3,076 matches
-
ale lumii în ultimile sute de mii de ani. Deci și în Mesopotamia, în India, în Atlantida, în Egipt, în imperiul Roman, în Israel și în Europa. Veneția a fost un bastion, încercând să susțină toate frământările, atât ale reformei protestante cât și înființarea Inchiziției, a acordat lui Henric al VIII-lea premizele rupturii cu Spania și Roma. Acestea erau posibile într-o Anglie și o Scoție unde mulți dintre templierii prigoniți pe continent se retrăseseră în anii de început al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
facă în ziua focului, dacă sting flăcările de îndată ce pâlpâie. 15 Ce să mai spunem dacă și Marco Polo cu trei secole înainte îi desenase conturul pacific. 16 Oameni religioși prin excelență, francmasonii erau creștini aparținând bisericii catolice, după 1717 erau protestanți și catolici, iar în prezent frăția cuprinde și greco-catolici, evrei, musulmani, hinduși, confucianiști etc. De aceea discuțiile despre religii nu sunt permise dar ritualul cuprinde rugăciuni, cărțile sfinte pe altar, preamărirea divină și libertatea de a practica religia individuală. Din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
duhovnic); această perioadă avea rost să smulgă vinovatul răufăcător din mâinile satanei, redându-i conștiința răspunderii în fața lui Dumnezeu, pocăindu-se și hotărând să devină cinstit sufletește. În Transilvania, fiind trei confesiuni dominante, ortodoxă, catolică (mai apoi și greco-catolică) și protestantă, preoții confesori aparțineau acestora. Rolul duhovnicilor este de a pune pe delincvent în situația de a realiza conștiința păcatului săvârșit și a se pocăi pentru a fi reintegrat în societate, salvat din mâna diavolului. Duhovnicii oficiau serviciul divin și îndeplineau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
optat pentru repatriere în Ungaria, neacceptând să facă jocul statului maghiar. Au vândut românilor domeniul rămas, apoi au plecat în Ungaria. În legătură cu averea statului ungar în Ardeal este azi o situație specială. Din averile statului se acordau bisericilor catolice, unite, protestante suprafețe în folosință, nu în proprietate. Această problemă a devenit problema de dispută dintre statul român, moștenitor legal al acestor suprafețe, și confesiunile religioase care-și revendică suprafețele ca proprietăți, nu doar ca bunuri în folosință. Cu lemne în pădure
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poporului, împreună cu tot neamul lui. Domnul Marinică fusese cuzist. Cuziștii aveau și manifestări scandaloase, spărgeau geamurile magazinelor evreiești, dădeau foc la ziare etc. Domnule Marinică, aici nu mai suntem nici români, nici jidani, nici unguri, nici ortodocși, nici catolici, nici protestanți, doar oameni în suferință. Acum se dă pe față cine știe să iubească pe aproapele său. Cum, domnule, mă pui în aceeași cofă cu toți nemernicii? Auziți, domnilor! Aici are curajul să mă înfrunte, dar dacă eram afară și mi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ale Europei. Astfel încît, doar o minusculă comunitate evreiască, majoritatea sefarzi, s-a stabilit în România pe vremea otomanilor. La sfîrșitul Evului Mediu, mulți evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiască sefardă să se stabilească în această regiune. Membrii ei au fost implicați aici în punerea la punct a finanțelor și au participat la întrunirile Consiliului Princiar. Erau totodată și medicii familiei princiare. Cum a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Causa al Universității de la Strasbourg în 1920, al Universității de la Lyon în 1923, al Universității de la Geneva în 1926 și al Universității de la Wilno în 1929; în sfîrșit, al Universității de la Oxford în 1930, ca și al Facultății de Teologie Protestantă a Universității de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia în 1923; membru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
reușit chiar. Viziunea aceea ciudată a isprăvilor lui James, care mi s-a părut atât de importantă, trebuie să fi fost un rezultat al loviturii la cap. Scăpasem ca prin urechile acului. Peregrine a fost proslăvit de către episcopii catolici și protestanți. A ajuns de-a dreptul un martir. Se pun bazele unei Fundații a Păcii, Peregrine Arbelow. Rosina, întoarsă din California ca să împărtășească gloria martirului, joacă printre degete mari sume de dolari americani. Lizzie ar fi auzit că, de fapt, Rosina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Vreme răcoroasă. Sâmbătă, 2 aprilie/21 martie Vreme caldă. Dimineața Brătianu la mine. L-a văzut pe Hoyos, care i-a vorbit din nou despre Dunăre. La Petersburg se dorește să luăm măsuri împotriva nihiliștilor. Ora 11½ primit conducerea Bisericii protestante germane. Ora 1 la Academia Rom. I. Ghica ține un discurs, eu răspund liber. Ora 4 cu Elisabeta la Cotroceni pentru amenajări. Basset de asemenea acolo. Ploaie. Ora 6 l-am primit pe ministrul plenipotențiar Petronievici, care mă felicită. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prințul Georg, Philipp și Fritz. În mănăstire, promenadă prin parc. Ora 7 cină en famille. Seara ceai. Înainte de aceasta pe terasă. Fritz pleacă la Regensburg. Duminică, 7 iunie/26 mai Ora 9 liturghie. Kronprințul cu Elisabeta etc. merg la biserica protestantă. Ora 11 pleacă kronprințul cu marele duce de Baden, prin Baden, spre Berlin. Noi îi conducem la gară. Carl Fürstenberg a plecat. Ora 12 dejun, deja suntem mult mai puțini, mama cu noi. Ora 1½ pleacă Georg von Sachsen. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
3. Promenadă cu Wilhelm. Venit generalul W. Von Loё, comandant general al Corpului VIII de Armată, conversat. Plecat toți împreună cu el la Neu-Wied. În castelul lui Wilhelm văzut toate tablourile, care au fost restaurate de Hanno. Băut ceai. Vizitat biserica protestantă. Ora 7 la Nieder-Biber, unde se restaurează biserica romanică, dăruit 3 ferestre multicolore. Ora 8½ în Segenhaus, ceai până la ora 11. Frig. Luni, 10/22 iunie Ploaie torențială. Contramandat excursia la Westerwald. Ora 7¼ sculat. Ora 9½ dejunat. Vorbit cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
conferința de pace, Medjid-Pașa, Mijatovič (Serbia) și Grekov (Bulgaria), sus în noul palat. Cerc până la ora 9, Pherekyde etc. Telegrafiat împăratului german. Luni, 10/22 martie Moină, zăpada se topește repede. Ora 11 Brătianu la mine, a venit de la biserica protestantă, unde s-a oficiat o slujbă pentru ziua de naștere a împăratului german. Discutat diferite probleme. După-amiaza citit. Ora 5 masat. Seara piquet cu Elisabeta. Vreme moale. Marți, 11/23 martie Vreme moale, acoperit. Ora 10½ generalul Anghelescu, discutat fortificațiile
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a înviat. Duminică, 13/25 aprilie. Sf. Paști. Ora 7¾ sculat, dejunat cu Elisabeta. Ora 9 la mica mănăstire, slujbă, la ora 10 se termină. Plimbare cu trăsura la Șosea, aer răcoros, dar frumos. Ora 11 înapoi. Elisabeta la biserica protestantă. Citit până la ora 12½. Cu Elisabeta în grădină. Ora 4 Stöhr la ceai. Masaj. Piquet cu Elisabeta. Răcoare. Luni, 14/26 aprilie. Sf. Paști. Vreme frumoasă, puțin vântos. Ora 10 cu Elisabeta la Domnița Bălașa. Ne întâmpină Bibescu și Văcărescu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Biografia lui Isisus Cristos. 12. Situația Creștinismului în primele trei secole. 13. Formularea doctrinei creștine. 14. Marea schisma, orientala. 15. Martin Luther și reforma protestanta. 16. Încercări de reconciliere între Romă și Bizanț. 17. Bisericile Ortodoxe. Prezentare generală. 18. Bisericile Protestante. Prezentare generală. 19. Teosofia și Spiritismul. 20. Creștinismul - religie a mântuirii. 3. BISERICĂ ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMĂ (GRECO CATOLICĂ) Licee greco-catolice I. STUDIUL BIBLIC A. VECHIUL TESTAMENT 1. Introducerea în Vechiul Testament. Inspirație biblică. 2. Autorii Sfintei Scripturi. 3. Canonul Sfintei
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Jean Calvin. Anii din Strasshurg. 7. A doua perioadă de activitate în Geneva Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin 8. David Ferencz 9. Karolyi Gaspar 10. Bocskay Istavan 11. Bethlen Gabor 12. I. Rakoczi Gyorgy 13. Ordinul Toleranței 14. Bisericile protestante în epoca reformelor și în timpul revoluției 15. Bisericile protestante în epoca retorsiunilor și a dualismului 5. BISERICĂ UNITARIANA Liceele teologice unitariene BIBLIE 1. Facerea lumii: Cain și Abel 2. Nașterea și chemarea lui Moise 3. Nașterea și copilăria lui Iisus
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de activitate în Geneva Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin 8. David Ferencz 9. Karolyi Gaspar 10. Bocskay Istavan 11. Bethlen Gabor 12. I. Rakoczi Gyorgy 13. Ordinul Toleranței 14. Bisericile protestante în epoca reformelor și în timpul revoluției 15. Bisericile protestante în epoca retorsiunilor și a dualismului 5. BISERICĂ UNITARIANA Liceele teologice unitariene BIBLIE 1. Facerea lumii: Cain și Abel 2. Nașterea și chemarea lui Moise 3. Nașterea și copilăria lui Iisus 4. Botezarea și ispita lui Iisus 5. Cuvântarea de pe
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ȘTIINȚE TEHNICE, ECONOMICE, DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE FUNDAȚIA "IDM" COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI "WALDORF" Administrarea afacerilor - Executive MBA │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 18. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC DIN ALBĂ IULIA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA "DACIA" - UNIVERSITATEA "SEXTIL PUSCARIU" INSTITUTUL TEOLOGIC PROTESTANT DIN CLUJ - NAPOCA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ Notă
HOTĂRÂRE nr. 410 din 25 aprilie 2002 privind structurile şi specializările universitare acreditate sau autorizate sa funcţioneze provizoriu din instituţiile de învăţământ superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141951_a_143280]
-
teoriile și modelele pe care ni le propun psihologia socială, sociologia, și demografia diferențială. Ea nu ar trebui să lipsească nici din teoriile economice, dacă ne gândim la studiul clasic al economistului și sociologului german Max Weber (1856-1920), intitulat Etica protestantă și capitalismul în Germania, și care pune în evidență raportul dintre economie și religie.”[1, p. 111] Impactul religiei asupra diferitelor domenii de activitate reclamă metode de investigare riguros fundamentate. Nu vom încerca o pledoarie în favoarea unui instrument de
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
Wallerstein, Immanuel, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Wallerstein, Immanuel, Statutul sociologiei ca știință socială, în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Walters, J. Donald Magnetismul banilor, Editura Vremea XXI, București, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, Max, Orașul, Editura ALL, București, 2013. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998. Wilson, Edward, O., Cucerirea socială a Pământului
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
cât se poate de fericită. Spre deosebire de ceea ce se crede și s-a observat îndeobște pe la noi, autorul acestei cărți ne face demonstrația că există o strînsă legătură între morală și capitalismul autentic. Pentru că acesta își are rădăcinile în cumpănita morală protestantă iar ideile despre lăcomie, îmbogățire fără limite, egoism sau risipă, asociate uneori capitalismului, nu sînt de fapt, decât devieri care nu aduc nimic bun ("a crede că poți trăi în lumea banului și în afara lumii lui Dumnezeu, este o uriașă
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
de centralizare Pentru a calcula gradul de homofilie a rețelei de coautorat, în scop ilustrativ, am folosit ca variabilă nominală afilierea religioasă a fiecăruia dintre indivizi (religia a fost construită ca variabilă nominală cu patru clase; de exemplu, ortodox, catolic, protestant, musulman). În figura 3.13, am reprezentat rețeaua de coautorat în funcție de apartenența religioasă a fiecărui individ. Astfel, prin simbolul „*” i am reprezentat pe indivizii de religie ortodoxă, prin simbolul „*” - pe cei de religie catolică, prin simbolul „*” - pe cei de religie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
musulman). În figura 3.13, am reprezentat rețeaua de coautorat în funcție de apartenența religioasă a fiecărui individ. Astfel, prin simbolul „*” i am reprezentat pe indivizii de religie ortodoxă, prin simbolul „*” - pe cei de religie catolică, prin simbolul „*” - pe cei de religie protestantă, iar prin simbolul „*” i-am reprezentat pe indivizii de religie musulmană. Reamintesc că prin homofilie ne referim la gradul în care membrii unui grup au alteri similari (în funcție de un anumit atribut; în exemplul prezentat, apartenența religioasă). Analizând rețeaua de coautorat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
stăpânilor”? Ceea ce le provoacă danciachirilor oroarea supremă este însă mai mult decât atât: anume tentativă de a zdruncina nucleul dur al ordinii rigid-patriarhale. De aici furia nedisimulată: „De peste o sută de ani, în țările și în mediile sărăcite duhovnicește, adică protestante și neoprotestante, o parte dintre femei vor să fie altceva decât sunt. Așa a apărut curentul feminist, care-i o consecință a lipsei de feminitate. Femeile acestea nu mai vor să se folosească de armele lor clasice, ci tind către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
rămână neatinsă. Căci argumentul tare al exclusivității preoției masculine este acela potrivit căruia toți apostolii au fost bărbați. În țările „sărăcite duhovnicește” toate acestea sunt larg și deschis discutate în biserică, în spațiul public. Pe această cale a „pierzaniei”, bisericile protestante ajung, rând pe rând, nu doar să recunoască accesul pastoral femeilor, ba chiar mai mult, să le accepte ca episcopi. Cu alte cuvinte, să redea femeilor deplina demnitate spirituală. În dialogul nostru românesc cu veșnicia nici măcar nu râvnim să ridicăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Editura Timpul, Iași, 1992. Văcărel, I., Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995. Voinea, L., Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință și omul politic, Editura Humanitas, București, 2011. Weber, M., Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]