3,286 matches
-
că limita de vârstă pentru profesorii titulari este de 65 de ani. Ori vârsta profesorului Nasta era de 60 de ani. În adresă se mai face și următoarea precizare: La data de 29 octombrie 1940, ținând cont de Hotărârea Consiliului Profesoral și de aprobarea dată de Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor, prin adresa nr. 230858/1938, Facultatea s-a adresat Casei Centrale a Asigurărilor Sociale cerând ca serviciul clinic al prof. Traian Nasta să fie utilizat pentru învățământ, conform dispozițiilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1917-1935. Ultima sa lucrare instructivă este cea intitulată O carieră medicală (un volum de 304 pagini, 1936). În această carte adună el gândurile și sugestiile privind starea ortopediei și condițiile afirmării ei pe viitor. Dr. Ion Ghiulamila a înaintat Consiliului profesoral al Facultății de Medicină, în anul 1920, un memoriu cu privire la importanța Ortopediei și Fizioterapiei (ca tratament al afecțiunilor ortopedice) în învățământul și practica medicală din România. Consiliul Facultății discută acest memoriu în ședința sa din 23 noiembrie 1920. Consiliul a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
două probleme, Consiliul a aprobat înființarea unui post de conferențiar, în profilul accidente de muncă, post care să fie încredințat dr. docent C. Poenaru -Căplescu. Așa începe, timid, primul pas în învățământul chirurgiei de urgență, al accidentelor de muncă. Consiliul profesoral abilitează pe profesorul Minovici să stabilească, la Institutul Medico legal, orele acordate pentru conferința dr. Poenaru-Căplescu. În schimb, ceva mai târziu (septembrie 1934) Consiliul respinge cererea dr. Căplescu de a se înființa și bugeta un post de asistent la cursul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dr. Mircea Beuran, medic primar chirurgie generală, specialist sănătate publică și management sanitar, supraspecializare traumatologie, competență chirurgie traumatologică, oncologică și laparoscopică, acreditare chirurgie robotică, doctor în științe medicale. Este președintele Comisiei Specialităților de Chirurgie din Ministerul Sănătății, membru în Consiliul profesoral și Senatul Universitar al UMF „Carol Davila”, București; Director Departament 10 Clinic - Chirurgie. Este membru al Societăților: Chirurgia, Chirurgia biliară și pancreatică, Chirurgia de urgență și Traumatologie (pe care a înființat-o), Asociația Română de Chirurgie Endoscopică și alte Tehnici
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ci făcând apel la toate trăirile, la amintirile pe care le-am adunat timp de mai bine de jumătate de secol, începând cu data când am aflat, student fiind la Facultatea de Matematică și Fizică (pe atunci), că în corpul profesoral există un cadru didactic tânăr, cu numele Cleopatra Tomozei. Așa încât am să vorbesc în continuare ca fost student al Doamne Profesoare din anii universitari 1959-1960 și 1962-1963, apoi în calitate de tânăr coleg, în cadrul Facultății de Fizică, mai târziu în calitate de persoană care
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
traversau în fiecare dimineață Cernăuțiul spre poligonul militar de instruire și retur, cântând cântece de vitejie specifice vremurilor, introduceau o notă de optimism într-un oraș cu o populație nu tocmai omogenă. Trebuie precizat și faptul că, în urma cererii Consiliului profesoral al Facultății de Electrotehnică, din 18 decembrie 1941, se aproba prin Înalt Decret Regal transformarea Facultății de Electrotehnică în Facultate de Electromecanică (deci, încă din primul an de funcționare la Cernăuți). În felul acesta se capătă o organizare identică cu
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Laboratorului TTI, la realizarea instalațiilor de alimentare cu energie electrică a noilor spații și laboratoare, acțiuni importante prin care legătura IRE-ului cu Facultatea s-a întărit tot mai strâns. O dovadă grăitoare în acest sens este prezența în Consiliul profesoral al facultății a d-lui director Vlad Vasiliu și în Comitetul de conducere al IRE a d-lui Prof. dr. ing. Nicolae Gavrilaș. Împreună cu cadrele didactice ale facultății au fost rezolvate în IRE Iași multe teme de cercetare și numeroase
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
afirma că școala întrunește atât caracteristicile unei instituții, cât și pe cele ale unei organizații. Este o instituție deoarece se caracterizează prin norme și proceduri formale și informale, are statut legal și o structură bine delimitată ce include: director, corp profesoral, elevi. Poate fi considerată concomitent și organizație deoarece are o misiune și obiective clar stabilite (educarea tinerilor), are resurse umane, mai exact un sistem de relații interumane ce se stabilesc între indivizii ce aparțin acestei colectivități, dispune de tehnologie (mijloace
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a institutelor specializate în cercetarea educației și învățământului, prin centrarea pe problematica reformei educației, prin sincronizarea cu activitățile similare din statele dezvoltate, prin descoperirea unor domenii "noi" precum managementul performant, didacticile moderne și "economia educației"; * o reciclare completă a corpului profesoral, care se ridică în România la peste un milion de cadre didactice. Contextul actual al învățământului, trecut în etapa postmodernității, reiterează elementele învățământului modern, le accentuează, le oferă noi dimensiuni, mai complexe. Poate singura sechelă care mai persistă încă o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de altă parte didactice (carență de manuale școlare, concentrări de profesori în garnizoană sau pe front, cutremurul de pământ din 1940, distrugerea localului școlii din primăvara anului 1944). Merită însă să menționez că, în pofida acestor greutăți ... și datorită unui corp profesoral de elită, în frunte cu prestigioșii directori Petre Todicescu și Victor Apostoleanu, disciplina școlară și procesul de învățământ s-au desfășurat conform programului și la înalte cote valorice. Petru Todicescu și Victor Apostoleanu directorii Școlii Normale în perioada 1937-1945 Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în memorie imaginea unui model de profesor, cea a lui Victor Apostoleanu. Pe când eram student la geografie, cu simbolicul glob pământesc la rever Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași La această ... recunosc ... matură preocupare, a contribuit calitatea de excepție a corpului profesoral al geografiei ieșene în frunte cu Mihai David, Gh. I.Năstase și Nicolae Lupu, primul fiind până de curând rector al vestitei Universități "Al.I.Cuza" din Iași ... cea mai veche universitate din țară, iar ceilalți doi cu specializare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
țară, iar ceilalți doi cu specializare la Paris ... centrul geografiei mondiale moderne. Acești eminenți geografi, împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea facultății. Specificul geografiei ieșene pentru o lungă perioadă de timp, cu deosebire începând cu I. Simionescu, continuând cu M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1774m) spre culmea muntelui Coza, după care, în ambele situații, urma o coborâre abruptă și lungă de vreo 20 km spre ulucul depresionar subcarpatic de la poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul Coza din ulucul depresionar intern al Subcarpaților Vrancei (300-400m altitudine). Odată traseul ales și odihna terminată, caravana se pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
recent de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată) Facultatea pe care o aniversăm în acest an a stat la temelia Școlii Politehnice din Iași, în prezent fiind una dintre facultățile fanion din Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. Dispunând de un corp profesoral de elită, facultatea a format valori, intelectuali de prestigiu, ce i-au dus numele pe toate meridianele globului, transformându-l în renume. Momentul încărcat de emoție și solemnitate la care participăm, ne oferă onorantul prilej de a transmite un sincer
MESAJUL CONSILIULUI PROFESORAL AL FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Claudia Popescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_961]
-
transformându-l în renume. Momentul încărcat de emoție și solemnitate la care participăm, ne oferă onorantul prilej de a transmite un sincer și prietenesc mesaj academic din partea Facultății de Inginerie Electrică a Universității POLITEHNICA din București. Consiliul facultății, întregul corp profesoral din Facultatea de Inginerie Electrică, adresează călduroase felicitări întregii comunități academice din Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, .cu ocazia aniversării centenarului. In ceas aniversar vă dorim realizări deosebite și noi succese, pentru creșterea continuă a prestigiului învățământului
MESAJUL CONSILIULUI PROFESORAL AL FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Claudia Popescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_961]
-
filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"352. Dovedind stăpânirea tehnicii maioresciene a supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul, a provoca explozia literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează diversitatea culturilor spirituale și a modurilor de a concepe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
introducerii noului. Nu se poate perfecționa tehnologic un agent economic numai pe baza resurselor interne. Este necesară colaborarea cu alți agenți economici, pe baze materiale adecvate. 6. Calitatea noului. Se știe că pentru o pregătire bună este necesar un corp profesoral adecvat. Tot așa și pentru introducerea noului este necesar acesta să reprezinte Într-adevăr un progres față de situație existentă. Aceasta se obține pe baza calității colectivelor de elaborare a noului. Fig.4.2. Schema dezvoltării și perfecționării soluțiilor tehnice (funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
introducerii noului. Nu se poate perfecționa tehnologic un agent economic numai pe baza resurselor interne. Este necesară colaborarea cu alți agenți economici, pe baze materiale adecvate. 6. Calitatea noului. Se știe că pentru o pregătire bună este necesar un corp profesoral adecvat. Tot așa și pentru introducerea noului este necesar acesta să reprezinte Într-adevăr un progres față de situație existentă. Aceasta se obține pe baza calității colectivelor de elaborare a noului. Fig.4.2. Schema dezvoltării și perfecționării soluțiilor tehnice (funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ÎI) a fost șeful Catedrei de Matematică I între anii 1961-1976. În anul 1977 profesorul Alexandru Climescu s-a pensionat, rămânând în continuare profesor consultant la catedră pe care a condus-o, între anii 1977-1982. A fost membru al Senatului Profesoral al Institutul Politehnic Iași și al Consiliilor Profesorale ale Facultăților de Electrotehnica și de Construcții. În anul 1966 i s-a conferit titlul de DOCTOR DOCENT ÎN ȘTIINȚE. A fost propus pentru a deveni membru al Academiei Române dar lucrurile au
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
între anii 1961-1976. În anul 1977 profesorul Alexandru Climescu s-a pensionat, rămânând în continuare profesor consultant la catedră pe care a condus-o, între anii 1977-1982. A fost membru al Senatului Profesoral al Institutul Politehnic Iași și al Consiliilor Profesorale ale Facultăților de Electrotehnica și de Construcții. În anul 1966 i s-a conferit titlul de DOCTOR DOCENT ÎN ȘTIINȚE. A fost propus pentru a deveni membru al Academiei Române dar lucrurile au rămas în această fază de propunere. Pentru întreaga
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
membru în unele comisii de examinare pentru admiterea la doctorat în Institutul Politehnic, în comisiile de examinare la matematici din cadrul examenelor pentru doctoranzi și în comisii de concurs pentru ocuparea unor posturi didactice din catedră. A fost membru al Consiliului Profesoral al Facultății de Construcții. În august 1979 ss-au cerut adte biografice și științifice despre Viorel Murgescu pentru a fi incluse în volumul Who’s Who în the World, Chicago - UȘA, 5th edition 1980-1981, iar ]n octombrie 1979 pentru Who
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
acesti colegi ci - în primul rând - bunul renume al Catedrei de Matematică pe care o conducea din 1982. Atașamentul D-sale față de catedră era unul profund și intens. Încerca pe toate căile să apere interesele Catedrei de Matematică în consiliile profesorale ale facultăților de care aparținea catedră (Mecanică, Hidrotehnica,) dar și în Senatul I.P.I. al cărui membru a fost. Dar în acel discurs final, Profesorul apară însăși demnitatea profesiunii de dascăl la nivel universitar. Născut la 14 iunie 1930 în comuna
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Iași, membru în mai multe comisii de examinare la concursurile de admitere din facultăți, admitere și examene la doctorat, referent pentru susținerea a 15 teze de doctorat, membru în comisiile de examinare ale profesorilor (din învățământul preuniversitar), membru în Consiliile profesorale ale facultăților de Matematică, Ingineria textilelor și pielăriei + Management industrial, Electronică și Telecomunicații, Electrotehnica. În ultimii ani a avut unele probleme cu tensiunea arterială dar a fost mereu activ și disponibil pentru o convorbire științifică. Totuși, după un accident cerebral
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
discursului" care guvernează comunicarea verbală. Aceste legi care se aplică oricărei activități verbale trebuie să se adapteze specificității fiecărui gen discursiv: este posibil să insulți publicul într-o piesă de teatru, dar nu într-o conferință, vorbirea pe un ton profesoral poate amenința fațeta pozitivă a interlocutorului într-o conversație, dar nu într-o sală de clasă etc. Stăpînirea legilor discursului și a celor referitoare la genurile discursive (competența generică) reprezintă componentele esențiale ale competenței noastre comunicative, adică a aptitudinii noastre
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]