4,129 matches
-
una care se complace într-o stare de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu s-au pomenit." " Înclinația mea către studiu, ce armă formidabilă a celorlalți împotriva mea!" (742) Una din direcțiile din care ar putea fi privit jurnalul este cea privitoare la impactul lecturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu s-au pomenit." " Înclinația mea către studiu, ce armă formidabilă a celorlalți împotriva mea!" (742) Una din direcțiile din care ar putea fi privit jurnalul este cea privitoare la impactul lecturii asupra formării și disciplinării intelectuale a autorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui 1915 s-au deschis într adevăr pentru cei cu trecere la guvern atâtea posibilități, de îmbogățire peste noapte, prin exporturile și importurile de favoare, prin furniturile armatei și prin lucrările publice, încât numai cei slabi de înger, sau cei proști, nu s au pricopsit. Intrările la Costinescu, Constantinescu-Porcu, la secretarii lor generali, se precupețeau și se plăteau scump”. La rândul său, I.G. Duca recunoștea că „vrând, nevrând Costinescu devenise un dispensor de favoruri”. Permisiunile de export, sistemul compensațiilor și distribuirea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ce e, mă?” Zic: „O abdicat regele!”. „Cum așa?” „Uite-acuma o spus la radio.” Deci ăsta a fost primul moment politic din viața mea care m-a afectat: abdicarea regelui. Și, pe urmă..., atuncea fiecare comună, domne, Își avea prostul, tăntălăul și săracul satului... Ei, și din ăștia toți s-au trezit președinți de colectiv, președinți de sfat... Toți au fost puși pe trepte Înalte. Și fără pregătire..., că nici să scrie nu știau, domnule. Și-au devenit mari membri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceea am fost scos din celular și m-a băgat acolo, pentru că am ajuns aproape ca să mor. No, și Almășan baci m-a Întrebat mai Întâi: „Pentru ce ești aicea? Ce ai făcut? Cum ai făcut? De ce ați fost așa... proști? Asta bine ați făcut. Asta n-ați făcut bine”. Și mi-a dat un sfat forte bun: „Ai grijă și nicăieri În pușcărie, nici aicea, nici la altă parte să nu vorbești despre cazul tău. Nu vorbești nimic despre prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te descurajezi. Capul sus și să ai grijă de sănătatea ta.” Când o zis „mai mult de zece ani”, mi s-o făcut părul măciucă... „Da’ pentru ce, dom’le, că n-am dat În cap nimănui... C-o fost proști ăștialalți că o crezut că, dacă o să spună de mine, ei scapă și pe mine mă omoară?” N-o fost chiar așa... Și mi-o mai zis: „Acolo când ai ajuns nu se uită la tine nimeni, ca la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aia a mă-tii ești condamnat?”. „Că am vrut să iau locul lui Zarone 2.” „A lui Zarone, mă?” „Da.” „Măi, dacă eram În locul la ăștia, cu mâna-ți aruncam un cartuș În cur. Doară nu-s toți așa de proști”... Hai de capu’ meu! Ce fel de mâncare primeați În Gherla? În Gherla ne-o dat o dată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-am Întrebat pe șeful de post: „Mai trebuie?”. „Nu trebuie nicăieri”. Și-apoi, no, m-am dus după livret. Și-acolo la comisariat m-o luat În primire un căpitan brunet: „Bă, ce-ați vrut să faceți, bă, sunteți proști?”. S-o exprimat așa... Și-apoi i-am zis: „Domnu’ căpitan”... - că eu n-am vorbit cu „tovarăș” după ce am venit acasă, numai cu „domnul” - „vă rog, dacă se poate să-mi eliberați livretul, că eu n-am venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
duc la cadre și spun: „Dom’le, am acceptul Securității să mă angajez aici”. Și mă angajează contabil. Într-o zi, mă vede directorul, unu’ Seghe Manu, care era cumnat cu unu’, Fulger, de la regiunea Oltenia. Da’ ăsta era un prost, Îl făcuse maistru deși avea patru clase, Înjura pe toată lumea și era șefu’ Întreprinderii. Și mă vede pe mine la contabilitate: „Da’, tu, cine pizda mă-tii mai ești, mă?”. „Tovarășu’, să vedeți că”... „Bă, tu pe la mine ai trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine ai trecut?” „N-am trecut, da’ uite, aveam de gând”... „Băi, ia să vii la mine la birou.” Mă duc la el: „Bă, tu ce știi să faci?” „Eu am făcut Facultatea de Ziaristică.” „Bă, dacă ai ști câți proști din ăștia de-ai tăi vin pe aicea pe la mine...” Ziariștii erau proști de-ai mei... Știi? „Băi, fii atent. Hai că te-angajez aicea, da’ să-mi scrii toate materialele ălea.” Și mai zice: „Eu am un cerc d-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cînd devenea vizibil nu-ți mai ardea să ai de-a face cu el. Toți își băteau joc de Cornel. Îl numeau în toate felurile: Cornetă, Cornică, Crimel, Coarnel, Coarnici, Curnel, Comică, Cometă și altele. Zîmbea tot timpul ca un prost și dacă-l întrebai ceva de multe ori îți dădea un răspuns aiurea, ca și cum nici nu te-ascultase. Ținea în buzunar un supererou din plastic, pe care uneori îl scotea și-l sorbea din priviri vorbea cu el sau îi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înăuntru nu le dădea voie Alin. Radu s-ar fi uitat la serial, însă fără să-l vadă nimeni. Și ar fi vrut să găsească o soluție să se-mpace cu gașca, ca să nu mai fie nevoit să stea cu proștii ăștia. Cornel ar fi butonat telecomada pînă la plecare. Era îngrijorat că Radu se relaxase pe canapea și brațul lui ajunsese prea aproape. Îi simțea mirosul de transpirație îmbibat în pielea pe care nu și-o frecase cu săpun de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sară ca ars, chiar la timp pentru a nu fi doborât de o căruță care apăruse pe neașteptate. Se lipi de perete, blestemându-l pe vizitiul care, fără să-i pese de el, continua să mâne caii. - La o parte, prostule! Îl auzi răcnind. Făcu un pas ca să se ia după dânsul, Însă căruța alunecă pe o piatră, deviind și apropiindu-se și mai tare de el. - Ia seama, messere! Îi strigă cineva de pe partea cealaltă. Era un bătrân Înalt, Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Și pe urmă de ce aici, la Florența? Cecco izbucni În râs. - Poate că vor să aducă un omagiu măreției orașului tău! Sau, mai probabil, s-au gândit că pe aici există mai mulți preoți, mai mulți bani și mai mulți proști decât În altă parte. Sigur că aș fi vrut să trag pe sfoară Siena mea, dar se pare că totul trebuie să se petreacă sub flore... Poetul tresări. Ce avea de-a face vechea profeție despre moartea lui Frederic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
moarte prin foc. Tensiunea ultimelor evenimente se mai relaxa, lăsându-l epuizat. Acea priveliște de ruine era bilanțul tuturor eforturilor sale, se gândi cu disperare. Forța rațiunii sale nu fusese În stare să facă nimic pentru dezlegarea enigmei. Ca un prost rămas cu gura căscată la scamatoriile unui pehlivan, asistase la desfășurarea fatală a Întregului șir de Întâmplări, fără să poată interveni În nici un fel. Poate că Marcello avea dreptate În privința predestinării totale și orbești a vieții omenești. Printr-o ironie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un ton autoritar și arogant, liderul sovietic a pretins constituirea fără întârziere a noii entități statale, în care urma a fi inclusă și Albania. Delegatul Belgradului a acceptat cu reținere semnarea unui pact de consultări reciproce destinat „să pună capăt prostului obicei pe care-l avea Iugoslavia - după spusele lui Stalin - de a acționa fără să consulte U.R.S.S.” În aceeași zi în România, dintr-un spirit de obedienta totală, au fost înlăturate de pretutindeni portretele lui Tito, determinândui pe occidentali
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Motivele ce s-a adus contra noastră se pot rezuma într-aceea că: a) nu suntem români buni, ci răi, asemenea chiar cum trădătorii de patrie și de națiune pot fi români de origine; b) că trebuie să fim sau proști sau plătiți de străini pentru a susținea principiile ce le susținem; c) că direcțiunea literară a Junimei (școala Maiorescu) nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, și Societatea să decidă ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sunt dezolat, dar asta nu mai merge. Observase răceala din glasul meu. O clipă tăcu, apoi făcu o nouă tentativă: - Nu mă inviți sus? Nu vrei să petrecem noaptea împreună? Mă mai iubești? - Desigur. Sunt îndrăgostit de tine ca un prost. Era din nou tăcută și gânditoare. -Ți-ai cam pierdut răbdarea, nu? o tachinam eu. - Îți cer prea mult, dar te iubesc la fel de mult... Am urcat tăcuți scările unul lângă celălalt. Era ca și cum aș fi început o nouă partidă de șah
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ce m-a apucat oare să trâmbițez despre proză proastă și personaje negative, să declar public: „Iată-l pe nebunul numărul unu al Japoniei! În comparație cu mine, ești zdravăn. Îți doresc sănătate!“ Prietene! Tu, care declari cu chipul senin: „Ăsta-i prostul lui obicei! Ce păcat!“, tu nu știi că ești iubit. Mă întreb dacă există vreo ființă fără vicii. Ce gând apăsător. Am nevoie de bani. Dacă n-o să-i am... În somn, o moarte naturală! (rând liberă Am ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
morgana După nuntă te ia groaza: Dispar palmierii, oaza Și izvorul. Plângi de milă, Când rămâi ...lângă cămilă.G.L.U.P.I. Veghea lumii Ea zice că-a fost cinstită, (Lumea ca în palmă vede) Și duc viață fericită, Că el, prostul, chiar o crede! Căsnicia „stil 2014” Căsătoria azi la noi Obținu un nou limbaj: Stau ca-n codru amândoi, Dar ei fac concubinaj. Aranjament luxos Cuplu-i aranjat perfect Așa lux e lucru rar: Soțul este subprefect, Iar soția... subprimar
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
guvernatorul statului Illinois. Numai că ești prea ușor de ademenit. E de ajuns să-ți promită cineva o glumă, un zâmbet, o bomboană sau o gură de înghețată, că lași totul baltă și fugi după el. Pe scurt, ești un prost,“ îmi spunea, luându-și șalul din pânze de păianjen croșetate una lângă alta și punându-și-l pe umeri la fel cum își aranjează un bărbat reverul hainei. „Habar n-ai ce te-așteaptă dacă îți închipui că așa o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cina noastră păstrată la cald și zgândărind cărbunii. Nu l-am iertat pentru că nu mi-a fost loial însă mi-am dat seama că-l dezamăgisem la Borg căruia îi vânduse un frate ager ce se dovedise a fi un prost. Dar mă puseseră la un chioșc mic la baza unui stâlp unde nu veneau decât vagabonzi, iar Borg nu-mi dăduse decât haina de la uniformă căreia i se tocise căptușeala și avea manșetele uzate și galoanele lipsă. Singur cum eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pălărie de campanie, neascunzându-și teama că va fi poate în patrula ce avea să-l înconjoare pe Tommy O’Connor sau pe Larry Aviatoru’ sau pe Bugsy Gonzales, pe care îi admira. Aruncă-te și tu într-un șanț, prostule, și stai nemișcat, i-a spus Einhorn. Poliția de stat o să-i prindă oricum înainte să ajungi tu în tren, și probabil că n-o să ai de îndurat ceva mai groaznic decât un drum pe aglomerație și un prânz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu vede potaia când i se bagă în picioare. Păi asta Mama trebuie să hotărască. Pentru numele lui Dumnezeu, Augie, mi-a zis Simon fără înconjur - dintele spart era de mare efect când afișa aerul acela disprețuitor - o să faci pe prostul toată viața? Zău că uneori îmi dai senzația că eu sunt singurul dintre noi care s-a născut întreg la cap. La ce ne folosește să o lăsăm pe Mama să decidă? De obicei n-aveam prea multe de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în asta, de să dai chiar așa pe spate? Trebuie neapărat să te îndrăgostești ca un bou ca să fie o căsătorie perfectă? Cu ce o să te scutească asta de alte belele? Crezi că a ajutat pe cineva - pe toți tonții, proștii, netoții, schlepperii, tăntălăii, nerozii sau pe amărâții cât de cât mai răsăriți pe care-i consideri tu oameni de treabă? Toți sunt căsătoriți și născuți din căsnicii, așa că nu văd de ce trebuie să conteze chiar așa de mult că Bob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]