2,086 matches
-
trai Ce gândeam că nu m-a smulge soarta dintru acel rai Astăzi văz că ea mă duce dușmană cu mare zor În pustiu să mă arunce, fără milă, fără dor, 5 Unde soarele și luna sunt cu totul de prisos, Daca eu de la nici una nu aștept vreun folos. Grele-mi sunt cu toate astăzi, precum zice-o parimie, Daca nu e cine nu e, cine e să nu mai fie. Vai de doi când se iubesc 1028 {EminescuOpXV 1029} Și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spre-ndurare Să nu pot să ți-o pornesc. 5 Legea firii e pe cari Ne iubesc noi să-i iubim Nu cu ur-atît de mare Nu cu rău să-i pedepsim. Eu cât te iubesc pe tine 10 De prisos e s-o mai spun Când tu vezi cu ochii bine Că de doru-ți mă răpun. Nu știu cu ce rugăminte Iarăși. să mă mai apuc, 15 Nu mai am cu ce cuvinte Spre-ndurare sa te-aduc. Câte mi-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
câteva clipe cuprinși de pasiune n-au mai știut ce fac.. sărutul care pândea de atâta vreme o copleși; grupul era departe; uitând unde se află gâfâind, întărâtați ca două animale flămânde se căutară scoțându-și ce veșminte aveau de prisos; se uniră într-o frenetică, profundă și neașteptată repezeală, agonizând de încordare; dorința îi ascunse până nu le mai păsă de nimic. În depărtare se auzeau nedeslușit grohăiturile mistreților de tundră, împletit cu geamătul lor, distributiv, amestecat cu șoaptele chinuite
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
poate chiar erau. În acest an l-a redescoperit pe Eminescu, nu avea nevoie de nici o analiză literară, nici un comentariu, nici o critică. Era suficient să îl recite în gând și îl simțea, orice ar fi făcut pentru studiu era de prisos. De fapt la toți poeții admira măiestria versului, iar când a lansat formația Mondial celebrele lor cântece, i-a îndrăgit și mai mult. Muzica cu anumite instrumente, tonalități și melodii îl îndemnau la reverii și își închipuia că va ajunge
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
aduceau acum iubitului ei. CAPITOLUL VII Sclavii erau aleși. Rămâneau numai cei neputincioși, puțini, și viața lor fusese cruțată. În jurul câtorva scribi stăteau adunate mulțimi de robi, așteptând fiecare să fie înscris pe cioburi de oale. Femeile erau socotite un prisos sau un hatâr și nu erau înscrise. Hrană avea să li se dea numai bărbaților, după cum hotărâse Puarem. Ei n-aveau decât să și-o împartă cu femeile de care nu s-au putut despărți. Așezat cu picioarele sub el
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vreme acești munți și păstorii localnici și soldații adunați la poalele lor. Soldații cei mai mulți erau din Ta Kemet. În cuprinsul orașului de oameni bogați și puternici Sodoma nu puteau să stea, fiind săraci. Pe drum se hrăniseră vânând sau pescuind. Prisosul vânatului îl vânduseră prin piețele întîlnite în cale. În Sodoma intrară ziua. Noaptea trebuia să-și caute sălaș la marginea ei, la vreun meșteșugar sărac ori la vreun pescar sau păstor. Lumea străină mișuna căscând gura la înfricoșătoarele palate însă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fost voia lui Dumnezeu!, îi spuse, punându-i mâna pe braț și încercând să-l liniștească. Radu se prăbuși pe scaun și continuă să plângă cu fața în mâini. Moșul consideră că orice i-ar zice acum ar fi de prisos. Se așeză lângă el pe un scaun, deși în cameră era destul de rece și îl lăsă să-și potolească durerea, dar fără să-l părăsească, murmurând o rugăciune cu ochii plini de lacrimi, implorându-l pe Dumnezeu pentru a-i
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
înnăscută a yin față de yang se reflectă aici cu claritate, căci este nevoie de un milion de spermatozoizi pentru a fertiliza un singur ovul. Acel unic ovul este esențial pentru concepție, dar peste 99,99% dintre spermatozoizi sunt absolut de prisos. Într-un fel de microcosmos al „legii junglei”, doar spermatozoidul cel mai puternic câștigă cursa fertilizării ovulului, iar toți ceilalți trăiesc și mor în zadar. Unirea spermatozoidului cu ovulul declanșează energia vieții și lansează viața în acțiune prin stabilirea polarității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
văd aici pe vaca aia mică și prostuță de Amanda Drummond. Ce mama măsii caută ea Într-o echipă de criminalistică? Naș avea Încredere sopun saleagă nici draperiile de rahat pentru birou. De ce nu-i zice nimeni fufei căi de prisos acum, când o avem pe bucățicaia blondă și babană n civil, cu picioare epilate și bronz artificial, caremparte hârțoage? Da, acum e aici și vine fix la mine. Uau! Îmi dă o agendă a ședinței. — Mulțumesc draga mea, Îi zâmbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ea, reguli. Ridică ușor din umeri spre mine, gest care mă atrage. Îmi scot echipamentul și Îmi aranjez hainele pe divan: jacheta, puloverul, cămașa, pantalonii, În timp ce ea stă pe pat. Zâmbește și se Întinde grațioasă, iar dezmierdările ei sunt de prisos Întrucât e deja tare. Îmi pune prezervativul și se lasă pe spate, iar eu mă sui pe ea și În ea, apoi Încep să i-o trag. Ok baby, hai să mergem cu racheta asta pe Uranus. Curva e perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un apostrof; introduce În text Însemnări interlineare sau marginale (uariae lectiones, glossemata), putînd genera diplasiografii (ace lași cuvînt scris cu două variante) sau chiar triplasio grafii, dacă există două variante marginale sau interlineare; sau, pur și simplu, scrie litere de prisos. În orice manuscris, oricît de vechi și oricît de pre țios, putem găsi o sumă Întreagă de astfel de greșeli. Iată cîteva exemple, extrase numai din cele mai vechi mărturii vergiliene: quod pentru quos, perpertum pentru perpetua, amnis pentru manis
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
actul creației, de aceea, atunci când se pronunță asupra problematicii literare, scriitorul emite sentințe definitive. "Dar să știi, dacă începi să scrii și nu te lasă inima să arunci de 999 de ori dintr-o mie manuscrisul în foc, e de prisos." Sau: "Nu primim cu nici un preț morfoleala literară, scrisul fără râvnă, fără dogoare (...) Ne supără rolul de rândaș în care se complace scriitorul". Dacă i se pare insuficientă admonestarea principială, Arghezi invocă o deplin justificată corecție corporală, asumându-și, pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
există sublinieri grafice care atrag atenția asupra erorii, imposturii, relei-voințe a adversarului, fie că polemistul recurge, într-o manieră laconică, la simpla prezență a ghilimelelor descalificante (Marc Angenot) sau a particulei sic!, pentru a arăta că orice comentariu e de prisos, fie, în sfârșit, că glosează ironic sau malițios în marginea ideii sau cuvântului advers inserat, citarea polemică presupune ruptura fragmentului, deci o decontextualizare forțată și introducerea lui "într-un nou context a cărui logică îi este ostilă și îi schimbă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o hartă a posibilităților de combinare, toate aceste „jocuri ale minții“ (mind games) generând structuri diverse și diversificate, care parțial se suprapun și comunică. Evident, fiecare dintre sistemele generate are aceeași legitimitate, judecățile de valoare fiind, în acest caz, de prisos. La întrebarea cum se face totuși că în istorie, în lumea noastră, unele modele și sisteme prevalează și sunt promovate sau se impun în defavoarea altora, Ioan Petru Culianu răspunde trasând distincția între „jocurile minții“ (mind games) și „jocurile puterii“ (power
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și celui ce voiește să se judece cu tine și să-ți ia haina ta, lasă-i lui și cămașa ta (Mt. 6, 39-40); și celui ce răpește ale tale, nu i le cere înapoi (Lc. 6, 30). Apoi cerând prisos de credință peste prisos, ne poruncește să ne rugăm pentru dușmanii noștri și să iubim, și să facem bine celor ce ne urăsc pe noi, și să ne rugăm pentru cei ce ne prigonesc pe noi (Mt. 5, 44). Și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să se judece cu tine și să-ți ia haina ta, lasă-i lui și cămașa ta (Mt. 6, 39-40); și celui ce răpește ale tale, nu i le cere înapoi (Lc. 6, 30). Apoi cerând prisos de credință peste prisos, ne poruncește să ne rugăm pentru dușmanii noștri și să iubim, și să facem bine celor ce ne urăsc pe noi, și să ne rugăm pentru cei ce ne prigonesc pe noi (Mt. 5, 44). Și ne poruncește să facem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Antonie a zis: Bine ați spus. Căci credința se naște din simțirea sufletului, iar argumentarea rațională, din meșteșugul celor ce construiesc. Drepte aceea, cei ce au lucrarea credinței nu au nevoie de dovedirea rațională sau poate că le e de prisos. Și de fapt, ceea ce noi înțelegem prin credință, voi încercați să construiți prin judecăți. Și de multe ori voi nici nu puteți exprima ceea ce înțelegem noi. Deci mai bună și mai sigură e lucrarea credinței decât silogismele voastre sofistice”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se ajungă mai întâi la o cunoștință măsurată a lor, ca într-o oglindă și ghicitură, precum spune Pavel (I Cor. 13, 12)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cele dumnezeiești nu pot fi primite fără credință. Dar aceasta nu face de prisos cercetarea lor sau informarea despre ele. Sunt necesare amândouă, mai precis e necesară întâi o anumită cunoaștere a celor ce sunt primite apoi prin credință. Primesc prin credință taina unicității persoanei semenului meu, pe baza unei experiențe îmbinate cu credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
silogismele și raționamentele omenești fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos. Pentru a primi propovăduirea Evangheliei nici cel înțelept nu se folosește cu ceva din înțelepciunea lui, nici cel prost nu se vatămă de neînvățătura lui, ba încă, dacă s-ar putea spune, și ceva de admirat este, că mai îndemânatică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care le socotim mai clare, pe acestea le alegem, iar cu celelalte nu ne batem defel capul. Acest lucru a adus și eresurile: faptul că nu vrem să ne avântăm către tot conținutul Scripturii și socotim că există lucruri de prisos și peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci și nefolositoare și chiar vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Îmbrățișați pe Priscilla și Aquila și cele următoare, cuvântul I, în vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Acest lucru a adus și eresurile: faptul că nu vrem să ne avântăm către tot conținutul Scripturii și socotim că există lucruri de prisos și peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci și nefolositoare și chiar vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Îmbrățișați pe Priscilla și Aquila și cele următoare, cuvântul I, în vol. Cateheze maritale, p. 144-145) „Cei fără Dumnezeu eretici, care curg ca un lac mare strâns de multă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat, bine cioplit, bine țesut. Și este întotdeauna ca un prisos al forței, frumos, făurit de mâini puternice și pricepute. Se simte că lumea care înconjoară eposul este foarte veche, dar e aceeași mereu, și proaspătă mereu, neobosită de timp, neprimejduită în esența ei, nebântuită de părăginire, cum nu e bântuită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
căpeteniile troiene, povestindu-i lui Priam o mai veche vizită la Troia a lui Menelau și a lui Odiseu, veniți în solie acolo pentru a negocia, îi spune că Menelau vorbea cu ușurință, limpede, fără șovăieli și fără cuvinte de prisos, însă că Odiseu i-a uluit pe toți cu bogăția, cu forța și cu farmecul vorbirii lui. Ahile, până la un punct, vorbește cum ne-am așteptat: vehement, pătimaș, abrupt. Adesea enunțurile lui sunt scurte și sacadate. Într-un loc, supărat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de care. 121 Această latură a firii lui Ahile, străină de imaginea omului violent și crud când era stârnit de durere, de mânie și de ofensă, poate fi adâncită și în alte direcții. Este în el o plenitudine și un prisos de viață care se cheltuiește și altfel decât în sfera discordiei și a nimicirii. În anumite naturi, forța vitală ia forma generozității. Ahile, bucuros fiind să-și sporească averea adunând prăzi (obiecte de preț, animale și femei), și care fusese
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o să știm niciodată de ce atât de imperios. Pentru că nu avem știința acestor lucruri. Ceea ce e sigur este că nu avea nevoie de el doar pentru că, fără el, Shakespeare n-ar fi scos-o la capăt cu piesa. Ariel este un prisos și de prisosuri n au nevoie decât cei ce sunt chemați să sporească universul cu acele zădărnicii fără de care universul ar fi zadarnic. Mai trebuie spus, din capul locului, că Ariel, executor al atâtor porunci, nu este ucenicul unui vrăjitor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]