1,502 matches
-
telifer, birăul e un vir magnus, tânguirea vine de la tundere, fiindcă jeluitorii se tund. Totuși se face o mare nedreptate latiniștilor cu privire la neologismele adoptate. O mare parte din formele propuse de ei au fost absorbite de limbă: cauză, siguranță, evidență, providență, anticipație, conversație, educație, explicație, ocupație, ediție, tradiție, important, consecvent, evident. Tot mai numeroase se fac traducerile din literaturile occidentale, adesea prin mijlocirea unui text neogrec. Se oferă tălmăciri din Gessner, Mably, Voltaire, Fénelon, Molière, J. J. Barthélemy, Metastasio, Alfieri etc.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cugetării și a lucrării în timp și în spațiu, și prin identitatea între esența naturii spirituale a omului și esența naturii divine". Cugetarea nu era însă Rațiunea, putând fi foarte bine, cu toate că lucrul nu este explicat, Ființa supremă a revoluționarilor, Providența. "Legea evanghelică" duce la realizarea "dreptății" și "frăției" și e ajutată de "știința nouă", bizuită pe observație, experiență, calcul. Numaidecât acest aparent voltairianism e corectat. Dumnezeu e sânul universal al binelui, și istoria mijlocul de mergere spre absolut. Omul ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuvânt, care simbolizează temporal Spiritul absolut. Pe neașteptate problema ia aspect soteriologic. Gânditorul e preocupat de "chipul cu care ne putem mîntui", și-l găsește nu în biserică, ci în națiune. Existențele naționale sunt timpuri de "expiație" a păcatului originar. Providența împarte tuturor popoarelor "misii" în scopul de a îndrepta omenirea diversă (ajungem la visata pe atunci ligă a națiunilor) spre ținta misterioasă hotărâtă de ea. Nu este dar salvare în izolare ci numai în națiune și, pe o treaptă mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealități. Eroii au un desen uimitor. Cu greu se poate închipui o sinteză mai perfectă de gesturi patetice, de cuvinte memorabile, de observație psihologică și sociologică. Lăpușneanu e un damnat romantic, osândit de Providență să verse sânge și să năzuie spre mântuire. Melancolia lui sangvinară e colorată cu mizantropie. Dar individualitatea lui e puternică. El e disimulat, blazat, cunoscător al slăbiciunilor umane, hotărât și răbdător. Tăierea boierilor e purtare de criminal fanatic într-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea poporului român. Teritoriul dac este cel mai propice unei civilizații materiale, iar vlahul este, etimologicește, domn, stăpân al popoarelor, printr-o revelare onomastică a Providenței. Mai departe, în Sic cogito, gânditorul profesează o spiritologie în virtutea căreia speța umană printr-o tehnică specială se poate ridica spre starea de spirit pur. ION GHICA Opera lui Ion Ghica (1816-1897) este muzeul Carnavalet al nostru organizat de un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau egalitate. De fapt, spre indignarea și regretele nu numai a stângii, ci și a unei mari părți a dreptei, liberal sau nu, Aron a acceptat caracteristicile mari ale societății și ale regimului modern. Nu numai capitalismul însă și Statul - providență, nu numai libertățile formale, pe care le considera printre cele mai reale, dar și drepturile sociale pe care, după cum vom citi în cele ce urmează, el le număra printre libertăți. Serioase motive ca să displacă tuturor partidelor. Și asta nu pentru că
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
se găsesc zâmbitori și cu o mână pe burta În care o mâncare bună și un vin mediocru sincronizează complecta mulțumire. Nici nu-mi dau bine seama dacă noi suntem vinovați de aceasta, sau dacă o sensibilitate dăruită nouă de providență ne ajută să ne apropiem, să ne cunoaștem 406 (...) (am făcut o Întinse noțiuni asupra trecutului cultural al zonei, puteam să mă impun, dar cu prețul unei munci epuizante. și așa, cu povestea lui Jean Valjean bine memorată (cu deosebirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prețuitor, V. Tempeanu 64 Buftea, 6 mai 1974 Iubite domnule Dimitriu, Vă felicit din toată inima pentru activitatea rodnică, pe care o desfășurați. Se poate susține, cu drept cuvânt, că sunteți creatorul „Galeriei” 977 folticenene; rânduiți la această instituție de Providență. Vreau să Vă ajut; dar mă Îndoiesc, dacă pot izbuti la Vasiliu-Falti, care a devenit om curios de tot, datorită unor insuccese nemeritate și răutății unor confrați. S-a retras În atelierul său, unde se Încuie și nu primește pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
casă. Al matale V. Tempeanu 66 Buftea, 31.VII.1974 Iubite domnule Dimitriu, Aveți realizări impresionante, chiar miraculoase! Scrisoarea matale, copioasă, mi-a adus plăcute vești din Flt. și despre activitatea neobosită, pe care o duceți. Repet: sunteți pus de Providență la Galerie. Probă, că m-a interesat În deosebi, e și faptul, că am trimis-o și d-nei Ungureanu, care mia Înapoiat-o, mirându-se de așa activitate prodigioasă. și acum să răspund pe puncte, spre a nu răpi din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
casă, V. Tempeanu 70 Buftea, 12 aprilie 1975 Iubite domnule Dimitriu, Scriu repede, căci pleacă cineva de la mine la poștă, implorândute, să nu faci marea greșală și să, părăsești „Galeria”, care, de fapt, e creația matale și ești pus de Providență acolo 629. Numai un singur motiv te-ar putea determina să plecați de la datorie: sănătatea; oricare altul nu e valabil. Nu 627 Tăieturi din ziare În care se arăta, de pildă, editarea recentă de către colaboratori ai Muzeului din Năsăud, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din condensarea aburilor. Crescuseră pe ei niște mușchi lipicioși, de un verde anormal. Un verde inexplicabil pentru un loc în care nu se putea produce procesul fotosintezei. Chiar nu înțelegeam cum de era posibil așa ceva. Ba da, dacă era mâna providenței la mijloc. Crezi că Întunegrii știu că noi umblăm pe-aici acum? Bineînțeles, răspunse ea prompt. Asta e lumea lor și sunt la curent cu tot ce mișcă în ea. Ne-au înconjurat și ne privesc cu atenție. Fii sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie idei legate de specificul culturii românești: în descendența culturii „romane” de Răsărit, aceasta evoluează pe un traiect distinct în cadrul civilizației europene. Progresul însuși este pentru clericul G. nu atât produsul rațiunii, cât darul providenței pentru oameni. Sunt evidente reacția antiturcească și încercarea de a-i îngloba pe români între neamurile luminate ale Europei. Tendința cărturarului este de a îmbina concepțiile desprinse din tradiția poporului român cu ideile vehiculate de iluminism. „Patria” și obștea sunt
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
Etica (1971) apare tema damnării din naștere: „Ridică-mă de umeri: sunt atins / Și-a lor e vina. Mâinile bătrâne / m-au dat pe aur și mi-au pus la cale / alunecarea-n zori.” De aici un continuu dialog cu Providența: „În mâna ta voi sta și nu voi ști/ Decât să-mi șterg la colțurile gurii / spuma roșcată, rana îndoită / de care spui că vrednic sunt, și sunt”, întocmai ca în Cartea lui Iov. Aceeași viziune a cosmosului în decădere
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
despre artiști, scriitori, savanți și despre funcția lor în societate. Saint-simonismul lărgise infinit câmpul pretențiilor oamenilor de spirit: ca deținători ai unei cunoașteri, poeții și savanții se calificau pentru orice demnitate, puteau fi guvernanți, îndrumători ai națiunii ori trimiși ai providenței. Apoi, o definiție foarte îngăduitoare a genialității, care admitea "sacrarea" oricui. Pentru că fabricarea unui geniu în România acelui moment nu impunea exigențe valorice intangibile. Nu trebuia să inventezi marele, unicul punct de reper care să se bucure de recunoaștere indiscutabilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
drum mai puțin îmblat, sau cu cât au deschis ei drumul pentru alții, unul din acei apostoli ai națiunalității noastre"81. Aceste cuvinte îl caracterizează pe A. Treboniu Laurian. Aceeași introducere figurează pentru biografia lui Constantin Negri: "E dată de la providență ca în împrejurările cele mai grave să se ivească apostolii cei mai devotați cauzei sânte, cari prin focul cel ceresc a minței luminate și inimei nobile aprind speranța de o viață mântuitoare în ființele asuprite de soarte"82. Sau pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se insinuează vectorul democratic, posibilitatea unei extrapolări nelimitate. Când Vulcan spune, la începutul articolului despre Țichindeal: În momentul acestei profunde amorțiri, providența d-zeiască, care veghează neîncetat preste destinele popoarelor, își reîncepe misiunea sa și organele sale esecutive sunt bărbații științelor, adevărații luminători ai poporului, apostolii esmiși în lume"85, amestecă două logici imaginare distincte. Una religioasă, care încadrează dinamica anticipării într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nevoit să-și prourmeze studierea fără niciun ajutor și să devie jucăria norocului și a ursitei: de aceea începu să învețe hirurgia în spitalul militar din București. Încă în etatea de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ziarul este catolic, trebuie să fie și militant". Pentru a fi militant, ziarul catolic trebuia să stabilescă ce intenționa să apere și să identifice "pozițiile inamice pe care vrea să le cucerească". În prima categorie trebuiau incluse: existența lui Dumnezeu, providența Sa, crearea lumii, spiritualitatea sufletului omenesc și nemurirea lui, originea divină a lui Cristos, natura divină a Bisericii Catolice și primatul Papei. Convingerile opuse erau: materialismul, evoluționismul (care neagă creația), raționalismul (care neagă tot ce e supranatural), indiferentismul și teosofismul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București. La scurt timp însă, Cisar și-a schimbat punctul de vedere privitor la această mutare, fapt ce l-a făcut pe Gabor să-i trimită o scrisoare în care își exterioriza dezamăgirea: Nu face nimic. Cine știe ce i-a păstrat providența acestei Sentinele. De aceea se primesc toate din mâna lui Dumnezeu, care îmi dă putere să continui mai departe pe calea începută. De nu va merge, mă voi întoarce la ce a fost, așteptând timpuri mai bune"898. Cu nouă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la dânsul ori să mai stau pe pământ, aș alege să mai stau aici, să desăvârșesc tot mai mult opera presei catolice și să conlucrez din răsputeri pentru apropierea Bisericilor și pentru unirea în credință a Românilor cu Biserica Romei. Providența pare a-mi pregăti cale prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice și să conlucrez din răsputeri pentru apropierea Bisericilor și pentru unirea în credință a Românilor cu Biserica Romei. Providența pare a-mi pregăti cale prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste două mari opere: propășirea presei catolice și unirea în credință" (Lumina creștinului, nr. 3, 1935, p. 237). 1001 Pr. Petru Pal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Tudor Popescu atât de tehnico-sec, încât m-a expediat mental la finele Scrisorii eminesciene pentru o parafrază răzvrătitoare și, poate, o nedreaptă întrebare către cer: “Unde e, Țopescu, Doamne” ? Iar în culmea disperării, și pornit pe retorisme, am mai întrebat Providența: “Doamne, Federer ăsta e tot de-al Tău, sau... ? Că, Doamne iartă-mă, parcă-i livrat de firma-căpușă “CREAȚIA” s.r.l., cu sediul în subteranele hadesiene, despre care se spune că ar fi falimentat. Aiurea! Eu cred că, dimpotrivă
Sport by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13099_a_14424]
-
Vom merge direct la Vila Coteanu unde tabăra se constituie chiar astăzi când vor sosi majoritatea participanților. După câteva ore de condus, mașina noastră ajunge la destinație. Nu cunosc pe nimeni dintre cei prezenți. Așa cum mi se întâmplă de obicei, providența mă duce pe cărări necunoscute, dar cărora reușesc mai apoi să le aflu menirea. Cine sunt oamenii cu care mă asociez acum? Oare spiritul lui Zamolxe vrea să înfăpuiască ceva deosebit prin noi? Seara avem o primă întrunire de grup
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
Articolul 1 Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor, pentru Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cu suma de 2.000 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2004, pentru Așezământul sociocaritativ "Providența" din municipiul Iași, județul Iași. Articolul 2 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2004 și în volumul și structura bugetului Ministerului Culturii și Cultelor pe anul 2004. Articolul 3 Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 701 din 14 mai 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2004, pentru Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157854_a_159183]
-
teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei dogmatice; chenoza); 13. Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]