3,949 matches
-
R= (II.27) Atunci expresia (II.26) se scrie: (II.28) Cronaxia este timpul t al unui semnal dreptunghiular liminar cu i tensitatea egală cu dublul reobazei care ind ce un răspuns minim din partea s temului excitabil. II.3.6. Propagarea excitației la nivelul sinapsei Transmiterea influxului nervos unidirecțional se face prin intermediul unei structuri care poartă numele de sinapsă. După structurile implicate sinapsele pot fi: interneuronale, neuron-receptor și neuron-efector Din punct de vedere funcțional sinapsele pot fi: • cu transmisie chimică: adrenergice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu transmisie chimică: adrenergice (mediator chimic adrenalina) și colinergice (mediator chimic acetilcolina) • cu transmisie electrică. La nivelul sinapsei doi neuroni intră în legăură, axonul primului terminându-se pe corpul celular sau pe dentritele celui de-al doilea prin intermediul butonilor sinaptici. Propagarea excitației la nivelul sinapsei prezintă o serie de caracteristici: influxul se propagă într-un singur sens sinapsa nu permite trecerea unui număr mare de influxuri, deoarece”obosește”. trecerea influxului necesită un anumit timp de ordinul milisecundelor. sinapsa prezintă fenomenul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Fibra prezintă un potențial de repaos de circa 60-90mV, interiorul fiind negativ în raport cu exteriorul. Când este excitată, membrana produce un potențial de acțiune de circa 100mVcare durează câteva milisecunde. Caracteristicile excitației musculare sunt asemănătoare celor discutate în cazul influxului nervos. Propagarea potențialului de acțiune are loc fără o direcție privilegiată, cu o viteză de ordinul metrilor pe secundă (4-5m/s pentru om). Pentru o fibră de lungime medie deci, excitația poate fi transmisă de la un capăt la altul, practic instantaneu. B.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prin definiție energia transportată de unda sonoră ân unitatea de timp și unitatea de suprafață: unde este energia transportată de undă, t∆ este timpul iar S este suprafața străbătută de undă. Intensitatea sunetului are expresia: unde c este viteza de propagare a undei, ρ este densitatea mediului iar vmax este viteza maximă de deplasare a particulelor ân timpul oscilației. Pentru caracterizarea sunetelor se folosește și presiunea sonoră ca fiind egală cu diferența dintre valoarea presiunii în acel punct în momentul respectiv
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
2 Frecvența cea mai joasă se numește sunet fundamental, iar celelalte sunete, armonice superioare. De regulă, două corpuri ce emit același sunet fundamental, emit armonice superioare diferite și acestea definesc timbrul. IV.4.7.2. Absorbția sunetului In procesul de propagare, unda sonoră este atenuată, intensitatea sonoră scăzând cu depărtarea de la sursa sonoră. Pentru caracterizarea atenuării se folosesc coeficientul de absorbție și de transmisie. Coeficientul de absorbție se definește ca raportul dintre energia absorbită și cea incidentă: Coeficientul de transmisie se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
închis la celălalt (spre timpan) Ductul auditiv îndeplinește următoarele funcții: transformă undele sonore sferice în unde plane, prezintă o rezonanță în jurul frecvenței de 3300Hz și constituie sediul undelor staționare. Frecvența fundamentală de rezonanță este, pentru cazul din este viteza de propagare a sunetului în aer iar l este lungimea ductului auditiv. cm5,2= Frecvența fundamentală astfel calculată coincide cu rezultatele experimentale, izotona pragului auditiv inferior (PAI) având un minim de - 5 dB pentru această frecvență. Frecvența primei armonice, la care ductul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
etc. CRIOSCOPÍE Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. DELICVESCÉNT (despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. DIFRÁCȚIE 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printro fantă sau în imediata vecinătate a marginii unui ecran, propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. DIFUZIÚNE
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printro fantă sau în imediata vecinătate a marginii unui ecran, propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. DIFUZIÚNE (DIFUZIE) 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
DIFUZIE) 1. Răspândire, propagare, împrăștiere în mai multe părți a unor raze luminoase care străbat un mediu translucid sau care întâlnesc o suprafață zgrunțuroasă. ♦ Difuzare de unde radiofonice. 2. Întrepătrundere a două lichide puse în contact fără a fi agitație. ♦ Pătrundere, propagare a moleculelor unui corp în masa altui corp. EBULIOSCOPÍE, Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care se bazează pe proprietatea soluțiilor de a fierbe la temperaturi mai înalte decât dizolvantul pur. EFLORESCÉNT 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
REFLÚX 1. (Chim.) Lichid rezultat prin condensarea vaporilor obținuți la rectificare și care este Proces chimic, constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). REFRÁCȚIE, refracții, (Fiz.) Fenomen de abatere a direcției de propagare a unei unde, a unei radiații sau a unui corpuscul, când aceștia întâlnesc suprafața de separație a două medii diferite. ♢ Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a unei radiații sau a unui corpuscul, când aceștia întâlnesc suprafața de separație a două medii diferite. ♢ Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiații sau a acelor unde în mediul din care provin și viteza lor de propagare în mediul în care pătrund. ROTÁȚIE, rotații, 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiații sau a acelor unde în mediul din care provin și viteza lor de propagare în mediul în care pătrund. ROTÁȚIE, rotații, 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă. SCÁLĂ 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
al întregii morfologii arhitecturale, materia. Spațiul este elementul negativ, el este exclusiv receptor sau conținător. Lumina leagă și separă prin liniile care încadrează suprafețele, suprafețele care dau formă volumelor. Spațiul arhitectural răspândește lumina, el nu este doar un mediu de propagare al ei. El capătă valoare pozitivă deoarece el pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală constituie limita între dilatarea masei și rezistența spațiului. Spațiul arhitectural
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
organizației, dar și cu exteriorul, prin atribuții similare cu cele de relații publice; b. de informare, foarte important, atât prin culegerea și selectarea datelor absolut necesare, relevante și de încredere pentru buna desfășurare a activității firmei, dar și prin transmiterea (propagarea) corectă și în timp util a respectivelor informații tuturor celor interesați (to whom it may concern) în prelucrarea și aplicarea acestora. c. de decizie, prin care managerul hotărăște ce trebuie făcut în principalele procese și acțiuni desfășurate în cadrul întreprinderii. S-
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
dar luând în considerație și că este un proces de ordin economic, politic, social și cultural, nu întâlnim o viziune unitară referitoare la etapele existenței și devenirii globalizării. Globalizarea acționează asupra noastră indirect, prin formele salew de manifestare și de propagare, așa fel încât un individ oarecare dacă este întrebat de semnificația acestui concept, nu va ști să dea un răspuns corect, deoarece procesul în sine nu îl afectează și nu face parte direct din viața sa cotidiană. Pe când stress-ul este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
implicit la sărăcie. Apariția noilor tehnologii, dezvoltarea societăților spre această direcție poate fi considerată pozitivă atât pentru procesele economice și actorii economici care, acum, scapă de constrângerile frontierelor și structurilor învechite. „Prin interdependențele pe care le creează, globalizarea transformă prin propagare multe probleme locale în probleme regionale sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători.”<footnote Lavinia Florea, Globalizarea și securitatea economică, Editura Lumen, Iași, 2007, p.41; footnote> Globalizarea în contextul geopolitic poate influența
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
există multe experimente științifice fundamentale care pot fi efectuate la domiciliu, fără costuri mari sau de competență tehnică. A experimenta înseamnă a studia și a concluziona, deci haideți în lumea opticii! Reflexia luminiii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Reflexia are loc de asemenea când lumina atinge suprafața de separare dintre doua medii transparente... O parte din lumina care atinge suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale îsecundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). Lumina este o undă electromagnetică, în care vectorii E și B oscilează în plane perpendicular pe direcția de propagare a undei. Cum informația luminoasă este purtată de vectorul câmp electric E, numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar îoscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține direcția de propagare), iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată îlumina naturală). Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura, unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
numai într-un plan ce conține direcția de propagare), iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată îlumina naturală). Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura, unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura, unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
echidistante; b) sunt paralele cu muchia penei; c) sunt franje nelocalizate; d) sunt franje de egală grosime. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte: a) își schimbă direcția de propagare; b) suferă o deplasare laterală; c) rămâne paralelă cu cea incidentă; 37 d) își modifică lungimea de undă. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență: a) pentru orificii de diferite forme; b) pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
incidență normală, aflată pe fundul unui bazin de adâncime h=1m. Piatra față de fundul bazinului pare ridicată cu: a) 25cm; b) 20cm; c) 0,20 m. 5. Indicele de refracție n al unui mediu pentru care unghiul limită în cazul propagării luminii din acest mediu în apă napă= 4/3 este l = 30șare valoarea: a) 2,66; b) 1,33; c) 2,42. 6. Pe fața inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea de 2cm și cu indicele de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1,63 1,00 3,28 1,50 6,58 51 b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]