1,903 matches
-
care ne promite fățarnic, ci prin libertatea (neatârnarea) deasupra egalității" (Opere, X, p. 229 ), că a salva națiunea înseamnă a realiza concordia antitezelor și nicicum biruința unei clase asupra alteia și că "puterea și mântuirea noastră în noi este". Cuvinte profetice, căci noi putem fi oricând părăsiți de Europa, spre care tindem, și de alte state comunitare cu care suntem obligați cu sila să fim egali. Theodor Codreanu ne-a dat o carte incitantă și substanțială care ne prezintă un Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tema dragostei și a morții, Cezar Ivănescu este considerat de criticul piteștean drept cel mai profund poet român de la părintele Luceafărului încoace. Aplecarea spre budism e o trăsătură comună a celor doi mari poeți. Titu Maiorescu a jucat un rol profetic în fixarea lui Eminescu în ipostaza de centru iradiant al canonului literar și al culturii românești în genere (p. 92). Eminescu a intrat sub incidența "terorii istoriei" în perioada bolșevică, interval când a fost aneantizat și Nicolae Labiș. După 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
extrem de periculos pe toate planurile. Alte aberații despre Eminescu produce Mihai Zamfir cu niște "vorbe de clacă", în stare să stârnească un amestec de iritare și deriziune. Dar cea mai caustică este replica dată lui H.-R. Patapievici care anunță profetic: "steaua lui Eminescu a apus": "Categoriile Eminescu? Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare ale sensibilității lui Eminescu fără să pună totul între ghilimele, adică fără a face cu ochiul, fără a-și cere scuze, ori fără a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost nimănui lângă dânsul". Nu e vorba de un atac antimaiorescian, ci de putința de a primi un adevăr inconfortabil. Probabil, în timp, ne vom împăca cu ideea. E limpede că avem de-a face și cu un caz Maiorescu. Profeticul său studiu (1889) ridică soclul eminescianismului; la sacrificarea asumată liber de poet se adaugă sacralizarea pe care vocea maioresciană o anunță. Dar relațiile celor doi, deseori tensionate, merită un examen amănunțit și, negreșit, tot dl. Codreanu, în primul rând, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
curent de culturalitate al viitorului, extras fiind, sau afin Manifestului "Transdisciplinaritatea", al unui alt român universal, savantul cuantic Basarab Nicolescu, în căutarea unui "proiect de viitor dincolo de orice dogmă și ideologie". Sunt la final de precizat două lucruri: de ce numim "profetice" cărțile profesorului de la Huși (căruia, în opinia noastră i-ar sta bine ca titular al unei catedre de filozofia culturii la Iași și la București într-o apoteoză binemeritată) și de ce ne pun ele pe gânduri? Poate din cauza precarității tocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apărarea lui Eminescu", într-un timp de confuzie "antieminesciană", sau și de lașitate intelectuală, până la urmă, îl recomandă pe criticul de la Huși mai mult decât poate fi recomandat un critic, oricât de înzestrat ar fi el, o conștiință națională, obligatoriu profetică, în timpuri sumbre, ca acestea pe care poporul și neamul românesc le traversează, de două decenii încoace, și pentru a câta oară? Citându-l pe Eminescu în legătura cu naționalismul în vremuri de criză ("Naționalismul este semn rău la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al națiunii maghiare, nici al celei germane, ci al numerosului neam al națiunii române" (Prodan, 1984, p. 380). Conjunctura geopolitică a vremii făcea ca proiectul a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultural. Faza B - perioada "agitației patriotice" în care intelectualii adepții ai ideii naționale încearcă să câștige cât mai mulți partizani pentru politica naționalistă. Naționalismul cultural corespondent perioadei inițiale se preschimbă în naționalism politic. După ce proorocii națiunii și-au încheiat misiunea profetică, aceea de a anunța prefigurativ noua realitate națională, cărturarii din generația naționalismului politic elaborează și codifică doctrinar o teologie a națiunii. În fine, stadiul care încheie procesul, Faza C - etapa de difuzare în masă a conștiinței naționale, în care populația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunist care a durat jumătate de secol. Într-un seducător limbaj metaforic, care avea și funcția de a obscura violența discursivă în spatele esteticii stilistice, O. Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj ce evocă Fericirile biblice (Matei, 5:3-11), poetul declamă: "Fericiți cei de mâine. Ei din mustul ce fierbe astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noțiunii de independență este elocvent ilustrată de cazul luptei de la Posada din 1330 a lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă în secolul naționalist acesta a fost văzut ca un "război al neatârnării" (o replică istorică profetică a Războiului de independență națională din 1878), istoriografia comunistă îl reinterpretează ca "războiul feudal" al lui Basarab I (Roller, 1952, p. 79). Atunci când se pune problema independenței naționale, începând cu istoria modernă, aceasta este indisociabil legată de Rusia, depictată ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (pp. v-vi). Ideea istoriei ca "dispozitiv oracular" este înlocuită de înțelegerea istoriei ca deprivată de orice elemente profetice. Din carte oraculară în care viitorul se lasă întrevăzut, trecutul este redefinit ca enigmă, sau chiar contradicție. Ilustrativ în acest sens este citatul din C. Durandin (1998) instaurat ca motto menit să servească drept caveat lector pentru cititorul manualului de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a face cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa - stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
testament științific al lui Emil Racoviță. Capacitatea sa de a lega trecutul cu viitorul și de a vedea nu numai evoluția naturii ci și a omului și a societății umane demonstrează o capacitate de pătrundere a esențelor de-a dreptul profetică. Cu toate neajunsurile de care am vorbit Emil Racoviță rămâne unul dintre cei mai mari evoluționiști ai neamului nostru. Bibliografie NICOLAE LEON AMINTIRI Într-o târzie zi de toamnă, stând pe plaja de la Agigea, scăldată de lumina lină, undelemnie a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
recunoașterea reciprocă între Israel și OEP". Această recunoaștere s-a și produs, dar numai în septembrie 1993, în Declarația de Principii semnată la Oslo. Care a fost contribuția lui Mitterrand la această recunoaștere? Să fi dispus de puteri de previziune profetică, sau dimpotrivă ca și ceilalți factori de putere care au fost părtași la formula de soluție pe care a definit-o, au reușit să manipuleze agenții activi pe teren în așa fel încât drumul pe care au mers a condus
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fi fost anticipate cu vreo două trei mii de ani în urmă (Puranas au apărut, în formă scrisă, în veacurile III-V de după Hristos, dar vin dintr-o tradiție orală care, deja pe-atunci, era veche de peste un mileniu). Intuițiile profetice ale hinduismului se referă la modul în care se va încheia actualul ciclu al civilizației terestre. Nu e vorba de sfârșitul lumii, ci de sfârșitul unei lumi, urmat, inevitabil, de deschiderea unui nou ciclu. După lectura acestui text, nu mă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
republici. Europa Occidentală va număra șaptezeci, iar întreaga planetă, cinci sute de astfel de republici, fiecare compusă în medie din trei sute de mii de familii - de același ordin de mărime așadar ca Toscana, Sicilia sau Sardinia. Se dovedește Comte aici profetic ? Observăm astăzi ici și colo, în Europa, dar și în restul lumii, o răbufnire a revendicărilor minoritare, o exasperare a particularismelor care, cel puțin în unele cazuri, a dus deja la dezmembrări de state. Tocmai pentru că, în jurul anului 1850, Italia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în mai mare măsură decît transmutația metalelor, care se află totuși la originea chimiei moderne. Aplicînd animalelor ideea transmutației, nu facem decît să extindem utopia de la ordinea materială la ordinea vitală. Vechi de un secol și jumătate, aceste idei sînt profetice în mai multe privințe, prezentînd totodată în alte privințe un caracter paradoxal. Este mai mult decît adevărat că omul provoacă direct sau indi rect dispariția a nenumărate specii și că altele sînt grav amenințate din cauza sa. Să ne gîndim la
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și că altele sînt grav amenințate din cauza sa. Să ne gîndim la urși, lupi, tigri, rinoceri, elefanți, balene etc., plus speciile de insecte și alte nevertebrate pe care degradările provocate de către om mediului natural le extermină pe zi ce trece. Profetică este, într-o măsură pe care Comte n-ar fi putut să și-o imagineze, și această viziune asupra animalelor, pe care omul le transformă în hrana sa, reduse fără milă la condiția de laboratoare nutritive. Crescătoriile de viței, porci
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în hrana sa, reduse fără milă la condiția de laboratoare nutritive. Crescătoriile de viței, porci și pui oferă cea mai cumplită ilustrare a viziunii lui Comte. Foarte recent, Parlamentul European s-a arătat chiar tulburat de ele. În fine, tot profetică este și ideea că animalele care formează a treia categorie concepută de Comte vor deveni colaboratori activi pentru om, așa cum o atestă misiunile tot mai diverse încredințate specialiștilor în dresaj canin, recurgerea la maimuțe special pregătite pentru asistarea persoanelor cu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
așa cum o atestă misiunile tot mai diverse încredințate specialiștilor în dresaj canin, recurgerea la maimuțe special pregătite pentru asistarea persoanelor cu grad ridicat de invaliditate și speranțele cărora le dau naștere delfinii. Transmutația din erbivore în carnivore este și ea profetică, o dovedește drama vacilor nebune, însă în acest caz lucrurile nu s-au petrecut așa cum prevăzuse Comte. Am transformat erbivore în carnivore, dar, în primul rînd, poate că această transformare nu e chiar atît de originală pe cît credem. S-
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
religii, în care se percepe o chemare puternică către corporalitatea și tragicul destinului, dar și aspirația necesară și consecventă către o răscumpărare a grozăviilor și mizeriilor vieții cotidiene. O răscumpărare care, la Ovidiu cel reconstituit de Mincu, trece prin sarcina profetică scutită de vrajă a poeziei, care ne repropune (cu accente ce amintesc de Sade, Rimbaud, Pasolini) cadrul sângeros al prezentului și mirajul, obsesiv și delirant, dar și menit să salveze, al unui timp ce vine, mitologic, în care tocmai Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mi-au revenit în minte delirurile lui Salvador Dali din al său Jurnal al unui geniu: și acolo prezența unei zeițe ocrotitoare (Gala, soția pictorului; Aia în cartea lui Mincu), obsesia sadomasochistă a insectelor respingătoare, aspirația halucinatorie a unui rol profetic al artistului care are o irezistibilă vocație cosmogonică marchează o scriitură care amestecă - și adesea contopește - solicitările „codrului sacru” poetic, evocat indirect în funcția lui inițiatică, prin cufundarea onirică într-un inconștient fragmentar ce nu se teme de „reziduurile” sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
000 499 999 10 500 000 999 999 15 1 000 000 1 499 999 20 1 500 000 1 999 999 25 2 000 000 30 Colecția OPERA MAGNA • Amphitryon, Kleist • Album de versuri, Mallarmé • Bucolica. Georgica, Vergilius • Cărțile Profetice, William Blake • Eneida, Vergilius • Hyperion, Hölderlin • Poeți latini postclasici, *** • Poezie. Dramă, Allan Edgar Poe • Regele Lear, Shakespeare • Sonete,Dante • Femeia omorîta cu blîndețea, Thomas Heywood • Ducesa de Amalfi, John Webster Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan • Dramatic
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]