KorAP: Find »[drukola/base=proletar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...60 >

1,482 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

comuniste "în combaterea sectarismului și dogmatismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității" și respingerea "revizionismului" (iugoslav), concomitent cu apărarea "purității" ideologiei marxist-leniniste. Aspectul cel mai apreciat de către comuniștii români a fost acela că partidele comuniste urmau să interrelaționeze în baza "internaționalismului proletar", combinând ""unitatea strânsă, colaborarea și lupta comună a tuturor partidelor muncitorești și revoluționare" cu "independența politică și organizatorică, cu suveranitatea fiecărui partid, cu neamestecul unuia în treburile interne ale altuia"" (Cătănuș: 2003, 198-199; ANIC, fond CC al PCR, secția Relații

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
câștig de cauză argumentelor sovietice, RPR sprijinea China în ceea ce privește improbabilitatea tranziției nonviolente de la capitalism la comunism: În nici o țară socialistă nu a fost înfăptuită revoluția fără violență", avertizând însă în privința "absolutiz[ării] căii nepașnice". În definitiv, "Esențial pentru asigurarea revoluției proletare, este ca clasa muncitoare și partidul să știe să folosească toate mijloacele, să stăpânească toate formele de luptă, să fie pe deplin pregătite pentru orice eventualitate spre a putea înlocui rapid o formă a luptei cu alta, potrivit schimbărilor ce

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
termenul nu are același sens în discursul leninist) protagonistului ei, proletariatul, care nu include, așa cum punctează Alex Callinicos, numai celebra "clasă muncitoare", ci pe oricine care depinde de exploatarea capitalului pentru a își asigura existența. În acest sens, toți suntem proletari (Callinicos, 1995, 94). Leninismul, pe de altă parte, forțează prin mijloace politice extreme revoluția totuși socială și mentală a lui Marx (vezi Tucker: 1969, 10-11). Finalitatea istoriei nu mai este lasătă la latitudinea încetei și incertei emancipări a proletariatului, ci

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
matur sau maturizat, dezvoltat atât din punct ideologic, cât și politico-organizatoric. Se poate observa cum fascismul încorporează teme ideologice leniniste, oferindu-le însă o amprentă proprie. Dihotomia proletariat-burghezie sau proletariat-imperialism este transpusă pe coordonate naționale, transformându-se în dihotomia "națiuni proletare"-"națiuni imperialiste"; foarte interesant, distincția va apărea și în discursul maoist sau al leninismului asianizat (Tsetung: 1971, 476-478), care își demonstreză astfel, și nu numai, după cum vom vedea, filiația fascistă. Gregor analizează judicios maniera în care fascismul face apel la

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
culoarea politică a leninismului asianizat, este mai apropiată de leninismul post-revoluționar decât de cel revoluționar (Tsetung: 1971, 149-150, 145-146). Să vedem în continuare ce a preluat Mao din ideologia fascistă. În primul rând, așa cum am menționat, deja, distincția între națiuni "proletare", respectiv "burgheze" sau "imperialiste" (Tsetung: 1971, 476-479). Apoi, Mao nu ezita să le ceară chinezilor să "apere patria-mamă până la ultima picătură de sânge". Ideea o vom regăsi și în ideologia PCR, când vom analiza "războiul popular" și "gărzile patriotice", unități

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în același timp al revoluționarilor din secolele trecute" (Hamelet: 1971, 88). Pe de altă parte, Ceaușescu nu a avut nici o mentalitate urbană închegată, după cum se poate afirma că nici mentalitatea rurală nu l-a caracterizat complet. Gândind ca un "lumpen- proletar" (Gilberg: 1990, 67), o combinație eșuată între o ruralitate nedepășită și un urbanism neasumat, Ceaușescu a putut iniția fără regrete procesul de redefinire arhitecturală a orașelor și de "sistematizare" a satelor pentru a le putea subsuma viziunii sale înguste asupra

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
o avea V.I. Lenin când spunea "Exemplul rus arată tuturor țărilor câte ceva absolut esențial din viitorul lor inevitabil și apropiat". Socialismul mondial are însă și o altă experiență, ce vine să confirme că abaterea de la linia marxist-leninistă, îndepărtarea de la internaționalismul proletar conduc în mod inevitabil la insuccese și încercări grele pentru popor (subl în orig.)" (Brejnev: 1978, 177-178). Revenind la Cehoslovacia anului 1968, mai exact la o săptămână după invazie, Dubcek, după consultări prealabile cu liderii sovietici, va face o declarație

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
valori, adoptând în acest sens o hotărâre specială. Aceasta este o dovadă a respectării dreptului internațional, a dreptului unui alt popor, pentru că într-adevăr, așa cum se spune aici, acest tezaur aparține poporului român. Este într-adevăr o dovadă de internaționalism proletar, cum numai Lenin putea să o facă. Noi aici nu ridicăm decât problema de a restitui ceea ce a fost depozitat și ceea ce puterea sovietică a spus că va restitui poporului român. Nu înțelegem de ce să ridicăm problema decontărilor. Aceasta într-

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
de dorința de a-și aduce contribuția activă la buna desfășurare a lucrărilor, astfel încât aceasta să creeze premise pentru depășirea dificultăților existente în mișcarea comunistă și muncitorească, pentru normalizarea relațiilor dintre toate partidele frățești pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului proletar, pentru întărirea coeziunii forțelor antiimperialiste. Noi am pornit de la dorința ca, în ciuda divergențelor existente, bazîndu-ne pe ceea ce ne unește, pe ceea ce este comun și fundamental în lupta noastră, să acționăm astfel încât consfătuirea să slujească unității zecilor de milioane de comuniști

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
societăți" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 31). În comunicatul oficial emis de la finalul vizitei se specifica foarte clar că "Relațiile de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea cu strictețe a principiilor egalității depline în drepturi, independenței, respectului reciproc și neamestecului în treburile interne, relații care pot rezista la încercări" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 95, subl.m.). Scopul vizitei lui Ceaușescu în China și în celelalte

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a fost numit eurocomunism. În termeni ideologici, se poate observa că eurocomunismul nu conține nici o urmă de leninism, ceea ce este de-a dreptul uluitor pentru niște partide care se proclamă, totuși, comuniste, dar care au renunțat la "dictatura proletariatului", "internaționalismul proletar", "centralismul democratic" și chiar la utilizarea termenului leninism, așa cum a procedat PCS în 1978 (Leonhard: 1979, 324-326; Burks în Schwab: 1981, 38; Willenz în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 265). De fapt, observă Vernon Asparturian, eurocomunismul exprimă mai degrabă "o resocializare

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Eurocomunismul nu poate fi echivalat însă cu social-democrația, oricât de tentantă ar fi comparația, deoarece, avertizează Carillo, problema se pune în termenii "transformării", nu a "îmbunătățirii" "societății capitaliste". Social-democrația nu reprezenta deci decât un compromis rușinos al unor partide pretins proletare cu sistemul politic de tip capitalist, menținând și legitimând astfel un "mod de producție", pentru a folosi o expresie marxistă, inechitabil și opresiv. Idealul comunist rezida însă în surmontarea capitalismului prin utilizarea propriului mecanism politic, democrația plurală, așa cum afirmă, fără

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
prosovietice sau antisovietice. Ideea lui Belinguer despre colaborarea dintre partidele comuniste și cele social-democrate a fost amintită, ca și intervențiile lui Brejnev "repudiind orice interes sovietic în stabilirea unui centru conducător, ca și comentariul balansator despre continua relevanță a internaționalismului proletar" (SR/Romania: 14 July 1976, 11). În acest punct, merită să reamintim faptul că, pentru succesorul lui Hrușciov, "fiecare încercare separată de construire a unei noi societăți (socialiste, n.m.) poate suferi de o unilateralitate sau alta" (Brejnev: 1978, 207), neajuns

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
1977, 343-344), era de părere secretarul general al PCR. În al doilea rând, "patriotismul revoluționar socialist" era considerat ca fiind pe deplin "internaționalist". Ceea ce înțelegea însă leninismul romantic prin internaționalism nu avea aproape nimic în comun cu accepțiunea dată "internaționalismului proletar" de către leninismul sistemic. Pentru Brejnev, "importanța principială a internaționalizării experienței revoluționare" rezida, invocându-l ritualic pe Lenin, în conștientizarea faptului că "fiecare încercare separată de construire a unei noi societăți (socialiste, n.m.) poate suferi de o unilateralitate sau alta, de

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
puritatea și intransigența revoluționară, încercând însă în același timp să imprime mișcărilor antioccidentale globale, în special celor din Lumea a Treia, un curs ideologic favorizat, în optica sa, de dezvoltarea inevitabilă a forțelor istorice. Să nu uităm că internaționalismul este "proletar": deschiderea se face către nuclee ideologice de aceeași factură și are ca scop transformarea progresivă a lumii burgheze prin convingere și înregimentare, nu prin renunțarea la militantism și, în cele din urmă, "îmburghezire". Am văzut că, pe măsură ce marea majoritate a

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în numele său. Marx analiza relațiile internaționale înglobându-le în procese sociale mai ample, corespunzătoare propriei scheme istorice. Unitatea de bază a analizei sale sociale era clasa. Conflictul dintre clase structura dialectic întreaga evoluție a umanității, urmând să culmineze, prin revoluția proletară, cu abolirea claselor înseși și încetarea conflictualității dintre om și produsele muncii acestuia. O abordare "orizontală" a relațiilor internaționale, consideră Kubálková și Cruickshank, diferită de cea "verticală", clasică, bazată pe state. Leninismul, în schimb, afirmă statul, pe lângă clasă, ca fiind

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
party: permanent crisis", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a Revolution, New York, Vintage Books, pp. 10-25. Bîftoi, Dorin-Liviu (2004), Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, București, Editura Compania. Boca, Ioana (2001), 1956 un an de ruptură. România între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, București, Fundația Academia Civică. Boca, Ioana (2006), "1956 în România", în Jela, Doina; Tismăneanu Vladimir, (coord.), Ungaria 1956: revolta minților și sfârșitul mitului comunist, București, Editura Curtea Veche, pp. 169-195. Boca, Ioana; Țentea Almira (2003), "Liga pentru

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a României la ONU. Blocajul ONU", în Arhivele Securității, vol. II, București, Editura Nemira, pp. 69-80. Ionnitziu, Mircea (1956), "Foreign relations", în Alexandru Cretzianu (ed.), Captive Rumania. A decade of Soviet rule, New York, Praeger, 1956. Ivan, Ruxandra (2009), "Între internaționalismul proletar și național-comunismul autarhic. Politica externă sub regimul comunist", în Ivan, Ruxandra, (coord.), "Transformarea socialistă". Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Iași, Editura Polirom. În sprijinul activității politico-educative din cadrul gărzilor patriotice (1986), București, Secția de asigurare tehnico-economică a presei

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-website/Law/158354_a_159683

23 caracter confecții Bacău caracter pentru August didactic și didactic și material nr. 5 confecții confecții didactic artizanale artizanale pentru pentru copii copii ──────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Bacău, Vata pentru Întreprinderea de Vata de lucru str. croitorie, postav pentru pentru Gheraesti scama pentru "Proletarul" croitorie, producerea nr. 5 umplutura, Bacău scama pentru vatei, a filtre și umplutura, scamei, scule pentru filtre și filtrelor croșetat scule pentru etc. croșetat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Bihor - Grupul întreprinderilor de industrie locală Bihor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Atelier Beiuș, Halate, rochițe, Întreprinderea

EUR-Lex (1977) [Corola-website/Law/158354_a_159683]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

asigură desfășurarea muncii politico-ideologice, precum și pregătirea militară și profesională de specialitate a militarilor și personalului civil din Ministerul de Interne, în vederea cunoașterii și înfăptuirii politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, a educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, al dragostei nețărmurite față de patrie, popor și partid, al respectului față de lege; asigură permanenta capacitate de luptă și mobilizare a unității lor pentru apărarea cu fermitate a cuceririlor revoluționare, a securității statului, proprietății socialiste și personale, ordinii și liniștii publice

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Încă din timpul vieții lui Dej, ca șef al Direcției Organizatorice a C.C. și apoi ca secretar al C.C., Ceaușescu a avut în mână multă vreme unele dintre cele mai importante pârghii ale puterii. Harnic, energic, eficient (plus trecutul oarecum proletar și identificarea cu linia lui Dej, plus neonaționalismul acestuia, pe care el l-a ridicat la cub), îi lăsa în urmă sub unele aspecte pe ceilalți membri ai conducerii. În orice caz, la moartea lui Dej, nici unul dintre membrii Biroului

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
cât și pe scară națională, o serie de schimbări au survenit în politica țării noastre: -Măsurile hotărâte cu caracter economic. -Condamnarea trădătorilor maniști. -Izgonirea din guvern a reprezentanților clasei exploatatoare capitaliste, a tătărăscenilor. -Instalarea noilor miniștri, reprezentanți ai clasei exploatate proletare. Față de aceste schimbări structurale, o serie de sarcini noi și multiple revin comuniștilor. Aceste sarcini sunt grupate în jurul marilor probleme: a.Bătălia economică b.Lupta antiimperialistă c.Crearea Partidului Unic Muncitoresc. Secția de Ed[ucație] Politică în urma analizei adânci a

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
lor și de cine sunt făcute. - Cum au sprijinit organizațiile de bază ale Partidului și U.T.M. munca de agitație. - Cum s-au aplicat în practică sarcinile primite în ședința de schimb de experiență cu agitatorii. - Dezvoltarea patriotismului și internaționalismului proletar. MAIOR DE SECURITATE M. Aritonovici Lt. de Securitate I.Grigore A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 12.565, vol. 3, f. 3. 22. 1951 decembrie 11 - Raport al D.R.S.S. Iași cu privire la desfășurarea muncii de agitație în rândul ostașilor în

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
P.C.R.- Cancelarie, dosar nr. 123/1954, f. 3-4. 61. 1955 - Extras din lecția profesională „Aspectul moral al ofițerului de securitate”. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE STRICT SECRET ASPECTUL MORAL AL OFIȚERULUI DE SECURITATE (...) PLANUL LECȚIEI I.CE ESTE MORALA. MORALA BURGHEZĂ, MORALA PROLETARĂ II.TRĂSĂTURILE PRINCIPALE ALE MORALEI COMUNISTE 1.Formarea concepției comuniste 2.Educația în spiritul patriotismului, al atașamentului față de patrie, de Partidul Muncitoresc Român și Uniunea Sovietică 3.Educarea spiritului inventiv, al ingeniozității și curajului 4.Respectarea legalității populare 5.Educarea

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
operative, care să le permită să îndeplinească cu cinste sarcinile de răspundere ce stau în fața Securității Statului. 2. Educația în spiritul patriotismului, al atașamentului față de patrie, de Partidul Muncitoresc Român și Uniunea Sovietică Patriotismul fierbinte este principala trăsătură a moralei proletare. De aceea, lucrătorul operativ de securitate trebuie să fie însuflețit de sentimentul dragostei și devotamentului față de patrie, față de poporul muncitor, de partidul nostru, față de Uniunea Sovietică - mărețul bastion al păcii și socialismului - față de cauza măreață a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin. Burghezia a

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]