108,934 matches
-
amuzant că, la o încercare de cercetare în Internet, motorul de căutare Google furnizează nu mai puțin de 47 rezultate pentru "nea Gheorghe". E drept, multe dintre ele trimit la personajele tipice din foarte numeroasele arhive de bancuri românești. Restul provin din editoriale și cronici politice. Mi se pare interesant de văzut care sînt contextele tipice ale aparițiilor numelui. Desigur, omul simplu e pus în opoziție cu politicienii: "Politicienii se controlează reciproc, ba chiar se pot șantaja, iar nea Gheorghe are
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
a S.R.P. consacrată vizitei lor, cum sub aparența unor persoane destinse și spirituale se confirmă, mai devreme sau mai târziu, prin remarci precise și adecvate la substratul profund al discuției, clișeul pasiunii pentru muncă și metodă al culturii din care provin. Tratatul din Ulm (cum a fost denumit după prima ediție) este primul de tehnică psihanalitică apărut în România. Importanța lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul. Lumpenii erau o raritate, ca și țiganii, mult mai bine adaptați condițiilor urbane de existență decît în prezent, fapt curios, dar nu greu de explicat. îmi aduc aminte și că nu se
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
pedepsele aplicate jurnaliștilor, dar, pe de altă parte, nu crede că dacă un ziarist care folosește actuala legislație are cîștig de cauză împotriva unui ziarist care îl insultă, sub pretextul polemicii, cîștigătorul trebuie condamnat de presă. Insulta, indiferent de unde ar proveni, e o afacere de drept comun în care persoana insultată are drept să ceară daune. Insulta între ziariști nu trebuie confundată cu polemica, fiindcă altfel, cum din păcate se tot întîmplă, orice insultă se poate ascunde în spatele ideii de polemică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
Gheorghe Grigurcu * Spontaneitatea ideilor provine dintr-o senzație de gol, de absență a formei în care se ivesc. Din care pricină ni se năzare că germenele lor e chiar Neantul: "Există zile cu idei. În acele zile, ideile se nasc brusc din cele mai mici
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
sufletească a românului. Așezat la confluența dintre Apus și Răsărit "poporul român ar dezvolta o valoare intermediară": De aceea "echilibrul nostru sufletesc se numește adaptabilitate. Prin ea ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului". De aici provin alte elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și de viața interioară
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
României literare. Cum acel fragment a stîrnit atunci numeroase reacții, reiau acum textul în integralitatea lui, măcar și numai pentru a oferi pomenitelor reacții, fie și tardiv, o justificare mai consistentă. (P.Ș) După propriile-i mărturisiri 1, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a purtat, pînă la venirea în țară, numele Rhesus, cu o
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
critica postcolonială, sau așa-numita queer theory. Dar reacționez la rîndul meu cu iritare cînd aud sentințe implacabile care reduc toate eforturile intelectuale din Statele Unite la o simplă agitație stradală, cu scopuri politice imediate. Cei care nu văd, în ideile provenite de peste ocean, decît political correctness, exagerează revoltător. Însă ca să lămurim (nu o dată pentru totdeauna, firește, ci măcar cît de cît) chestiunea dimensiunii politice a teoriilor literare de import american, să ne retragem de pe pozițiile verdictelor și polemicii pentru a porni
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
saturniana melancolie a flaneurului despre care vorbesc Baudelaire și Benjamin. Mi-am dat seama, ascultînd lectura cu voce tare, de un lucru pe care îl intuisem vag mai de mult: farmecul scrierilor lui Susan Sontag e de import european, el provine dintr-un melanj savant de blazare și pathos, de plictis melancolic creator de subiecte stranii și entuziasm de gînditor care vrea să schimbe pe cont propriu lumea. Reflectînd pe teme socotite de mulți drept marginale și uneori chiar minore, Sontag
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
vieții fără moarte și tinereții fără bătrînețe. Odată sosită peste ocean, Maryna își redescoperă fragilitățile și vulnerabilitățile care nu rămîn în Europa, ci o urmează ca și prietenii, soțul, fiul. Ele chiar sînt prietenii, Bogdan, toți cei dragi. Tragismul personajului provine din revelația pe care i-o aduce emigrarea în America: că ea nu e o făptură întreagă, autonomă, care poate fi plasată și deplasată dintr-un univers într-altul, ci un fel de punte afectivă între toți cei din jurul ei
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
acordându-i în același timp ei un statut respectabil în societatea plină de prejudecăți în care trăiește, și în care, ca lesbiană, oricum ocupă un loc incert. Cartea e lipsită de entuziasmul erudit al romanelor mai vechi ale lui Coetzee, provenit din fascinația unui intertextualism elevat care îl situa pe autor pe un nivel compatibil cu cel al principalelor sale influențe, autorii clasici de la care pornește și pe care adesea îi rescrie. Cu toate acestea, Disgrace - cu tonul său potolit, ușor
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
direct la sfârtecarea cărnii, el având un corespondent antitetic în urletul torționarului care își sporește sonoritatea, pentru a se ațâța și a-și demonstra puterea. Originea urletului este una profund organică și nu trebuie limitată la gât și gură, întrucât provine din măruntaie. De aceea, urletul nu este o izbucnire doar cu valoare auditivă, ci și cu valoare ființială, el devenind însuși trupul torturat. Nici un urlet nu este mai înspăimântător ca acela al victimelor castrate și al femeilor supliciate, pentru că, și
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
doua secțiune (p. 95-122), Mircea Popa reproduce din manuscrise poeme destul de ample și greoaie, cu o narațiune istorică (Episod războinic, Stâncile strigă Amin), legendar-baladescă (Călărețul străin, Coardele de aur) sau anecdotică (Arabii și dracul, Îngerul păzitor). Din periodice (p. 123-189) provin două categorii de poeme: traduceri cu virtuți de versificație narativă, plus epigrame și ghicitori fără prea mult haz. Ocazionalele (p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
realizatorilor. Firește, e un vers de Plath. Ce vreau să spun e că Jeffs și Brownlow au avut cea mai bună idee: să se întoarcă la text și să îl folosească oarecum subteran, sugerând prin versuri (citite de personaje sau provenite din off), ce nu vor să arate. Tocmai prin această abordare, lungmetrajul evită conflictul principal al tuturor filmelor biografice: 1. subiectul portretului cinematografic e un geniu, deci nu poate fi elucidat complet versus 2. vrem să știm prin ce era
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
nou e una tranzitorie, contextuală, necesară pentru a face diferența între cele două monede care vor circula în paralel: lei noi - lei vechi. Nu e ușor de descoperit cine a lansat formula leului greu; e însă destul de clar că ea provine tot din mediul specialiștilor în finanțe, pentru că a fost folosită de la început în anunțarea și dezbaterea procesului. în momentul de față, în uzul curent, cele două desemnări se concurează reciproc: leul nou e oficial, dar leul greu pare să se
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar nu folosește niciodată termenul de "plagiat". Spațiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
agresori. S-ar fi inventat astfel un "dușman" oarecare, socotit "umbrela" acestor criminali, de urmărit prin mijloacele războiului clasic. A treia opțiune, cea mai îndrăzneață și vizionară, deși cea mai dificilă. A aprecia că asaltul terorist nu fusese întîmplător, ci provenea dintr-o întreagă stare de lucruri, dintr-o dușmănie ireductibilă față de civilizația modernă, dușmănie al cărei obiectiv era pînă nu de mult doar statul Israel, dar care acum se simțea destul de încrezătoare pentru a purcede la măsuri de nimicire a
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
o... baie. Pe care i-o administrează mama - complexul lui Oedip e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat Hollywoodului - în timp ce-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare, dar nu perseverează în acest
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare, dar nu perseverează în acest demers, astfel lăsând "găuri negre" în structura personajului. Aceasta e o mișcare riscantă într-un film biografic. În cazul unui alt lungmetraj de
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
în spusele partenerului de conversație prin replici din reclama Milka: Ťsigur că da, și marmota învelea ciocolata în staniol...ť" (FanClub Forum); "dacă zice cineva aberații, i se mai zice: Ťda, da... și marmota învelea ciocolata în staniolť" (utilizatori.ro). Provine din dialogul unui clip tradus în română; de fapt, extinderea actuală transformă un enunț narativ în replica - rămasă subînțeleasă în mesajul publicitar - a interlocutorului care îl aprobă ironic: "Da, da...". La prima vedere e ciudat ca o replică atît de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
absurdul necesar fixării în circulația argotică. Lungimea formulei nu e neapărat un dezavantaj: se știe că limbajul tinerilor tinde deopotrivă spre abreviere și spre elaborare acumulativă. Cea de-a doua formulă - "A înnebunit lupul !" (cu varianta " S-a țicnit lupul") - provine tot dintr-un spot-fabulă și corespunde nevoii limbajului familiar-argotic de a înnoi permanent expresiile referitoare la comportamentul judecat ca anormal al celorlalți: "fraza cu Ťa înnebunit lupuť, super-haioasă. La amicii mei și la mine a prins ok. Mă rog, o
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
pregătite sunt servicile de informații să furnizeze date precise și utile? N-am nici un dubiu că în materie de tras cu urechea există în subordinea d-lui Timofte inși hiperdotați. Problema e ce se întâmplă cu munca lor. În ce măsură dovezile provenite de la structuri ce au o clară agendă politică sunt demne de încredere? În ce măsură informațiile informează și ce în ce măsură dezinformează? Pe cine, când și de ce vor izbi în moalele capului? Câtă vreme li se permite să facă operațiuni care n-au
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
orice preț să-l întîlnească pe viitorul meu tată, pentru ca eu să pot veni pe lume!" Nu mai puțin, Ralița Constantinescu însăși s-a născut într-un context familial frămîntat, situație care-l îmbată pe autor de ideea de-a proveni dintr-un neam țărănesc cu puternice pulsiuni vitale, cu tulburări în organizarea lui "cu destine dezordonate, cu surde acumulări de suferință și prea rare momente de bucurie". De unde atunci reținerea, sobrietatea intelectuală, capacitatea de autodominare melancolică și, nu în ultimul
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
să-ți lași micul confort de-acasă pentru a plonja în haosul bucureștean. Și atunci, ori începi să iei șpagă pentru a avea ce să mănânci, ori te lași păgubaș. În felul acesta, se ajunge ca singurele cadre disponibile să provină din bazinul bucureștean, într-un simulacru de rotație a cadrelor: cunosc cel puțin exemplul unei doamne care între 1996-2000 a fost director la un minister, să zicem, al Culturii, între 2000-2004, revirginizată politic, a fost tot director, dar la Educația
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
partidului s-au nuanțat până la înpotmolirea totală. Nu-mi imaginez că relațiile dintre, să zicem, Cozmâncă și Ponta au fost până acum idilice, iar pierderea alegerilor a provocat o criză neașteptată. Dimpotrivă, criza era cât se poate de reală și provenea din evidenta nepotrivire de calendar dintre diversele grupe de interese din partid. 2005 e un an care, obiectiv vorbind, trebuia să ducă la actuala tensiune: în clipa de față, oamenii care se confruntă nu mai sunt - cum erau cei de la
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]