișor din Sinaia. Erau recunoscuți oficial părinții copilului: Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, Prințul Moștenitor al tronului Regatului României, în vârstă de 28 ani, și Principesa Elena a Greciei, în vârstă de 24 ani. În februarie 1920, Prințul Carol fusese trimis într-un periplu în jurul lumii. Călătoria fusese organizată formal ca o misiune comercială și de studii, dar în realitate pentru „a fi ajutat să o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au cunoscut în noiembrie 1920, la Zürich, oraș aflat pe traseul de întoarcere în țară a lui Carol din periplul circumterestru. Acolo și atunci, se sărbătorea cu fastul firesc logodna fratelui Elenei, Principele George al Greciei, cu sora lui Carol, Principesa Elisabeta a României. Cu aprobarea tatălui ei, regele Constantin al Greciei, Principesa Elena (Sitta) a acceptat invitația Reginei Maria de a însoți cuplul logodnicilor în călătoria cu trenul de la Zürich la Sinaia și de a petrece un timp la Peleș
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]