13,470 matches
-
După aceea tata a întrebat dacă asta avea într-adevăr vreo însemnătate. Nu, am spus eu. De bună seamă că nu a avut. Când am stat pe urmă la masă și am zdrobit cartofii, amestecându-i cu felul de mâncare propriu-zis, care însă nu conținea arpacaș, cum se obișnuia în casa de lângă Râu, părinții mi-au explicat că bunicul mă lăsase singurul lui moștenitor. Și că ei nu aveau nimic împotrivă. Hjalmar Fransson din Anderstjärn cultivase dintotdeauna cartofii pentru noi. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și insignifiantă coamă de val pe uriașa mare pe care o formează limba. Micul număr de litere este un nimic în comparație cu nenumăratele sunete pe care le desemnează. Și chiar și sunetele sunt doar aluzii întâmplătoare și vag sezisabile la complexitatea propriu-zisă, lăuntrică, a limbajului, la multilateralitatea și imensitatea lui. Alfabetul are aceeași simplitate pe care ar avea-o harta Suediei, desenată de un turist oarecare și pusă pe hârtie după sosirea lui acasă, în Japonia. Totul ar fi în cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
el. Stăteam amândoi pe dușumea în vreme ce mama cânta la pian. Da, Elis din Lillåberg construise casa după planurile de la Consiliul Domeniilor. Le-aș putea permite să intre în casă, să cerceteze construcția? Eu nu m-am gândit niciodată la casa propriu-zisă, am spus eu. Am primit-o doar în dar de la Coroană. A fost un gest frumos al Coroanei, altfel numită și Consiliul Domeniilor. Dar sigur că puteau intra dacă încăpeau. Intrați și priviți amândouă camerele. Au fost siliți să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din comun când se vorbește despre o operă a vieții. Oricine poate duce la capăt o operă a vieții. Și noi toți suntem „oricine“. Nu-mi fac gânduri deșarte. Prin urmare, așa voi spune. Opera vieții. Prima mea linie, începutul propriu-zis, a fost marginea lumii, atunci când Creatorul, stând sus, pe norii albi, a întins mâna dreaptă, spunând: Să fie lumină. O singură linie și iată, ești pe drum. Adesea prima linie o naște pe a doua. Departe, în univers, se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pot vedea cum lucesc ferestrele hotelului pe care cineva l-a construit acolo sus. Este un hotel pentru oameni foarte bogați. Ar trebui să locuiesc acolo. Eu sunt un om foarte bogat. Acum se pare că mă apropii de subiectul propriu-zis. Din ce cauză norii sunt întotdeauna fleșcăiți și goi? Explicația e simplă: și-au golit conținutul, precipitațiile propriu-zise, peste zona muntoasă din Västerbotten, peste munții înalți din nord, Sulo, muntele Ammar și Nasa. Când ajung aici, nu le-au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
oameni foarte bogați. Ar trebui să locuiesc acolo. Eu sunt un om foarte bogat. Acum se pare că mă apropii de subiectul propriu-zis. Din ce cauză norii sunt întotdeauna fleșcăiți și goi? Explicația e simplă: și-au golit conținutul, precipitațiile propriu-zise, peste zona muntoasă din Västerbotten, peste munții înalți din nord, Sulo, muntele Ammar și Nasa. Când ajung aici, nu le-au mai rămas decât învelișurile umede și lăbărțate. Așadar stau culcat pe spate, iar dictafonul mi se odihnește pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
trebuie să-mi cer iertare pentru ea. Este lipsită de bărbăție. Tatăl meu nu ar fi reușit s-o înțeleagă, chiar dacă, de bună seamă, m-ar fi luat la pieptul lui și m-ar fi consolat. Dar de fapt spaima propriu-zisă îmi este străină. Eu nu sunt așa. Nici Doré nu fusese așa. Cu mâinile tremurânde și sufocat de groază, am îngrămădit în rucsac blocul de desen, tocurile, tușul și plicul de la tata, pătat de cât de des îl pipăisem, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din cer. Este o imagine foarte impresionată. De fapt nu este vorba de foc în sensul obișnuit, ci de un fulger, care nu numai că aprinde combustibilul de pe altar, dar și ucide un mare număr de oameni și animale. Fulgerul propriu-zis, care unește cerul cu pământul, constă din lumină și nimic altceva. De aceea este relativ ușor să-l realizezi. Ceea ce e anevoios e să reprezinți mediul înconjurător. Eu cred că prin această imagine Doré a vrut să spună ceva foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fapt în cartea asta? ajungea ea să întrebe dintr-odată, în vreme ce unghiile continuau scărpinatul în jurul buricului. Nu este așa de simplu, îi răspundeam eu. Nu poți să spui niciodată. Nu când e vorba de cărți de nivelul acesta. Dar acțiunea propriu-zisă? zicea ea. Ordinea în timp și în spațiu? în asemenea cărți nu există nici o ordine de felul acesta, răspundeam eu. Dar în cazul de fațăț este vorba de un preot care se îngrijește de o fată oarbă. Toți cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
frumoasă și de vrednică de dorința celorlalți! Va sucomba tentațiilor orașului! Și niciodată nu va fi posibil ca micuțul Manfred să-mi urmeze în scris corespondențelor. Nu, am spus eu. Probabil că nu. Ca să nu mai vorbim despre redacția centrală propriu-zisă, a mai zis Manfred. Toți acei oameni care nu fac nimic altceva decât să scrie! în gândurile sale putea să vadă deja redacția centrală în fața lui. Ea semăna într-un mod neliniștitor cu sanatoriul din Hällnäs, unde acumulase ea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în ochi. Da, a spus Manfred. Bine, o să merg la doctor. VIGNETA Cel mai fericit ești, spune Manfred, când articolele încă ți se zbenguie în minte. Dar scrisul le domesticește, ca să nu spun că le ucide. Ceea ce e scris, literele propriu-zise, sunt animale împăiate. în treacăt fie spus, tata avea o vidră împăiată pe masa de scris. Era destul de mică, probabil un pui. în ultima vreme am simțit adesea ceva ce amintește de senzațiile lui Manfred în fața scrisului. Cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
A fost foarte nostim și am râs o grămadă. Chiar și Manfred a râs. Prin urmare, aici va fi tipărită scrisoarea de la tata. Plicul va fi deschis, iar hârtia va fi netezită, transcrisă cuvânt cu cuvânt și introdusă în cartea propriu-zisă. De fapt ar putea fi socotită de prisos. Dar eu vreau să se dovedească până la ultimul punct și ultima virgulă că am putut să prevăd textul, da, și că întreaga mea viață a fost profund conștientă de mesajul lui către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
apogeul drumului său. S-a aplecat asupra îngerului care-i arăta Ierusalimul lui Ioan. Tocul i-a căzut din mână, iar fruntea lui înaltă s-a sprijinit pe o bucată de stâncă din prim-plan. Totul fusese terminat, cu excepția imaginii propriu-zise a orașului. îngerul întindea degetul arătător și Ioan se apleca un pic în față, ca să vadă mai bine întreaga splendoare. Doré n-a trebuit să sufere nici o clipă. VIGNETA Ucenicii care erau de față s-au îndoit mult timp că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mare, zic eu, este să nu ajung în ziare. în familia mea am considerat întotdeauna că-i o rușine să ajungi la ziar. Aș putea chiar să mă gândesc la două articole, spune el. Mai întâi un interviu despre munca propriu-zisă - toate călătoriile și cercetările și actul cotidian al creației. Iar apoi un articol mare despre carte. De fapt, zic eu, este cartea Bisericii. Va fi folosită pentru marele jubileu. Și nu sunt convins că Biserica vrea să ajungă la ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Manfred. Despre continuarea creației tale. Ce vei face după aceasta? Ai început lucrul la o nouă carte? Voi studia doar ediția originală, spun eu. Pentru mine însumi. Ediția de lux, în legătură de marochin. Și mi-a mai rămas încheierea propriu-zisă. Apoi i-am spus acele lucruri pe care apoi aveam să le rostesc în dictafon, cuvânt cu cuvânt, și Manfred a ascultat cu ochii larg deschiși. Buzele i se mișcau necontenit, ca și cum și el, la rândul lui, rezuma totul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cum am spus, gunoi. Da, a zis Manfred. Și pe urmă? Gazele de ardere sunt filtrate, am spus eu. Și condensate. Apoi sunt arse din nou. Ceea ce rămâne este trimis prin electrofiltre și pompe de absorbție a căldurii. Dar căldura propriu-zisă - în primul rând flogistonul - se varsă în uriașele țevi de apă ale Uppsalei. Fără căldură, întreaga Uppsala s-ar transforma într-un ghețar. N-am fost niciodată la Uppsala, zise Manfred. DESENUL Dar într-o dimineață, am spus eu, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fiscale, monetare, vamale etc.), corectînd imperfecțiunile pieței fără a introduce alte imperfecțiuni, uneori mai grave. În baza acestor considerații, tot mai mult în ultimii ani, guvernele lumii au separat sectorul întreprinderilor de bunuri și servicii publice de funcția publică (administrația propriu-zisă) și l-au introdus în logica acțiunii economice: drepturi private decizii private de alocare a resurselor piețe concurențiale prețuri corecte ajustări la modificările cererii. Retorica maximizării bunăstării sociale a fost înlocuită cu cea a maximizării bunăstării individuale, care a impus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Caligraf nu a reușit așa ceva vreodată. Va trebui deci să mă pregătesc. Lucrurile pe care le voi lua cu mine sunt puține. Dacă îmi va lipsi ceva, voi primi degrabă, regula fiind ca solicitarea să aibă aspecte rezonabile. Așa că preparativele propriu-zise nu înseamnă cine știe ce. Dar mai rămâne cugetul, fiindcă ideea că o perioadă nedeterminată voi fi claustrat, mort aproape - fără a ști cu adevărat ce se petrece la numai câțiva pași de mine - nu e prea lesne de suportat. Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
parte a scenariului, definitivat, în sfârșit. Li s-a explicat, în amănunt, ceea ce aveau de făcut. Unul dintre ei, cel dintâi, urma să filmeze, dintr-o altă mașină, încă vreo cinsprezece minute drumul automobilului pe șosea, iar ceilalți trei finalul propriu-zis. Filmul trebuia să se încheie cu sosirea Automobilistului exact în locul din care plecase. Adică în dreptul Cetății, lângă Primăria Veche. Regizorul dorea ca imaginile respective să fie luate din trei unghiuri diferite, bine precizate chiar de el, și totul să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lipsească sau să fie restrînse la un minimum necesar care să servească drept trambulină poveștii. Ciocnirea dificilă de registre creează aici un efect neplăcut, cacofonic, de dezechilibru ca în ultimele filme ale lui Danieliuc și nu servesc cu nimic poveștii propriu-zise. Astfel de apariții inadecvate lestează asupra limbajului figurat, parabolic al filmului lui Mălăele, ele nu se susțin, ci devin pitorești sugerînd o lume de bîlci balcanic populată de bizari, care conviețuiesc bine ca la circ, îmblînzitorul de lei cu înghițitorul
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
un fenomen care trebuie să dea de gândit celor care nutresc o anumită neîncredere către acest tip de literatură. Fiindcă, la urma urmei, nu curentul, nu genul și nici specia pentru care se optează dau valoare unei cărți, ci stilul propriu-zis al autorului ei. Acest lucru devine evident și în cazul anticipației, în care nu puțini scriitori ajung să dea cea mai importantă parte a operei lor, în acest gen (cum ar fi cazul lui Felix Aderca). Unul dintre aspectele esențiale
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
care este angajat (nu denumirea publicației/postului TV ci a societății angajatoare). APSR va asigura corectitudinea datelor furnizate pentru reprezentanții mass-media. Baza de date astfel creată va fi confirmată de ambele părți ale prezentului contract, înainte de inițierea procedurii de acreditare propriu-zisă. 2. Condiții de acreditare pentru jocurile din Campionatul Național "Liga I" Pentru obținerea acreditarii solicitanții trebuie să fie membrii APSR, să comunice acestei asociații datele arătate la art. 2 de mai sus și să îndeplinească celelalte condiții stabilite de APSR
APSR, mână în mână cu LPF. Acordul care aruncă presa în aer! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78804_a_80129]
-
Mălăncioiu, Angela Marinescu. Nici M. Preda, N. Breban, D. R. Popescu, Șt. Bănulescu, A. Buzura cu Radu Petrescu, M. H. Simionescu, C. Olăreanu, M. Ciobanu, L. Ciocârlie. Asta în caz că s-ar unifica presupusele canoane-curente. Nu mai zăbovesc asupra unor liste propriu-zise de scriitori. Ele pot fi parcurse la pp. 316-8, 320-330, 371, și mărturisesc despre durabilitatea certitudinilor și omeneasca nesiguranță a criticului și istoricului literar. Să-l urmărim, mai departe, în raporturile cu unii, nu mulți, dintre confrații autoritari ai momentului
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
prestigiu dinspre triumfătorul optzecism către beligerantul milenarism fac apel mai curând la elementul analitic conjunctural decât la fidela reproducere, nu întotdeauna marcată, a citatului cultural. Intertextului clamat de antecesorii lor, ei îi preferă, într-un limbaj specializat, metatextul. Iar literaturii propriu-zise - notele de subsol. Așa se explică opțiunea pentru priza directă la psihologia cotidianului, care nu aparține, prin viteză, atât genului tacticos al poeziei, cât mai degrabă numeroaselor tipuri de comentariu. Astăzi, în plin 2008, poezia fermă a Svetlanei Cârstean nimerește
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
torționar dezvăluit de IICCMER, Alexandru Vișinescu. Andrei Muraru, fost președinte executiv al ICCMER, a dezvăluit, pe pagina sa de Facebook, că a fost luată o decizie în cazul lui Alexandru Vișinescu. "Curtea de Apel București a decis astăzi că judecarea propriu-zisă a lui Vișinescu va începe miercuri, 24 septembrie a.c. Curtea a mai decis că ancheta procurorilor s-a desfășurat conform legii, iar Curtea de Apel este corect sesizată pentru acest caz (infracțiuni contra umanității comise în perioada mandatului de comandant
Torționarul Alexandru Vișinescu, judecat din 24 septembrie. Andrei Muraru: Curtea de Apel a decis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78869_a_80194]