1,469 matches
-
ai grijă cum te miști când ai să te duci la cal să-i duci de mâncare și apă. Treaba asta am s-o fac doar după ce înserează. Bine, Marandă. Bine. Până atunci însă trebuie să te duci pâș-pâș până la Prispă crâșmarul, să aduci un strop de rachiu, că - asta n-am să i-o iert rusului - mi-o băut ultima picătură. Uite că se înserează. M-oi duce mâine dimineață. Nici chiar dacă te rog mult nu te duci? Vezi, Toadere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la nici una nu găsea răspuns. Deodată i-a trecut prin minte ca o viespie imaginea calului zvârcolindu-se în mijlocul focului.... „Și l-am priponit să nu scape ușor! Doamne!!!”... Cu această imagine în fața ochilor, s-a prăbușit leșinată peste marginea prispei... În așteptarea întoarcerii Marandei, Toaibă și-a turnat încă un pahar de rachiu. A cântărit paharul în zarea roșie de afară și... l-a dat peste cap, împăcat cu sine. Parcă și greutatea din furca pieptului se mai ușurase. De
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ne clătim sufletele. Apoi ce văd eu acolo pe fundul sticlei nu este nici de un pahar, nu de două. Toarnă cât este și după ce om pune ceva în gură te-i duce să aduci o sticlă cu rachiu de la Prispă. Au mâncat în silă... Toaibă s-a întins pe laiță și a ațipit cât ai clipi, iar Maranda s-a dus după rachiu. Când s-a întors, Toaibă tocmai făcuse ochi. Te-ai întors, Marandă? Umple un pahar, rogu-te
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dar dincolo de ea stăpân era doar întunericul. „Da’ ce-i cu mine? Am vedenii și năzăreli?” gândea Toaibă intrând în casă. Speriat de ceea ce i se întâmpla, a luat sticla cu rachiu, a ieșit afară și s-a așezat pe prispă privind lung și cu tristețe spre ușa grajdului. O pală de vânt a răscolit frunzele moarte căzute prin curte și 110 s-a repezit spre ușa grajdului zgâlțâind o din țâțâni... Odată cu aceasta, Toaibă a auzit din nou ca prin
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să știu, Toadere? Mi-ooo venit așaaa un chef săăă... Să ce, Toadere? Săăă be... beau cu tineee un paaa... pahar... Daaa de unde daaacă nu-i? Dacă nu-i, nu bem și pace. Nuuu merge trea... treaba așaaa. Du-te laaa Prispă... Lasă pe mai târziu, Toadere. Acum culcă te și dormi, că ești ostenit. Euuu vreaaau să fac cin... cinste. Vreauuu să beauuu cu ne... nevasta meaaa. Sunt trudită și eu și... Dacăăă... dacă nu teee duuuci, mă supăr foooc! Așaaa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce s-o întâmplat, lasă-mă să povestesc trebușoara asta”. „N-ai decât...” Bade Prispă, fă bine și mai toarnă câte un țoi de rachiu la gospodarii de la masa asta. Știi tu vorba ceea, Toadere? Care vorbă? Cu răbdarea treci marea. De unde știi mata vorba asta, bade? Păi mai știu și eu câte ceva? Doar pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
puțin, să stăm noi de vorbă. Știu și eu? Să nu mă vadă careva, că îi vai de capul meu. Mă dau afară. Toaibă însă a deschis portița și l-a luat de mână. Intră, omule, și stai colea pe prispă. Marandă! Adă un pahar cu rachiu. Goarza, vrând-nevrând, a intrat și s-a așezat pe colțul prispei. După ce a gustat din rachiul adus de Maranda, Toaibă i-a vorbit cu glas moale: Tu știi multe, cum văd eu. Fă bine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de capul meu. Mă dau afară. Toaibă însă a deschis portița și l-a luat de mână. Intră, omule, și stai colea pe prispă. Marandă! Adă un pahar cu rachiu. Goarza, vrând-nevrând, a intrat și s-a așezat pe colțul prispei. După ce a gustat din rachiul adus de Maranda, Toaibă i-a vorbit cu glas moale: Tu știi multe, cum văd eu. Fă bine și spune mi cine a venit să mă caute și poate bănuiești și de ce? Eu... Eu nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ieși!!! Toaibă a făcut stânga mprejur cât a putut de repede și a ieșit, dând un bună ziua scrâșnit. Cu mintea răvășită, a pornit spre casă, dar pe drum și-a tras de seamă și a cotit-o spre crâșma lui Prispă. Se însera. Simțea că din urmă vine 122 cineva grăbit. A întors capul și nu mică i-a fost mirarea când a dat cu ochii de goarză. Ce-i cu tine, Cotârlă? Unde te silești așa? Veneam după matale. De ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Cotârlă? Așa le spune celor anchetați... Da’ îi bine că ai scăpat. Atunci poate treci cândva pe la mine, să te omenesc cu un pahar. Nu-ți făgăduiesc, dar poate oi trece într-o zi. -Te aștept, Cotârlă. La crâșma lui Prispă, la acel ceas nu era nici un mușteriu. Bună seara, bade Prispă! Bună să ți fie inima, că căutătura, după cum se vede, îi amarnică. Ce zic eu amarnică? Îi cătrănită rău de tot. Cine te-o supărat, Toadere? Cine să te
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
scăpat. Atunci poate treci cândva pe la mine, să te omenesc cu un pahar. Nu-ți făgăduiesc, dar poate oi trece într-o zi. -Te aștept, Cotârlă. La crâșma lui Prispă, la acel ceas nu era nici un mușteriu. Bună seara, bade Prispă! Bună să ți fie inima, că căutătura, după cum se vede, îi amarnică. Ce zic eu amarnică? Îi cătrănită rău de tot. Cine te-o supărat, Toadere? Cine să te supere nu s-a găsi? Ei lasă că știu eu cine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
făcut o însemnare în el, apoi a scrâșnit către Toaibă: Ți-ai pecetluit soarta! Ieși!!! Toaibă n-a așteptat să-i spună a doua oară. A ieșit fără să spună bună ziua și nu s-a oprit decât la crâșma lui Prispă... * „Să nu te superi, Toadere, că nu te las în pace, dar vreau să spun că în noaptea ceea când o mașină a oprit la poarta ta tu tocmai erai picat de la crâșmă... Că de când cu ultima anchetă nu-ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lor, care era strașnic de atent la orice mișcare a porții, nu a lătrat... „Uite că nici câinele nu a mai stat pe lângă casă!” A încercat ușa casei, dar era încuiată.” Unde o fi Maranda?” S-a așezat pe marginea prispei în bătaia soarelui mângâietor de chindie tomnatecă. A rezemat capul de dereg... Încercând să-și liniștească bătăile inimii, și a încrucișat brațele la piept. A rămas așa o bucată de vreme. În cele din urmă, a ațipit... Te-ai întors
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o trimitea pe Maranda după rachiu... Ea însă nu a îndrăznit niciodată să-l înfrunte printr-un refuz categoric. Îi vorbea doar cu glas moale: Iar ai început să bei, Toadere. Iar... De unde o să luăm parale ca să plătim datoria la Prispă crâșmarul? Lasă, Marandă. Lasă că oi vedea eu de unde. Incă mă mai pot mișca și acolo la ocnă n-am apucat să mă boieresc... După o bucată de vreme, într-o seară, a ieșit din curte și a pornit așa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și acolo la ocnă n-am apucat să mă boieresc... După o bucată de vreme, într-o seară, a ieșit din curte și a pornit așa, fără țintă, dar picioarele l-au dus parcă fără să vrea spre crâșma lui Prispă... Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere! Am venit eu, da’ mi-i rușine de matale. Îți sunt dator și nu am de unde scoate paralele așa repede. Le-i scoate tu cândva, că doar n-o intrat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
apucat să mă boieresc... După o bucată de vreme, într-o seară, a ieșit din curte și a pornit așa, fără țintă, dar picioarele l-au dus parcă fără să vrea spre crâșma lui Prispă... Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere! Am venit eu, da’ mi-i rușine de matale. Îți sunt dator și nu am de unde scoate paralele așa repede. Le-i scoate tu cândva, că doar n-o intrat zilele-n sac. Îi găsi tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Marandă, mâine mă duc la târg. Ce să cauți tu la târg, că nu ai nimic de vândut, nici cu ce cumpăra ceva.? Nu mă întreba, Marandă. Nu mă întreba. Întâi să aflu dacă îi adevărat ce mi-o spus Prispă și pe urmă om vedea. Prispă a spune multe, da’ tu te iei după ce spun alții? Nu mă ieu, dar am să mă duc să aud cu urechile mele... Ce să auzi, Toadere? Ce îmi spune acolo la gară, unde
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ce să cauți tu la târg, că nu ai nimic de vândut, nici cu ce cumpăra ceva.? Nu mă întreba, Marandă. Nu mă întreba. Întâi să aflu dacă îi adevărat ce mi-o spus Prispă și pe urmă om vedea. Prispă a spune multe, da’ tu te iei după ce spun alții? Nu mă ieu, dar am să mă duc să aud cu urechile mele... Ce să auzi, Toadere? Ce îmi spune acolo la gară, unde se încarcă și se descarcă vagoane
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și a intrat... După primul țoi de rachiu, parcă ar mai fi mers încă unul, dar și-a pus capul în piept și a ieșit cu pas apăsat... Pe drum își făcea socoteala: „Mâine dimineață primul drum îl fac la Prispă, să-i plătesc datoria. Pe urmă... oi mai vedea eu...” Când soarele se odihnea pe creasta Ponoarelor, Toaibă intra pe portiță. Ai ajuns, Toadere? Am ajuns, Marandă. După ce te-i spăla, ți-oi pune ceva de mâncare, că îi fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să scoată la iveală cumpărăturile făcute de Toaibă. 138 Ai luat și cofeturi? N-am mai gustat de când eram mică și mă lua mama la târg... A doua zi, Toaibă a pornit în sat, cu gând să plătească datoria către Prispă, dar simțea și o poftă nebună de o gură de rachiu. Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere. Cum văd eu - și cred că nu mă înșel - parcă nu mai ești așa cătrănit și pornit împotriva tuturor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de când eram mică și mă lua mama la târg... A doua zi, Toaibă a pornit în sat, cu gând să plătească datoria către Prispă, dar simțea și o poftă nebună de o gură de rachiu. Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere. Cum văd eu - și cred că nu mă înșel - parcă nu mai ești așa cătrănit și pornit împotriva tuturor. Asta cam așa-i. Și ca să nu vorbesc cu gura uscată, fii bun și dă-mi un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
parcă nu mai ești așa cătrănit și pornit împotriva tuturor. Asta cam așa-i. Și ca să nu vorbesc cu gura uscată, fii bun și dă-mi un țoi de rachiu. Nu te-oi lăsa însetat, că mi-a fi păcat. Prispă i-a așezat țoiul în față și l-a privit întrebător: „Pe unde mi-ai umblat, vere? Ia povestește lui badea Prispă, că tot nu are mușterii așa de dimineață!” Înainte de a gusta din rachiu, i-a răspuns tot din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
bun și dă-mi un țoi de rachiu. Nu te-oi lăsa însetat, că mi-a fi păcat. Prispă i-a așezat țoiul în față și l-a privit întrebător: „Pe unde mi-ai umblat, vere? Ia povestește lui badea Prispă, că tot nu are mușterii așa de dimineață!” Înainte de a gusta din rachiu, i-a răspuns tot din priviri: „Întâi lasă-mă să-mi trag sufletul și să-mi ud buzele, că ți-oi spune și toaca-n cer!...” După ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ai dat în cap la nimeni, nu ai furat... Ce mai? Ai vorbit și tu împotriva aistora care ni s-o urcat în cap și... Auzind aceste vorbe, Toaibă a făcut ochii mari, întrebându-se: „Oare ce gândește cu adevărat Prispă aista? Nu spunea el că o fost amenințat că îi închide crâșma dacă nu spune ce se vorbește aici? Poate mă trage doar de limbă 139 și mâine-poimâine...” Prispă îl urmărea vorbindu-i din nou din priviri: „Toadere, băiete. Știu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a făcut ochii mari, întrebându-se: „Oare ce gândește cu adevărat Prispă aista? Nu spunea el că o fost amenințat că îi închide crâșma dacă nu spune ce se vorbește aici? Poate mă trage doar de limbă 139 și mâine-poimâine...” Prispă îl urmărea vorbindu-i din nou din priviri: „Toadere, băiete. Știu ce gândești, dar să nu te temi de bătrânul Prispă. Multe am văzut și multe am auzit la viața mea aici în crâșma asta, dar gura mi-a fost
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]