3,325 matches
-
observația celorlalți. La copii și adolescenți dispoziția poate fi iritabilă; 2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru majoritatea activităților cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, fapt indicat prin relatare subiectivă ori prin observația persoanelor din proximitate; 3) creștere sau scădere a apetitului, aproape în fiecare zi, însoțită de pierdere semnificativă în greutate, care nu ține de dietă, ori creștere în greutate (o modificare cu peste 5% din greutatea corpului într-o lună). În cazul copiilor se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nivelul relațiilor cu apropiații care încearcă să ofere suport persoanei depresive, cărora depresivul le răspunde cu indiferență sau sentimente de mânie, aceasta ducând la ostilitate ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în termenii rupturii relației individ-mediu social. Teoria autocontrolului Teoria autocontrolului îl are ca autor pe Rehm și se concentrează asupra modului în care oamenii își
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
durata acestor simptome variază foarte mult. Ce îi face pe unii oameni mai vulnerabili decât pe alții? și să trăiască simptome severe de PTSD? Cel mai bun predictor al reacțiilor oamenilor la traumă îl constituie severitatea și durata traumei și proximitatea individului față de aceasta. De exemplu, veteranii de război au fost mai predispuși să sufere de PTSD dacă au fost în liniile de front ale războiului pentru o lungă perioadă de timp sau dacă au fost luați prizonieri, decât dacă nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
internațional încurajează statele să se alăture coaliției mai slabe de forțe cu care se confruntă, și nu celei mai puternice. Walt a urmărit să dezvolte această explicație a formării de alianțe prin includerea în cadrul structural al lui Waltz a rolului proximității geografice, capacităților ofensive și, probabil cel mai semnificativ, intențiilor ofensive (Walt, 1984). Prin urmare, Walt a estompat distincția rigidă unitate-structură aflată în centrul argumentului waltzian privind nivelul sistemic, și a introdus un rol semnificativ pentru variabilele de la nivelul unităților, care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
luptă american a bombardat ambasada chineză din Belgrad, ucigând trei cetățeni chinezi (Miles, 2000). Reclamațiile Chinei privind marginalizarea ONU în timpul crizei i-au reflectat preocupările față de influența scăzută în stabilirea termenilor intervenției. Această marginalizare diplomatică și interesele locale decurgând din proximitatea geografică față de conflict au contribuit la apariția unei abordări mai moderate a negocierilor privind autorizarea dată de Consiliul de Securitate pentru forța internațională de intervenție condusă de Australia în Timorul de Est, în timpul căreia China nu a emis critici publice la adresa acțiunilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
2001, "Les dépenses culturelles des collectivités territoriales en 1996", pp. 17, 26 și 28. • Descentralizarea culturală Legile descentralizării (1982-1983) au dus la apariția mai multor niveluri administrative, corespunzând mai multor grade de definire a interesului general (regional, departamental, comunal), după proximitatea mai mică sau mai mare față de legitimitatea rezultată din sufragiul universal. În acest nou context, se disting indicatorii eșalonului local de cei de la nivel național, sub mai multe modalități de asumare a responsabilității: colectivitățile locale au dezvoltat, în virtutea acestor legi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
au dezvoltat, în virtutea acestor legi, servicii culturale specifice: biblioteci departamentale de împrumut și servicii departamentale de arhivă; dar multe dintre ele, din proprie inițiativă, s-au implicat în alte domenii de acțiune culturală (până atunci încredințate mediului asociativ), atât "de proximitate" (limbi regionale, arheologie și patrimoniu rural, ajutoare pentru exprimarea teatrală a tinerilor școlari și spectacolele pentru "publicul tânăr", "cu liceul la cinema", practici amatoare), cât și "de deschidere către arta contemporană" și medierea artistică (constituirea de colecții, expoziții, conferințe-dezbateri, burse
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
garantat sau să fie oprit de a accede în rândul acestora prin accident sau prin naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de piață, experiența cea mai obișnuită este că bogații o duc bine (dar s-ar putea să nu rămână "bogați" după standardele societăților în care trăiesc), iar săracii devin mult mai bogați, mulți dintre
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reproducă în sfera subiectului și să elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini repetate va antrena o abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să păstrăm din noțiune doar ideea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cercetare asupra traficului de stupefiante (Debarbieux, 2002), am demonstrat, pe baza unor îndelungi observații etnografice în două cartiere pariziene, că anumite "incivilități" pot fi elemente necesare pentru preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele fac vizibil câștigul teritorial. Scriam atunci: "Ocuparea casei scărilor, deteriorarea clădirii, amenințările, insultele, murdărirea, toate acestea au ca rezultat luarea în stăpânire a spațiilor intermediare și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
între laic și religios. Totuși legătura comunitară nu înseamnă doar o comunitate de credincioși, iar islamul pare să profite aici de o lungă tradiție pe care o consolidează mai mult decât ar fi creat-o. Mai degrabă o legătură de proximitate produce o puternică regularizare. Numai acest sentiment de apartenență strânsă la o comunitate, indiferent de nuanțe și cauze, poate explica de ce, în condițiile extreme de sărăcie în care trăiește imensa majoritate a copiilor djiboutieni, aceștia par să-și aprecieze mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din arondisment. Ne ajută la curățenie sau la renovarea școlii". Raportul nostru a expus mai detaliat prezența și rolul asociațiilor locale. Caracterul comunitar pare așadar demonstrat, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Există o adevărată mobilizare de proximitate în sprijinul școlii, aceasta fiind pe deplin acceptată de părinți și... de copii. Nu este o specificitate a "Sudului": de altfel, nici nu există "un" Sud sau "un" Nord. Astfel, lucrările lui Blaya (2001) despre Anglia au arătat că implicarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arme) Tentative de a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe cu adăpostire Tratarea mediului social Consiliere individuală Sursa: după US Surgeon General (2004). Programele eficace sunt sunt, în general, bazate pe încurajare, nu pe reprimare, ceea ce nu înseamnă că sunt programe "laxiste", iar aspectul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primară reușește să-i facă pe elevi să se simtă în siguranță și fericiți. Acest fapt se datorează, fără îndoială, învățătorilor și întregului personal inclusiv, cum am văzut, tinerilor "educatori de sprijin". Dar această reușită nu ține oare și de proximitatea socială mai mare a școlii? Școala elementară nu rămâne adesea, dincolo de toate, mai mult o școală de cartier decât o școală în cartier (Debarbieux, 1996; Dubet, 2003), iar comunitatea din jur nu este mai bine formată, chiar în mod mecanic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și mijlocii ale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
social. Orice-am crede, turnura indentitară pe care a luat-o "dezbaterea despre vălul islamic" a sporit acest dispreț, deoarece cultura familială s-a simțit contestată. Școala primară a rezistat mai bine acestei îndepărtări comunitare și rămâne un serviciu de proximitate, ceea ce constituie unul dintre motivele esențiale ale succesului ei. În medie, chiar și imperfect, ea știe să controleze mai bine această proximitate (relativă). Conflictele dintre părinți și școlile secundare sunt atât de dese încât putem considera că gimnaziul se lipsește
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-a simțit contestată. Școala primară a rezistat mai bine acestei îndepărtări comunitare și rămâne un serviciu de proximitate, ceea ce constituie unul dintre motivele esențiale ale succesului ei. În medie, chiar și imperfect, ea știe să controleze mai bine această proximitate (relativă). Conflictele dintre părinți și școlile secundare sunt atât de dese încât putem considera că gimnaziul se lipsește de orice ar putea fi o "protecție automată" și contribuie la distrugerea protecției din jurul său. Se lipsește de o mare parte din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
li se pretinde să se ocupe de toate. Dar problema franceză este specială în privința aceasta și ține de o concepție asupra poliției (Montjardet, 1996). Poliția este privită ca un element mai degrabă exterior cartierului, iar din munca de prevenire și proximitate nu-ți faci o carieră. Acum s-ar putea spune că-ți dăunează. Cum scrie Body-Gendrot (2000), "în Franța, rareori poliția și-a tras legitimitatea din satisfacția cetățenilor de pe un teritoriu anume, cum se întâmplă în Regatul Unit, Olanda sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reciprocă între poliție și cetățeni, în special în zonele de risc". Pe scurt, chiar dacă relațiile pot fi bune și eficace în numeroase cazuri între un comisar și un director de școală, poliția e departe de a fi o poliție de proximitate care să se adauge capitalului social al unei comunități. Ea e concepută spre a face o "muncă murdară", o muncă de reprimare sau cel puțin de disuadare. E o meserie imposibilă atunci când comunitatea se închide în sine, într-o neîncredere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
semnase la Dreux un protocol inteligent, prin care se desemna un "polițist responsabil" pentru fiecare unitate școlară. Aceasta era direcția bună, de mult timp urmată de numeroși directori de școală de peste douăzeci de ani în departamentul Seine-Saint-Denis: o colaborare de proximitate. Din păcate, spiritul acestui protocol a fost călcat în picioare după doar câteva săptămâni, prin operațiuni "în forță" la poarta unităților școlare. În cursul acestor operațiuni, percheziționarea ghiozdanelor are ca efecte umilirea și resentimentul, fără să mai vorbim de comicul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
operațiuni, percheziționarea ghiozdanelor are ca efecte umilirea și resentimentul, fără să mai vorbim de comicul involuntar al situațiilor când dealerii sunt preveniți prin radio de aceste operațiuni (nu faci politică-spectacol fără să te expui la ridicol). Asta înseamnă poliție de proximitate? Mai degrabă o comunicare politică (destul de proastă) spre uzul alegătorilor. E numai gesticulație. Concluzie generală Violența în școală: o provocare mondială? Această întrebare de la început poate primi un răspuns în concluzie? Am putea mai întâi, sprijinindu-ne pe universalismul filosofic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
35 Despre rolul neclar al Franței în acest război civil, cf. Verschave, 2000, pp. 204-215. * Om politic de dreapta, de două ori ministru de interne; a promovat legi foarte stricte cu privire la imigrare și obținerea cetățeniei franceze, a înființat poliția de proximitate (n.trad.). 36 Această formulă a fost folosită în 2005 în legătură cu un cartier dificil de la periferia Parisului de către un ministru francez de interne, probabil viitor președinte al țării. (Karcher-ul este un dispozitiv cu aer comprimat pentru curățarea străzilor, creat de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]