5,728 matches
-
încât să se reducă substanțial consumul de apă. Punctajul se acordă în funcție de consumul de consumul de apă per tratament astfel: pentru cel mai mic consum se acordă 100 puncte, pentru alte consumuri punctajul se calculează potrivit ecuației de proporționalitate pe baza celorlalte valori. Ciclul de tratament este conform IEC 60601-2-16 sau unui standard echivalent. Suplimentar, se acordă puncte: - echipamentelor prevăzute cu o funcție cu consum redus de apă (reducere cu cel puțin 50 % a consumului de apă în faza
ANEXE din 9 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287680]
-
privează persoana în cauză de un element component al dreptului său de proprietate, respectiv suma pe care trebuie să o plătească. Revine însă autorităților naționale decizia cu privire la ce fel de amendă trebuie aplicată. ... 21. În ceea ce privește proporționalitatea amenzilor reglementate prin textele de lege criticate, Curtea reține că aceasta a fost analizată prin Decizia nr. 376 din 5 iulie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1082 din 9 noiembrie 2022, prin care a respins
DECIZIA nr. 118 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289759]
-
Băbțan într-o cauză penală în care procurorul a dispus, prin ordonanță, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor acestuia. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd condiția proporționalității, necesar a fi avută în vedere prin raportare la restrângerea dreptului de proprietate al persoanei față de care se dispune o măsură asigurătorie, și nici nu instituie un control judiciar subsecvent al menținerii condiției proporționalității pe parcursul procesului penal, inclusiv
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
neconstituționale, întrucât nu prevăd condiția proporționalității, necesar a fi avută în vedere prin raportare la restrângerea dreptului de proprietate al persoanei față de care se dispune o măsură asigurătorie, și nici nu instituie un control judiciar subsecvent al menținerii condiției proporționalității pe parcursul procesului penal, inclusiv un termen de verificare a legalității și temeiniciei măsurii asigurătorii. Susține că textul de lege criticat prevede doar anumite condiții pentru luarea măsurilor asigurătorii, în timp ce altele trebuie intuite. Astfel, susține că, pentru ca
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
măsurii asigurătorii. Susține că textul de lege criticat prevede doar anumite condiții pentru luarea măsurilor asigurătorii, în timp ce altele trebuie intuite. Astfel, susține că, pentru ca textul criticat să fie conform cu dispozițiile constituționale, legiuitorul avea obligația să reglementeze proporționalitatea măsurii pentru justa apărare a dreptului de proprietate al persoanei care ar putea fi supusă unei măsuri asigurătorii. ... 6. Judecătoria Baia Mare - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă considerente ale deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În ceea ce privește soluția de inadmisibilitate, observă că autorul solicită, în realitate, reglementarea unei prevederi exprese în Codul de procedură penală privind condiția proporționalității prin raportare la restrângerea dreptului de proprietate al persoanei față de care se dispune o măsură asigurătorie și instituirea unui control judiciar subsecvent al menținerii condiției proporționalității pe parcursul procesului penal și, implicit, a unui termen de verificare a legalității
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
în realitate, reglementarea unei prevederi exprese în Codul de procedură penală privind condiția proporționalității prin raportare la restrângerea dreptului de proprietate al persoanei față de care se dispune o măsură asigurătorie și instituirea unui control judiciar subsecvent al menținerii condiției proporționalității pe parcursul procesului penal și, implicit, a unui termen de verificare a legalității și temeiniciei măsurii asigurătorii, aspecte care excedează competenței Curții Constituționale. Cât privește soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, citează considerentele deciziilor Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporționalității în jurisprudența sa constantă, a reținut că acesta presupune caracterul excepțional al restrângerilor exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale, ceea ce implică, în mod necesar, și caracterul lor temporar. ... 18. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa mai sus menționată
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
10/1995, apreciază că acesta vine în contradicție cu maniera de reglementare a art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor care permite judecătorului să „spună dreptul“ prin dispunerea/înlocuirea oricărei sancțiuni, întrucât pilonul central este reprezentat de proporționalitatea sancțiunilor. În acest sens, arată că, sub aspectul aplicării sancțiunii avertismentului, sunt concludente prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care prevăd că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă. Autorii
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
platformă pusă la dispoziție de CSAT pentru a se depista toate încălcările în materie, cu mențiunea că în situațiile în care sistemul nu funcționează se emit ordine. La interpelarea Curții, reprezentantul pârâtei CNAS apreciază că reglementarea contestată respectă principiile de proporționalitate, întrucât este graduală în raport de numărul de constatări. În plus, prevede că furnizorul de servicii medicale este obligat să actualizeze sistemul informatic spre a fi compatibil cu SIUI. Sistemul respectiv permite raportarea serviciilor medicale și medicamentelor, decontarea și controlul
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
al României, Partea I, nr. 726 din 20 septembrie 2016, sunt neconstituționale. ... 29. În motivarea soluției sale, la paragrafele 46-52 din decizia menționată anterior, Curtea a verificat dacă ingerința în dreptul de proprietate este justificată, prin efectuarea unui test de proporționalitate în scopul stabilirii existenței unui corect echilibru între interesele în concurs. În concret, Curtea a analizat dacă privarea de proprietate, prin aplicarea obligatorie a sancțiunii contravenționale complementare a confiscării mijlocului de transport, în temeiul art. 19 alin. (13) din Legea
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
titlu de penalități sunt definitive. Eliminarea căilor de atac și stabilirea caracterului definitiv al încheierilor de aplicare, precum și fixarea penalităților în sarcina debitorilor constituie limitări ale accesului liber la justiție și totodată reprezintă încălcări ale criteriului necesității și al proporționalității măsurii stabilite prin normele legale. Aceste dispoziții legale contravin și principiului exercitării căilor de atac, principiu care trebuie interpretat în sensul posibilității reale de a exercita o cale de atac, în condițiile legii, iar nu în sensul suprimării acesteia. În
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
electorale, și, în aceste condiții, textul criticat nu afectează drepturile fundamentale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 nu a fost adoptată cu invocarea art. 53 din Constituție, nu restrânge exercițiul niciunui drept electoral fundamental și, ca atare, testul de proporționalitate prevăzut de art. 53 nu este aplicabil în cadrul controlului concret de constituționalitate declanșat prin invocarea prezentei excepții de neconstituționalitate. Curtea reține că autorul excepției și-a desemnat un reprezentant în Biroul Electoral Central în cadrul celei de-a treia
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
că o diferență de tratament între persoane plasate în situații analoage sau compatibile este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, precum și că art. 14 din Convenție este încălcat nu numai în cazul în care statele aplică tratament diferit persoanelor care se află în situații analoage sau comparabile, ci și în cazul în care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
În aceeași ordine de idei, „obligativitatea motivării nu poate fi apreciată doar ca o condiție de formă, ci ca o condiție de legalitate ce vizează fondul actului administrativ“. A mai apreciat Înalta Curte că „nemotivarea deciziei face imposibilă verificarea respectării proporționalității măsurii și a celorlalte condiții impuse, potrivit art. 53 din Constituție, în cazul restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți“. Totodată, „din perspectiva instanței de judecată, motivarea este esențială pentru a putea face demarcația dintre actul administrativ adoptat în cadrul marjei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de interzicere a discriminării. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o diferență de tratament este discriminatorie „dacă nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă“, adică dacă nu urmărește „un scop legitim“ sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit [Molla Sali împotriva Greciei (MC), 2018, pct. 135; Fábián împotriva Ungariei (MC), 2017, pct. 113; Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, pct. 72; Cauza lingvistică belgiană, 1968, pct. 10 din partea „În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
MC), 2018, pct. 135; Fábián împotriva Ungariei (MC), 2017, pct. 113; Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, pct. 72; Cauza lingvistică belgiană, 1968, pct. 10 din partea „În drept“]. Prin urmare, Curtea va efectua așa-numitul „control al proporționalității“, care are două etape. În primul rând, va examina existența unui scop legitim (secțiunea 1 de mai jos) și, în al doilea rând, va controla proporționalitatea stricto sensu a diferenței de tratament. Pentru ca o diferență de tratament să fie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
10 din partea „În drept“]. Prin urmare, Curtea va efectua așa-numitul „control al proporționalității“, care are două etape. În primul rând, va examina existența unui scop legitim (secțiunea 1 de mai jos) și, în al doilea rând, va controla proporționalitatea stricto sensu a diferenței de tratament. Pentru ca o diferență de tratament să fie justificată, statele trebuie, în primul rând, să întemeieze măsura în cauză pe un „scop legitim“ [Molla Mali împotriva Greciei (MC), 2018, pct. 135; Fabris împotriva Franței
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
a Drepturilor Omului, diferența de tratament trebuie să asigure un echilibru just între protecția intereselor comunității și respectarea drepturilor și libertăților individului (Cauza lingvistică belgiană, 1968, pct. 10 din partea „În drept“). Astfel, Curtea impune existența unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit [hotărârile Molla Sali împotriva Greciei (MC), 2018, pct. 135; Fabris împotriva Franței (MC), 2013, pct. 56; Mazurek împotriva Franței, 2000, pct. 46 și 48; Larkos împotriva Ciprului (MC), 1999, pct. 29]. De asemenea, instanța
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
că o diferență de tratament între persoane plasate în situații analoage sau compatibile este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, precum și că art. 14 din Convenție este încălcat nu numai în cazul în care statele aplică tratament diferit persoanelor care se află în situații analoage sau comparabile, ci și în cazul în care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
administrației publice au dreptul de a obține informații de la autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii. Art. 9: Principiul proporționalității Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
specifice și limitate de interes public, și anume protecția sănătății publice, astfel cum se precizează în Recomandarea (UE) 2020/1475. Este necesar ca astfel de măsuri să fie aplicate în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, în special cu principiile proporționalității și nediscriminării. Pe baza Hotărârii Costa-ENEL s-a dezvoltat ulterior o bogată jurisprudență a Curții de la Luxemburg referitoare la prioritatea dreptului comunitar, „principiu fundamental al ordinii juridice comunitare“. Așadar, fundamentul principiului priorității este bazat pe jurisprudența curților europene. Decurgând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
36). Desigur, dreptul la o instanță și dreptul de acces nu sunt drepturi absolute, putând face obiectul unor limitări cu condiția ca acestea să aibă o bază legală, să urmărească un „scop legitim“ și să existe o „relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit“. (Ashingdane împotriva Regatului Unit, § 57). În plus, aceste limitări nu trebuie să restrângă sau să reducă accesul justițiabilului în așa fel sau într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăși esența dreptului de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Austriei, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, paragraful 29), o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. În hotărârea contestată, măsurile instituite de Guvern doar față de persoanele nevaccinate nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. În hotărârea contestată, măsurile instituite de Guvern doar față de persoanele nevaccinate nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Mai mult, astfel de măsuri discriminatorii nu sunt justificate într-o societate democratică în care era de așteptat ca accentul să fie pus cu prioritate pe măsurile ce urmăresc creșterea capacității de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]