1,633 matches
-
comuniste. Există și o justificare pentru această imagine, deoarece sistemele comuniste nu numai că au elaborat teoria conducerii partidului unic, dar au și implementat practica acesteia în cel mai sistematic mod. Natura ideologiei comuniste, combinată cu conceptul de "avangardă a proletariatului", au așezat partidul (unic) în centrul sistemului politic, în timp ce alte organe ale statului (guvernul, forul legislativ, organele locale) au fost reduse la o poziție dependentă. Această concepție "totală" a conferit regimurilor comuniste un caracter special. Totuși, sistemele comuniste nu au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să cuprindă toate categoriile sociale cărora să li se asigure "dezvoltarea multilaterală" nu se poate ajunge decît prin transformarea revoluționară a societății. După aprecierea lui Lenin, școala este puternic legată de politica clasei dominante; în consecință, odată ajuns la putere, proletariatul trebuie să facă din școală un instrument subordonat luptei sale pentru a asigura victoria socialismului. A apărut astfel teza comunistă a caracterului partinic al școlii. În strînsă legătură cu aceasta s-a conturat o altă idee, aceea a unei educații
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei a treia orientări în politica școlară cea promovată de P.C.R. a fost nu numai deosebit de firavă, dar era și departe de realitățile țării noastre, întrucît propunerile sale urmau întrutotul politica școlară promovată de U.R.S.S. avînd în vedere "lupta proletariatului de pretutindeni" pentru instaurarea comunismului. 11.2. Aspirația spre sistem în gîndirea pedagogică Pe fondul progreselor înregistrate de învățămînt, al puternicei manifestări a spiritului creator din diverse domenii ale științei, tehnicii, literaturii, artei, sub influența unei filosofii raționaliste, a unei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de partid sau aflate sub influența partidului comunist, prin viu grai, cu prilejul unor dezbateri în diverse congrese ale corpului didactic se susținea o serie de idei specifice ideologiei marxiste: caracterul de clasă al educației, necesitatea cuceririi puterii politice de către proletariat pe calea revoluției violente ca o condiție a organizării unui învățămînt egal pentru toate straturile sociale, înlocuirea "culturii burgheze" cu o cultură nouă "cultura proletară". Deși perioada care a urmat imediat după primul război mondial era sub aspect social deosebit de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și contradicții determinate de schimbări în modul de producție; apare, de aceea, necesitatea adaptării învățămîntului la necesitățile provocate de transformările de la nivelul modului de producție. Pentru Bowles și Gintis procesul de transformare a învățămîntului devine posibil prin activitatea politică a proletariatului, care va provoca mai întîi mutații fundamentale la nivelul modului de producție (9). Critici la adresa învățămîntului din țările cu economie capitalistă au fost și sînt încă numeroase. Ritmul accelerat al istoriei favorizează creșterea decalajului dintre trebuințele dezvoltării sociale și oferta
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inconștientă într-"un anumit punct al spiritului" unde dualitățile "încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu" sunt în cel mai bun caz frivole. Sursa profundă a neînțelegerii, scrie Sartre, rezidă în aceea că suprarealismului nu-i pasă de dictatura proletariatului și vede în revoluție, ca pură violență, sfîrșitul absolut, în vreme ce comunismul își propune ca țel preluarea puterii și justifică prin acest țel sîngele pe care îl va vărsa""5. Dacă Sartre gîndea asta despre Breton, ne putem ușor imagina ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei a doua religii, și aceasta pe de-a-ntregul invizibilă credincioșilor săi, fiind camuflată în "știință", și care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre, care dispune de un Mesia (Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi izbăvite de Rău, a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înzestrate cu o conștiință planetară. Mesajul din Răsărit Între timp, la intelectualii din Vest dispare surditatea urechii stîngi, și aceștia pot auzi mesajul dizidenților din Est: prima parte a mesajului le dezvăluie că "socialismul real" nu este caracterizat de dictatura proletariatului și de libertatea concretă, ci de Gulag și Nomenklatură; cea de-a doua parte a mesajului este profund europeană: intelectualii din țările dominate de URSS și cei din Rusia însăși nu au doar conștiința amputării Europei în două părți, ci
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să ga-ranteze "dreptul la fericire". Ulterior socialismul, intro-ducînd ideea de democrație în zonele profunde ale organizării sociale, introduce în sine promisiunea fericirii și mitul utopic al societății unanime și reconciliate. Din acest moment, va fi suficientă introducerea unui Mesia istoric, Proletariatul, și a cunoașterii științifice a devenirii istorice, marxismul, pentru ca avatarul socialist al democrației să dea naștere unei religii a Mîntuirii pămîntești. Totuși, însăși mișcarea care instaurează Adevărul socialismului științific în inima sistemului distruge democrația. Este așadar necesar să înțelegem că
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
însemnătate deosebit de mare; 4. se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, care încearcă să explice
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
într-o a doua generație, Jürgen Habermas. Tema centrală a preocupărilor lor o constituie problema emancipării sociale. Școala de la Frankfurt are în vedere modul în care felurite instituții de la familie la birocrație sau la cultura de masă au erodat capacitatea proletariatului de a amenința sistemul capitalist, prin pierderea conștiinței de clasă și a potențialului revoluționar. Teoria critică este o abordare prin care se caută mijloacele de constituire a unei societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
realizabile. Ce înseamnă oare pentru muncitorul proletar aplecat asupra lucrului său penibil, apăsat de soarta lui, dreptul dat guralivilor de a flecări, dreptul ziariștilor de a scrie tot felul de absurdități și în același timp și lucruri serioase, cât timp proletariatul nu obținealte înlesniri de la constituție decât nenorocitele firimituri pe care i le aruncăm de la masa noastră, în schimbul unui sufragiu favorabil prescripțiilor noastre, complicilor noștri, agenților noștri? Drepturile republicane pentru muritorul de foame sunt o amară ironie: nevoia unei munci aproape
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
știu să-i facă față acesteia din urmă într-o cursă nebunească pentru a se ocupă de un anumit cartier sau individ. Pe de altă parte, această piață școlară inegală este intensificată de o excluziune internă distructivă pentru copiii "noului proletariat urban multirasial" (Jazouli, 1992). În acest sens, școala este din ce în ce mai puțin legitimă pentru aceste populații, iar procesul de "etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de desăvârșire. Nu e vorba aici, evident
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unde își reconstruise propria viață economică) și se vedeau în fața unei țări distruse, semi-abandonate, în care pământurile, care cu jumătate de secol mai devreme au aparținut familiilor lor, fuseseră distribuite de babilonieni celor pe care astăzi i-am putea numi proletariatul urban și agricol. Nimic neobișnuit, așadar, că exilul babilonian fusese înțeles ca o judecată a lui Dumnezeu asupra poporului său necredincios. Această infidelitate consta în faptul că, înainte de reforma regelui Iosia, poporul și în special suveranii s-au lăsat seduși
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
clasei țărănești după război era următoarea : micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comuniștii. Titus Popovici și Mircea Drăgan, împreună cu excelenții actori Ilarion Ciobanu, Colea Răutu, George Calboreanu fixează un nivel de realizare a propagandei comuniste cu mijloace ale manipulării artistice greu de depășit. Aproape de soare (1961) sau Proletarizarea țărănimii Transformarea țăranilor în proletariat urban. Procesul de industrializare a României, construirea de blocuri de locuințe „socialiste” în toate orașele mari ale țării, asigurarea independenței energetice (minerit, hidrocentrale) cu forță de muncă. Din aceste cauze, la sfârșitul anilor ’50 are loc o adevărată migrație de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Central, de socialism, de comunism, dar nici un cuvânt despre Tovarășul Ceaușescu, că atunci luăm măsuri. Accentele critice la adresa sistemului, combinate cu magnificarea Conducătorului, fac din Probleme personale un film de propagandă nu comunistă, dar ceaușistă, în favoarea dictaturii personale, nu a proletariatului. Totuși, numărul și deschiderea supapelor prezente în acest film sunt un simptom, acum limpede, al presiunii sociale în creștere, resimțită de Partid. Secvențe (1982) sau Cinema contra cinema - seria a doua În cinematografia română sub comunism am identificat doar două
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acesta, nepermițând statului să intervină în afacerile private, neprotejând mâna de lucru și aplicând principiul “maximum de efort cu minimum de cheltuieli” încurajează viciul proprietății lăsând masa poporului la mâna speculanților, a bursei și monopolurilor, conducând în final la formarea proletariatului. Muncitorul care nu are alt mijloc decât munca brațelor sale ajunge „să se arunce din disperare spre abisul socialist anarhist” cauza marilor frământări sociale ce au zguduit secolul XIX și XX. Ofensiva industrială face ca întreprinzătorii particulari și micile afaceri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prins repede în masele largi, pauperizate, datorită principiilor și spiritului liberal care cuprinsese Europa, polarizând rapid societatea, deși nici doctrinarii socialismului nu știau unde va duce sistemul lor. Și aceasta pentru că dezmoștenirea celor bogați, asociată cu propaganda voalată în rândul proletariatului care în gândirea lui simplă credea că va deveni proprietar, a creat o mișcare socială abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Tze Dun. Traversează țara și lumea făcând cotidiene băi de mulțime pe care televiziunea, acest nou instrument de propagandă pe care îl folosește în exces, le multiplică la o scară fără precedent. Cenușiul sterp al primilor ani de dictatură a proletariatului se colorează, generând noi dinamici și noi comportamente, mai puțin înțepenite, făgăduieli ale unui dezgheț niciodată desăvârșit. După anii apăsători în care societatea fusese dominată de umbre reci și asexuate, conform modelului de inumană asceză difuzat de Stalin, chiar și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]