2,781 matches
-
parte pentru că nu există date precise care să indice trecerea profan-sacru, sacru-profan (similară trecerii natură-cultură), iar pe de altă parte pentru ca experiența religioasă a spațiului este gândită ca ruptură calitativă survenită la nivelul experienței spațiale a omului profan. Sacrul și profanul (considerate la nivelul experienței umane) sunt modalități originare de a locui spațiul și timpul; de a fi în ultima instanță locuitori ai acestui pamânt. Exemple preluate din majoritatea manifestărilor religioase oferă la analiza următorul aspect: sacralitatea cu care este investit
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
preluate din majoritatea manifestărilor religioase oferă la analiza următorul aspect: sacralitatea cu care este investit orice gest, orice loc, orice obiect marchează o ruptură de nivel; gestul, obiectul, locul propun un Altceva absolut radical diferit de orice regiune a lumii profane, care de cele mai multe ori indică o funcție cosmologică. Sacralitatea unui loc implică un mod „anume de a consacra un spațiu, o dezvăluire a realului în sensul că lumea începe să existe”. Lumea începe să existe pentru ca i se da o
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
supunând analizei un tip consacrat de spațiu sacru: templul. Cuvântul „templu” își are originea de la verbul grecesc „temenos” care înseamnă a taia, a decupa. Să fie oare vorba de o delimitare calitativă și fizică prin raportatre la spațiul ordinar și profan? O altă ocurentă terminologică a templului tematizează relația templu-munte cosmic-casă. În terminologia mesopotamiană templele sunt denumite „muntele casă”, „casa muntelui tuturor țărilor”, „muntele Furtunilor”. Templul ca imagine a lumii conține și un simbolism temporal. Templul ca mod de înspațiere a
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
arhaică „timpul este saturat de valoare afectivă; el poate fi bun sau rău, favorabil unor anumite forme de activitate și nefast altora; cel al sărbătoririi, al sacrificiului și al reproducerii miturilor legate de întoarcerea timpului primordial și care pune timpul profan în afara circuitului. Această concepție ciclică despre percepția timpului este legată de ideea că actele umane repetă actele desfășurate altădată de divinitate sau de eroul cultural” (cf. Liiceanu,G., op.cit.). Pentru un primitiv, timpul este un lucru reversibil. Eliade subliniază în
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
primitiv, timpul este un lucru reversibil. Eliade subliniază în multe rânduri capacitatea timpului de a se regenera, de a fi reluat. După cum bine se știe, ritualul este un astfel de act regenerator al întregului univers. În interiorul ritualului, timpul obișnuit sau profan este abolit și se intră într-un alt fel de timp. Acest timp, Mircea Eliade îl numește timp mitic, timp atemporal sau Marele Timp, caracterizat prin circularitate și ciclicitate. În altă zonă geografică și culturală, brahmanii operau cu subdiviziuni ale
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
elementele primordiale (apă-foc) spre o lume renăscută. Despre timpul sacru sau mitic s-a mai spus ca este un timp semnificativ. Prin aderența sa la realitate și adevăr, timpul mitic se deosebește atât de timpul zeilor, cât si de timpul profan. El este un timp calitativ diferit. În mitul lui Indra, timpul zeilor și timpul oamenilor sunt amândouă niște timpuri profane, fixate la nivelul contingentului. Diferența dintre ele este doar din punctul de vedere al duratei. Timpul zeilor este un timp
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
semnificativ. Prin aderența sa la realitate și adevăr, timpul mitic se deosebește atât de timpul zeilor, cât si de timpul profan. El este un timp calitativ diferit. În mitul lui Indra, timpul zeilor și timpul oamenilor sunt amândouă niște timpuri profane, fixate la nivelul contingentului. Diferența dintre ele este doar din punctul de vedere al duratei. Timpul zeilor este un timp mult mai lung decât cel al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
gândului, iar umbrei îi lasă misiunea de a consemna toate întâmplările pământești. Valoarea acetor mituri este prezentă si în sfera imaginarului din creația epică a lui Mircea Eliade, care propune modalități de realizare artistică a spațiului și timpului sacru și profan. O formă de percepție a realității în forme fabuloase se constituie în momentul regăsirii stării de extaz mistic în feeria verde a camerei în care se simțea „ca într-o boabă de strugure”. Beatitudinea reiterării originilor e observabilă în existența
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
ducem cu gândul la nuvele filozofice cu elemente fantastice, Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Așa cum Dionis pendula între real și vis încercând să schimbe spațiul și timpul, la fel Mircea Eliade realizează în nuvelele sale pendularea omului între sacru și profan, între realitate și vis, între real și ireal. Miturile arhaice ale cosmogoniei și creației, visul magic, ieșiri fabuloase din timp sunt dezvoltate într-o țesătură narativă abia construită, în care întâmplări obișnuite se amestecă firesc cu situații fantastice. Cu o
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. În nuvela La țigănci, accesul în toposul grădinii are semnificația unei ieșiri din spațiul și timpul profan. Natura este percepută cu gravitate spirituală de Mircea Eliade: geografia reală (orașul București) și geografia fictivă (Arcadia) se întâlnesc în mai multe texte, întrucât este vorba de un locus amoenus, cadrul nativ al unei izbăviri. Gavrilescu intră în grădină la
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
geografia fictivă (Arcadia) se întâlnesc în mai multe texte, întrucât este vorba de un locus amoenus, cadrul nativ al unei izbăviri. Gavrilescu intră în grădină la ora trei, dar în acel spațiu timpul stagnează, dobândește dimensiunea eternității, în timp ce în spațiul profan al topografiei Bucureștiului timpul evoluează liniar, cronologic, independent. Nivelul rupturii este marcat de prezența Babei-Cerber, care cere vamă necesară accederii într-un spațiu ritualic și de avertismentul formulat prin motivul interdicției de a bea cafea. Demn de remarcat este faptul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
de veghe la conștiința stării de somn” și, prin catalepsie, reușise să pătrundă în gândurilor oamenilor prin concentrare. Spațiul căutat Shambala Agatha revine obsesiv în căutările sale și ajunge la concluzia „că acest tărâm este nevăzut numai pentru ochii celor profani, că spațiul experienței profane este total deosebit de spațiul cunoașterii obișnuite; el vede vidul ca plin și invers, lucrurile dense i se par goale”. Pantajali spune că că yoghinul prin samayama se face nevăzut și prin ochiul lui Shiva poate fi
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
stării de somn” și, prin catalepsie, reușise să pătrundă în gândurilor oamenilor prin concentrare. Spațiul căutat Shambala Agatha revine obsesiv în căutările sale și ajunge la concluzia „că acest tărâm este nevăzut numai pentru ochii celor profani, că spațiul experienței profane este total deosebit de spațiul cunoașterii obișnuite; el vede vidul ca plin și invers, lucrurile dense i se par goale”. Pantajali spune că că yoghinul prin samayama se face nevăzut și prin ochiul lui Shiva poate fi completat direct spiritul. Timpul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
vede vidul ca plin și invers, lucrurile dense i se par goale”. Pantajali spune că că yoghinul prin samayama se face nevăzut și prin ochiul lui Shiva poate fi completat direct spiritul. Timpul operei lui Mircea Eliade îmbină sacrul și profanul, utilizând elemente ale timpului fizic, dar descoperind o altă dimensiune, nebănuită, spirituală, intuitivă, abstractă din marile mituri ale popoarelor. Stăpânirea timpului prin disponibilitățile intelectului, dimensionează grandoarea viziunilor cosmogonice, erudiția covârșitoare a cunoscătorilor marilor doctrine filosofice din toate spațiile culturale ale
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
că „în civilizațiile primitive mitul (...) exprimă, scoate în relief si codifică credintele; salvgardează și impune principiile morale; garantează eficacitatea ceremoniilor rituale și oferă reguli practice ce urmează să fie folosite de om". Timpul operei lui Mircea Eliade îmbină sacrul și profanul, utilizând elemente ale timpului fizic, dar descoperind o altă dimensiune, nebănuită, spirituală, intuitivă, abstractă din marile mituri ale popoarelor. Stăpânirea timpului prin disponibilitățile intelectului, dimensionează grandoarea viziunilor cosmogonice, erudiția covârșitoare a cunoscătorilor marilor doctrine filosofice din toate spațiile culturale ale
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Dan, Sergiu Pavel Proza fantastică românească, Editura Minerva, București, 1975 Eliade, Mircea Nopți la Serampore, Editura Cartex, București, 2004 Eliade, Mircea Secretul doctorului Honigberger, Editura Cartex, București, 2004 Eliade, Mircea - La țigănci, Editura Tana, București, 2005 Eliade, Mircea Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 2008 Eliade, Mircea Aspecte ale mitului, colecția Eseuri, Editura Univers, București, 1978 Eliade, Mircea Yoga-nemurire și liberate, Editura Humanitas, București, 2006 Eminescu, Mihai - Sărmanul Dionis, Editura Dacia, colecția Educațional 2008 Bibliografie critică: Mioc, Adrian Problema timpului în
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Acesta spuse că existau două cărți introductive despre substanțele toxice și poluare, deși una avea mai mult de-a face cu emisiile ce ajungeau direct În atmosferă. Exista o a treia carte, un soi de ghid general În chimie pentru profani. După ce aruncă o privire prin ele, Brunetti le cumpără pe prima și pe a treia, apoi adăugă un text cât se poate de strident, publicat de partidul Verde, ce purta titlul Sinuciderea globală. Spera ca tratarea subiectului să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fiicei sale, îi învață libertinajul (ea va face un uz negativ de ceea ce a învățat)”. Din acest motiv, școlile erau în mod exclusiv destinate băieților și nu fetelor. Totuși, în familiile de rang înalt, tinerelor le era oferită o formare profană, de exemplu, se învăța limba greacă deoarece pentru ele era un ornament. Care era raportul dintre tată și fiică? Din punct de vedere juridic, fiica nu putea să aibă lucruri de posedat. Venitul muncii ei și ceea ce în mod cazual
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
stradă"134. Îngrijorarea lui Savonarola cu privire la devoțiunea locală era combinată cu un puternic și consistent mesaj în privința imaginilor vizuale. Campania lui împotriva reprezentărilor seculare i-a făcut pe adepții săi mai sensibili față de orice fel de imagini, fie religioase fie profane 135. Mai exact, el a predicat împotriva imaginilor religioase contemporane scumpe care "eclipsează lumină lui Dumnezeu", și în favoarea imaginilor vechi, de tipul celei pe care a ofensat-o Rinaldeschi 136. Reacția la sacrilegiul acestuia reflectă un sentiment de indignare la
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
particular imaginile Fecioarei. "Maria era dinamicul depozit al puterii. Ea era acolo unde imaginea ei era venerata"148. Așa cum scrie Edward Muir, "mijlocitorii către divinitate au pătruns în spațiul urban... într-o așa măsură încât distincțiile rigide dintre sacru și profan... trebuie să le fi părut străine, chiar nereligioase, multora dintre cei care locuiau în orașe ținute împreună, magic, de mici altare"149. Alți cercetători au scos în evidență căutarea a ceea ce s-a numit "autentificare spirituală", de către laici și de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Socialiste, lui Ulici i se datorează debutul editorial al lui Cristi, petrecut chiar în 1988. Se mai îndura de noi, luptîndu-se să ne publice, prin reviste, câteva versuri, distinsa și excepționala poetă Constanța Buzea. La sfârșitul ședințelor literare de la UNIVERSITAS, profanii coborau scările imense, colhoznice, înmuiate în beznă, până în dreptul unei portărese răscoapte și cochete, care, muștruluindu-i că-și depășiseră cota de energie electrică pentru acea seară, se interesa dacă nici un alt idiot nu întîrziase, la coborâre, pe traseu. Nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
până în dreptul unei portărese răscoapte și cochete, care, muștruluindu-i că-și depășiseră cota de energie electrică pentru acea seară, se interesa dacă nici un alt idiot nu întîrziase, la coborâre, pe traseu. Nu întîrziase nimeni, o asigurau, intimidați și mândri, profanii. Coborâseră toți. - Să vă crape vouă ochii din cap? mugea neîncrezătoare și taurină vădana, despre care se zvonea că, în afară de muștruluială, se pricepea și la altceva. - Să ne crape! se mobilizau, neclarificați, dar bucuroși că fuseseră confundați cu cenaliștii autentici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Coborâseră toți. - Să vă crape vouă ochii din cap? mugea neîncrezătoare și taurină vădana, despre care se zvonea că, în afară de muștruluială, se pricepea și la altceva. - Să ne crape! se mobilizau, neclarificați, dar bucuroși că fuseseră confundați cu cenaliștii autentici, profanii. - Păi, o să vă! Că altceva ce are să vă crape?! Duceți-vă și mâncați slană. Băgați, la intestin, pită. Și faceți sport. Că stârpiturile ca voi, de-i poți ridica cinci într-o mână, n-are talent! La UNIVERSITAS, chiar și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o religie, cu dogmele și ortodoxia ei, cu textele ei infailibile pe care ne este interzis să le criticăm. O religie țesută din idei contemporane, care se sprijină pe cunoștințe științifice și nu are nici un zeu spiritual. E o religie profană. Așa s-a voit, fără a fi însă, pozitivismul lui Auguste Comte, așa este, fără a se fi voit, socialismul lui Karl Marx. Pentru că nevoia de religie s-a făcut resimțită iar cele vechi au căzut în desuetudine, sîntem liberi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Fără astfel de date e imposibil să acționăm asupra maselor sau să determinăm masele să acționeze. Se pare că psihologia maselor a reușit. În epoca noastră nu există țară ori partid care să nu dorească să aibă propria-i religie profană, croită după măsurile sale, de îndată ce masele resimt această nevoie. Filosoful german Cassirer scria: "Noile mituri politice sînt lucruri artificiale fabricate de artizani extrem de pricepuți și răi. A fost dat secolului acestuia, marii noastre epoci a tehnologiei, să dezvolte o nouă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]