2,775 matches
-
codurilor de procedură civilă și penală privind recursul în interesul legii și recursul în anulare nu ar fi nici ele constituționale este fără relevanță, întrucât se referă la texte în vigoare, care nu pot fi supuse controlului de constituționalitate a priori, pe de o parte, iar pe de altă parte nu contravin nici ele vreunei dispoziții constituționale. Singură prevedere a Constituției cu care aserțiunile cuprinse în sesizare pot fi puse în relație este cea cuprinsă în art. 128, conform căruia "Împotriva
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în anulare, căi extraordinare de atac. Chiar și aceste texte sunt apreciate că neconstituționale în sesizarea grupului de deputați, dar, întrucât este vorba de dispoziții legale intrate în vigoare, Curtea nu se poate pronunța asupra acestei probleme în cadrul controlului a priori. În cadrul controlului constituționalității pe cale de excepție, Curtea s-a pronunțat însă prin Decizia nr. 73/1996, în sensul că dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Fără a intra în cercetarea constituționalității textelor din legea procesuală civilă
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
fiind la Veneția, Genova, Florența sau Sienna la baza marilor averi ale negoțului. Aceasta și explică de ce, deși dominată de familii nobile, comuna italiană a funcționat pe modelul întreprinderilor comerciale. Ea este guvernată de consuli, sau, ca la Florența, de priori, desemnați de un colegiu foarte puțin numeros, fundamentat pe criterii topografice, fiecare cartier fiind dominat de cîte o mare familie. Mișcarea comunală nu determină așadar, "democrația urbană", cum s-a spus de atîtea ori, ci doar substituirea unei puteri oligarhice
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
micilor seniori de prin împrejurimi, creîndu-și o pecete și bătînd monedă. Mai există încă, pentru a salva aparențele unui consens "comunal", o adunare a poporului, balia, și un "căpitan" al poporului care, teoretic, păstrează dreptul de a observa cooptările de priori și consuli; aceste instituții sînt, însă, în afara Romei, în timpul scurtei "dictaturi democratice" instaurat de Arnald de Brescia, o pură formalitate. Dacă situația e aceeași în majortatea țărilor mediteraneene, în Spania ca și în sudul Franței, evoluția este diferită în nordul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
susținut, potențat sau contestat, într-un dialog în care se împletește evoluția unei comunități politice cu istoria privată a unui membru de-al său activ politic. Ideea a fost aceea de a înțelege comunismul fără a-i mai detesta a priori pe comuniști, ci încercând să ne apropiem de ceea ce au făcut și au trăit pentru a înțelege resorturile regimului. Sunt convins că de gradul în care vom înțelege "partea lor de adevăr" depinde configurarea adevărului nostru. Iași, 13 noiembrie 2015
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală / 208 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu al tuturor judecăților sintetice a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
împlinește în curând un deceniu. Viorel CERNICA Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evaluare, se adaugă potrivit mișcării unităților de viață care capătă ființare în orizont uman. Pentru o cercetare "istorică", "naturală", în scopul cunoașterii unităților de viață în "obiectivitatea" lor, regulile elementare care însoțesc practicile (făptuirile) trebuie interpretate ca veritabile elemente a priori, adică anterioare și constitutive pentru toate celelalte elemente ale unităților de viață, fiindcă nu se arată a fi scoase din viața însăși, ci mai degrabă par a o pune în ordine; nu se află însă în aceeași situație și criteriile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonomie, care a mers până acolo încât gândirea a fost luată ea însăși ca o practică ce trebuie acreditată; ceea ce a atras după sine invenția unor modalități de "gândire asupra gândirii" luate ca valabile în mod necondiționat, adică socotite a priori și necesare. Iar de acum încolo, tocmai aceste modalități devin, pentru cunoașterea și recunoașterea unităților de viață umane, elemente propriu-zis a priori, adică anterioare tuturor celorlalte, fiindu-le, cumva, constitutive. Faptul acesta reprezintă un veritabil "eveniment istoric", fiindcă însăși unitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după sine invenția unor modalități de "gândire asupra gândirii" luate ca valabile în mod necondiționat, adică socotite a priori și necesare. Iar de acum încolo, tocmai aceste modalități devin, pentru cunoașterea și recunoașterea unităților de viață umane, elemente propriu-zis a priori, adică anterioare tuturor celorlalte, fiindu-le, cumva, constitutive. Faptul acesta reprezintă un veritabil "eveniment istoric", fiindcă însăși unitatea de viață omenească a intrat într-o nouă structură și într-un nou vad al mișcării sale. Evenimentul în cauză nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirea poate pre-condiționa orice "obiect" pe care îl pre-ia și îl prelucrează, ca și cum acesta nu se poate înfățișa pe sine ca sine însuși. Putem deja recunoaște, în acest exercițiu de preluare și prelucrare a unui "obiect" prin gândire, sensul a priori al înseși gândirii autonome; mai bine zis, al unor elemente ("reguli", "principii", "forme" etc.) ale sale. Îl putem recunoaște, însă, în acest moment, doar formal și cu un sens de fapt întâmplător. Însă prin aplicarea unei reducții fenomenologice, el se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
făptuire în act sau una finalizată, care urmează (acum) sau a urmat un scenariu stabilit. Despre ce este vorba, în fapt? Cum de nu este încă "întreg" cel ce cheamă către sine gândirea (lucrul omenesc oarecare)? Pentru că, în virtutea sensului a priori semnalat mai devreme, lucrul în cauză este condiționat de la bun început, de la prima sa vedere, prin gândirea autonomă, fiindcă el trebuie să corespundă unor așteptări, unor tipare de preluare și prelucrare a sa, apoi unor reguli de acreditare (împlinindu-se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii autonome. Pentru formularea temei demersului de față, de cea mai mare importanță este ideea despre o gândire justificatoare pentru practicile și unitățile de viață omenească în funcțiune, gândire care își recomandă unele elemente ale sale ca și cum ar fi a priori, necondiționate prin practicile înseși, în chiar registrul natural-istoric al vieții omului. În urmare, și ideea despre autonomia dobândită de gândire, fapt care a condus-o către reflexivitate, către posibilitatea de a se întoarce asupră-i, reglând astfel adică reglându-se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii, care este scopul practic-eficient al acestei operații? Și nu cumva tocmai o astfel de tematizare a gândirii autonome și justificatoare de ierarhii ale practicilor suspendă însăși autonomia sa? Dar este "reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
practicilor suspendă însăși autonomia sa? Dar este "reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a sa pentru orice gând, rostire, făptuire umană, gândirea autonomă operând, într-un sens negativ, chiar și pentru cele care nu sunt acreditate și nici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reală" această autonomie și funcționează ea în sens a priori, dacă privim acest fenomen din altă perspectivă decât cea natural-istorică? Adică ea nu funcționează, în perspectiva amintită, doar formal, însă nu și a priori? Căci dacă ar funcționa și a priori, atunci ar trebui să acceptăm o anterioritate constitutivă a sa pentru orice gând, rostire, făptuire umană, gândirea autonomă operând, într-un sens negativ, chiar și pentru cele care nu sunt acreditate și nici nu pot primi acreditare pe baza criteriilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de a-l constitui pe acesta, așa încât, ceea ce este valabil "în mare" trebuie să fie valabil și "în mic", tocmai în această adaptare constitutivă găsindu-și sensul evident, lipsit de temei într-o ordine strict natural-istorică ceea ce este a priori? De exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exemplu, dacă admitem cum o vom face, motivat, în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale, dependente, desigur, de logos-ul formal însuși, așadar de mai mică extensie a valabilității lor decât acesta, s-ar putea "forma
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tuturor faptelor pe care le socotim a fi "sufletești" și "subiective": afecte, acte de voință etc., integrate, toate, în scenariile formale ale gândirii. Prin urmare, ideea autonomiei gândirii are susținere "natural-istorică"; dar unele dintre elementele sale sunt cu adevărat a priori? Iar susținerea istorică este suficientă? În plus, acest fapt, care se arată deja ca fiind semnificativ filosofic, are aplicabilitate în întreaga "lume" a omului, în lumea vieții sale? Se întorc toate aceste reglementări ale gândirii autonome, valabile, în primă instanță
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autonome, valabile, în primă instanță, doar pentru gândirea însăși, către situațiile de viață, acolo unde practicile par a regla ritmul sau suflul vieții? Și dacă se întorc așa cum a fost presupus deja nu întâlnesc aici ceea ce este cu adevărat "a priori universal și originar", suportând ele însele o transformare, o veritabilă reconstituire, prin care sunt așezate în limite firești? Modalitățile de gândire, acum autonome și instituitoare ale unei "istorii a gândirii", s-au mișcat în sensul rafinării lor. Tocmai acest sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire etc.; ceea ce înseamnă că el este numai în acest chip; dar poate fi numai astfel doar dacă este însăși "originea originară" (a priori originar și universal, în termenii fenomenologiei) a oricărui act care îl cuprinde; într-un fel, tocmai acesta, actul, este constituit și instituit, totodată de logos. Dacă admitem însă o asemenea origine a oricărui act de gândire (dar și de rostire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
act de gândire (dar și de rostire, de făptuire), condiționantă în sensul cel mai tare cu putință, înseamnă că trebuie acceptată și un fel de "origine non-originară"; spre deosebire de cealaltă, aceasta nu constituie actul gândirii, rostirii, făptuirii (nu este, propriu-zis, a priori originar și universal), dar are puterea de a-l institui, ca și cum ea ar lua locul "originii originare". Până la urmă, însă, ea nu are decât acest sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizată șansa de a căpăta răspunsuri și la aceste întrebări. Ceea ce se află în orizontul viețuirii omenești, la un moment dat, este autorizat din perspectiva convențiilor formale instituite de gândirea autonomizată. Faptul că aceste convenții sunt luate drept elemente a priori ale constituirii oricărui gând, ale constituției oricărei rostiri sau făptuiri, pare a fi mai degrabă rezultatul unei opțiuni întâmplătoare, decât al unei decizii bine întemeiate, care ar implica și criterii de altă natură decât cele formale, sau care ar pretinde
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]