3,372 matches
-
retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
descrieri ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere mult mai consistentă este Homer avea dreptate (2002), în care priveliști, reverii, reflecții fugare sunt adnotate subtil antifrastic, în spirit postmodernist. Între preocupările scriitoarei se află și literatura pentru copii. SCRIERI: „Literatorul”, București, 1968; Trecuta vârstă a Julietei, București, 1969; Domnișoara cu miozotis, București, 1970; Insula, București, 1971; Reviste literare de la
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
format pentru mișcările fine, adevărate „tropisme” ale unor suflete care au oroare de exhibarea trăirilor, nu la modul sadovenian, ci în chip impresionist, difuz. Procedeul secvențial este reluat și în interviurile din volumul Cu George Lesnea prin veac (1977). Cu Priveliști moldave (1980) prozatorul revine la reportaj, sub presiunea emotivă a iubirii statornice pentru ținutul natal. În romanul Ceasul oprit (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), autorul folosește experiența nuvelei și a reportajului atât în planul construcției, cât și în acela
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt semnalate neajunsuri ale vieții literar-artistice sau se fac observații critice. Alți colaboratori: Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Emil Isac. M.Pp.
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
psedonimul I. Cetină. Proza din volumul Prin Munții Mehedinților (1937), aflându-și îndemnul în monografia închinată zonei de Ion Ionescu de la Brad, se înscrie într-o tradiție ilustrată mai ales de Calistrat Hogaș. Călătorul este atras în egală măsură de priveliștile montane, de mituri și legende, de oamenii întâlniți în peregrinările sale. Sunt observații ale unui profesor, în sensul că mereu se extrag „învățăminte” din realitățile descoperite, care vor fi studiate și clasificate, dar și însemnări, nu lipsite de emoție, adesea
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
ce țin de falsa fluentizare a unor surse eterogene. Altfel, poezia lui I. profită prin prelucrare cerebrală de micile detalii, de banalele flash-uri vizuale care animă preț de câteva momente o memorie obosită: „De-o parte și de alta, priveliștea zilelor de sfințenie, animale surpându-și casa către sfârșitul anului școlar. Se-nchide cercul iarăși, spulberă vântul semințe de soi, cerul devine strident, stele sclipesc bronzate și rare. Apa coagulează culorile vrăjmașe; nimănui nu i-aș spune, călcăm pe șapte
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
într-un spirit de acceptare, de resemnare, care estompează suferința și dă o notă de tihnită contemplare relatării. Continuând o preocupare mai veche și impulsionat cu deosebire de evenimentele din 1940, I. devine un cântăreț al Basarabiei, adunând în volumul Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de călătorie, scrise într-un registru poetizat și idilizat. În viziunea sa, frumusețea peisajelor este armonios completată de cea (morală) a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea evlavioasă a unor situații din trecut. Teza principală este demonstrarea legitimității apartenenței Basarabiei la România. Gospodarul din Orhei (1942) continuă în bună măsură „temele” din Priveliști..., accentul căzând însă pe rezistența românească din timpul ocupației sovietice, pe denunțarea fărădelegilor comise de ocupanți. Legate de desfășurarea evenimentelor din timpul războiului sunt și povestirile despre vitejia ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei, din Biruitorii de la Țiganca (1943
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
precizând că are pregătite douăzeci de volume în manuscris (romane, proză scurtă, versuri, piese de teatru). SCRIERI: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit.
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
lovitură rușilor, apoi la Cetate („un sat neînsemnat destinat astfel să aibă un nume în istorie“), unde câmpul de luptă era încă acoperit de cadavre, sau peste fluviu, la Nicopole, localitate ce amintea de campania din anul 1828. Cu asemenea priveliști în preajmă, el își imagina vremurile când „roiurile de goți și huni“ s-au abătut peste aceleași locuri, silindu-i pe daco-romani să se refugieze în „fortăreața Carpaților“, spre a-și conserva limba și instituțiile, „pregătindu-se să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a noului hotar dintre Rusia și Turcia, în sudul Basarabiei. Călătorind dinspre Crimeea spre Galați, via Constantinopol, ofițerul-inginer Ch. G. Gordon a fost neplăcut surprins să vadă, la intrarea în brațul Sulina, epavele mai multor vase (20) blocând traficul fluvial, priveliște întregită de stufărișul și nisipul din preajmă, ca și de pichetele grănicerești, rusești și turcești, situate de o parte și de alta a Dunării 32. Ajuns în Galați, orașul i-a creat o stare de repulsie datorită murdăriei stradale întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
miere! Am călătorit mult În timpul lunii de miere, dar, punînd lucrurile cap la cap, am ajuns la concluzia că bebe a fost conceput atunci cînd stăteam În stațiunea aia senzațională din Sri Lanka, numită Unawatuna, toată numai orhidee și bambuși și priveliști de vis. Unawatuna Brandon. Domnișoara Unawatuna Orhidee Bambus Brandon. Hmm. Nu sînt sigură ce părere o să aibă mama despre asta. — Soția mea a avut un ușor accident În primul trimestru al sarcinii, explică Luke, așezat pe un scaun de lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Craiova o publicație proprie, „Proza”, „revistă bilunară scrisă de Emil Gârleanu” (trei numere). Imobilizat de o afecțiune renală, se stinge prematur. Postum îi mai apar câteva volume, printre care Visul lui Pilat (1915), O lacrimă pe-o geană (1915) și Priveliști din țară (1915). La apariția primei cărți al lui G., Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, N. Iorga semnala interesul pentru tipuri „casnice, miloase, nemărginit de bune, ai căreia urmași pier astăzi ca factori de vederi largi”; în optica criticului
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e realismul. Basmele (De pe când luceferi, Culegătoare de rouă, Fericirea) și însemnările de drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2, București, 1909; Cea dintâi durere, București, 1907; ed. 2, București, 1909; Odată!, București, 1907; Într-o noapte de mai, cu ilustrații de
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Duicu, Craiova, 1994; Nucul lui Odobac, București, 1910; Trei vedenii, București, 1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Cânele Bălan, nuvelă de analiză psihologică, în care se insistă asupra sentimentului de frică, În vacanțe, unde scena dimineții la iaz, cu freamătul revenirii la viață, îl prevestește iarăși pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
fi tipărit integral decât postum (1985). Are o prezență permanentă la „Cahiers du Sud”, „Discontinuité”, „Messages”, „Bifur”, „Commerce”, „Europe”, „Revue philosophique”, „Les Nouvelles littéraires” ș.a. În 1930, grație prietenilor din țară, între care Ion Minulescu, îi apare la București volumul Priveliști, reunind poeziile scrise în românește începând din 1917. În Franța, renunțând la visurile de a da „o justificare estetică Universului”, urmărește totuși îndeaproape experimentele literare ale anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ani, ca meritând mai mult decât uitarea paginilor risipite prin reviste, impresionează printr-un descriptivism aparent fotografic, de reporter delicat, cu simțuri treze la forme, nuanțe și mirosuri. Dar această senzație este amendată încă din primele rânduri ce deschid volumul Priveliști. În Câteva cuvinte pădurețe, primele două gânduri așază între poezie și realitate două văluri ale Mayei. Mai întâi, versurile nu-i mai aparțin, ele sunt „creația unui poet mort, în vârstă de 24 de ani, prin 1923... Mort? Nu, asasinat
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
1917, „într-o Moldovă mică cât o nucă”, când „nimic din ce constituia acest lirism nu mai exista în realitate”, când poetul „privea curgând pe după geamuri armatele cenușii și tobele bătând moartea”. Și despre peisajul „bucolic” în care își compune Priveliștile: „Scuza poeziei lui descriptive stă înainte de toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
mare libertate pe trăire în poemele din anii ’30, împlinind astfel mai vechiul deziderat al sincerității de adâncime ca garant esențial al respectării stării de poezie, expresie a adevărului și modificare profundă a realului. Volumul Ulysse - primul publicat după apariția Priveliștilor - este rezultatul acestei simbioze fertile între o nouă expresie lingvistică, o nouă formă de exprimare poetică și o adâncire a stării de angoasă existențială de-abia conturată, ca mărturie a unei adecvări parțiale la real, în poezia de tinerețe. Alegerea
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]