187,471 matches
-
lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a discutat în Catedra de Literatură a Facultății de Litere (și în legătură cu care, în presă, au apărut informații inexacte) și despre „puterea” efectivă pe care dezbaterea cu pricina o are în evoluția tezei lui A. P. etc. Cronicarul nu știe, în altă ordine de idei, dacă se cuvine să-i mulțumească dlui Lefter că a oprit de la publicarea în Observator a unor critici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
românească, păstrând echilibrul între greutatea evenimentelor și cea a descrierii foarte fidele a societății bucureștene, cu moravurile sale, viața cotidiană, atât din perioada interbelică cât și din timpul regimului comunist și după 1989. Privirea este îndreptată în același timp spre putere, în întreaga ei desfășurare de-a lungul secolului al XX-lea, spre societate și spre câteva clădiri reprezentative ale orașului. Este într-un fel o istorie de tip “Annales” aplicată trecutului bucureștean, dar fără a lua, din păcate, în considerare
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
știut să le perceapă cu multă comprehensiune. Impresiile sale directe privesc atât viața de toate zilele a locuitorilor cât și monumentele simbolice, dintre care Casa Scânteii și Casa Poporului sunt descrise cu interes din cauza felului foarte sugestiv în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
atît cît sînt elvețienii. După noi abia urmează japonezii, francezii, nemții, grecii, italienii... O duc rău de tot, nu sînt perspective să le fie bine în viitorul apropiat, foarte mulți abia își duc zilele de azi pe mîine, recunosc că puterea nu face nimic pentru îmbunătățirea situației lor, dar... românii, întrebați cu cine ar vota, zic că tot cu PSD ! Este de neînțeles cum de se pot lăsa atît de mulți amăgiți de transformarea adevărului în minciună chiar sub privirile lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
cu cine ar vota, zic că tot cu PSD ! Este de neînțeles cum de se pot lăsa atît de mulți amăgiți de transformarea adevărului în minciună chiar sub privirile lor. În mod normal, oricine ar trebui să știe că are puterea să schimbe ceva, să contribuie la îmbunătățirea situației, prin modificarea opțiunii de vot. Dar cum noi trăim într-o Românie atipică, ce este normal unora li se pare anormal...” * Pornind tot de la sondaje de opinie Adevărul din aceeași zi calculează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
pe cei care uită, sau se fac că uită, niște imbecili. Un regim criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea lui Homer. Boala noastră națională se numește UITARE...” Cuvinte patetice în care e nevoit a se înveșmînta, deoarece prea adesea e nesocotit, dacă nu tratat cu ostilitate, un adevăr elementar. n P.S.
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
cu mine să mă repare/ să mă remonteze cum trebuie: sau-sau...” (îngeri lichizi ies din oglindă). Nimic nu e cum trebuie, nimic nu e la locul său în alcătuirea lumii în care trăim. Tot ce ființează stă parcă sub puterea unui blestem. Din care pricină spiritul se impregnează de angoasă, se fracturează, decade. Simțind apropierea sfîrșitului, se livrează înainte de vreme acestuia printr-o contabilitate sepulcrală: „nu știu exact ce las în urmă./ mă simt cum trebuie să se simtă/ o
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
toate părțile. Priveam acest om al peșterilor și nu regăseam uitătura cinică și triumfătoare, arogantă și superioară a ferchezuitului dictator, terorist, criminal... Cu mustața perfect tăiată, cu părul tuns impecabil, cu boneta într-o parte, cu trabucul între degete, cu puterea virilă la vedere. Un animal care a hăituit o lume, elegant și oacheș, stă acum dezarmat și umil pe un scaun. Măștile i-au căzut și văd chipul fiarei. Un amestec straniu de aparență și esență, de trecut și prezent
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
obrajii îi erau supți, de parcă ar fi rămas fără dinți. Se îndrepta spre masa noastră cu pași mici. - Așa stau deci lucrurile? făcu el cu o voce înăbușită și-și scoase trabucul din gură. Zău, Țuțik, încep să cred în puterile tale ascunse... Puse trabucul pe scrumiera de pe masa noastră și continuă: Treceam prin dreptul restaurantului și ce mi-am zis? „Poate că Țuțik e aici”. Bună dimineața, doamnă Slonim. Sunt atât de zăpăcit, că am omis să vă salut. Cum
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
sunt..., este o fascinantă incursiune în istoria poeziei, dacă vreți, pe urmele motivului și refrenului retoric, mergând din aproape în aproape pe firul lung al poeziei, dincolo de granițele secolelor, ale culturii și limbii sau ale curentelor poetice. (Uneori și dincolo de puterile mele în a face aici o prezentare pe măsură.) Șerban Foarță pleacă de la această secvență retorica și de la Villon, ajunge repede la Wittgenstein, Nichifor Crainic și Beckett, se întoarce la prorocul Zaharia, citează din Montale și Delavrancea, face o referire
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
Mariana Neț Între 26-28 septembrie 2003, la Universitatea de Artă Aplicată din Viena s-a desfășurat colocviul Semnele Puterii/Puterea Semnelor. Manifestarea a avut loc în onoarea celei de a 60-a aniversări a Profesorului Jeff Bernard, directorul Institutului de Studii Socio-Semiotice. Jeff Bernard s-a născut la Viena pe 12.09.1943. A studiat arhitectura la Universitatea Tehnică
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Mariana Neț Între 26-28 septembrie 2003, la Universitatea de Artă Aplicată din Viena s-a desfășurat colocviul Semnele Puterii/Puterea Semnelor. Manifestarea a avut loc în onoarea celei de a 60-a aniversări a Profesorului Jeff Bernard, directorul Institutului de Studii Socio-Semiotice. Jeff Bernard s-a născut la Viena pe 12.09.1943. A studiat arhitectura la Universitatea Tehnică din
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
rău? - Ar trebui să ne oprim asupra relației dintre norme și valori, pe de o parte, și contranorme și contravalori, pe de altă parte. Între acești doi poli, se află un continuum de fenomene. Un „coridor de devianță” dinspre centrul puterilor normative înspre margine. Pe acest coridor se petrec o mulțime de fenomene interesante. Pentru că, atunci cînd te afli într-un interval de ceea ce eu numesc „sunete liminale”, eul tău e prins într-un fel de structură dublă, pe care încearcă
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
În acest caz, trebuie să alegi, să mergi pe un drum propriu. Și atunci tinzi să te situezi mai curînd „în afară” sau mai degrabă „înăuntru”. - Revenind la educație... - Evident că educația e necesară, dar este și o chestiune de putere. Pentru că educația înseamnă să-i disciplinezi pe oameni, să-i faci apți pentru ceea ce așteaptă societatea de la ei. Nici o școală, în sine, nu este ceva care să aparțină subculturii, chiar dacă există și astfel de școli. Din momentul în care apar
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
și original. Maurice Blanchot spune: „Borges înțelege că primejdioasa demnitate a literaturii nu constă în a ne face să presupunem că în lume există un mare autor, absorbit în mistificatoare visări, ci în a ne face să simțim apropierea unei puteri stranii și impersonale.” 6) Noua religie este asumarea iluziei. De aceea Borges este cel mai reușit personaj al lui Borges (vezi obsesia din Borges și eu reluată după zeci de ani). Povestirile lui sunt iluzii („tot ce e sugerat are
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
să rănească, dar mereu în același fel, astfel încât ajungem mereu la prima lui vină: celei mai bune opere a lui îi lipsește varietatea”11). Fiind cel mai universal dintre toți scriitorii latino-americani, cu o poziție canonică sigură și cu o „putere de contaminare” mai mare decât a oricărui alt scriitor, Borges, deocamdată, nu oferă o relectură prea creatoare așa cum el însuși susținuse importanța timpului indefinit al lecturii și al memoriei. Un paradox născut din sacrificiu. Borges nu pretinde niciodată că are
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
numele de circumstanță al unui abator după o zi în care-au fost sacrificate mii de animale. Dacă amuțirea televiziunilor a fost o operație mai ales între ”gulerele albe” — prinși cu fofârlica financiară, patronii canalelor tv au bătut palma cu puterea pentru a-și salva gâtul —, dacă pentru anihilarea presei scrise s-a lovit în puterea de cumpărare a „gulerelor albastre”, asupra puținilor nealiniați au fost asmuțite „gulerele roșii”. Adică mardeiașii, caftangiii și — să sperăm că nu se va ajunge până
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
de animale. Dacă amuțirea televiziunilor a fost o operație mai ales între ”gulerele albe” — prinși cu fofârlica financiară, patronii canalelor tv au bătut palma cu puterea pentru a-și salva gâtul —, dacă pentru anihilarea presei scrise s-a lovit în puterea de cumpărare a „gulerelor albastre”, asupra puținilor nealiniați au fost asmuțite „gulerele roșii”. Adică mardeiașii, caftangiii și — să sperăm că nu se va ajunge până acolo! — asasinii cu plată. În clipa de față, nu e nici o problemă să angajezi un
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
plângându-se demagogic că agresiunile la care e supusă presa sunt nimic pe lângă ce au de suferit bieții de ei! Dacă tot s-au deplasat la sediul P.S.D. din Timișoara, ziariștii ar fi trebuit s-o facă mai pe înțelesul puterii: nu cu pixuri rupte pot fi aduși la sentimente bune astfel de indivizi. Mult mai expresiv ar fi fost dacă jurnaliștii ar fi avut, în locul condeielor frânte, un creion și-o ascuțitoare. Poate că astfel s-ar fi înțeles că
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
Heliade intelectualitatea românească era calificată drept „trădătoare”. Și, ca să revin în concretul cedărilor de ultim moment, am să încerc să-mi explic, de pildă, căderea în genunchi a unui Stelian Tănase în fața lui Vadim doar prin diferența de ambitus și putere a coardelor vocale. Nimic din toate acestea n-are să mă facă mai fericit. Începusem, asemeni poporului meu, să mă consolez cu eternitatea lor ca și cu iminența bolilor vârstei a treia: reumatismul, calviția, țesuturile adipoase, scleroza, ochii lăcrimoși, damblageala, surzenia
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
și, abia în final, înțelegerea, îl salvează de la o posibilă abdicare, sub presiune a simțurilor. Tocmai această înțelegere crește în tragicul experienței urmașilor, direcționându-le conștiința. Scris la înaltă temperatură afectivă, capacitatea de a comunica a generațiilor în roman le dă puterea și nădejdea luptei, în 1821, în 1940. Întemnițatul de „moscali”, sfârșește în fața plutonului de execuție, cu panglica tricoloră la buze. Pe altă latură și altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
de trăscău și - acum se vedea clar - se apropia de măcelar rânjind veselă și mișcând senzual din șolduri. - Dar culmea, stimați prieteni, se minunează prezentatoarea știrii, scroafa, după cum vedeți, ține între dinți un cuțit de bucătărie... - Ai văzut, bade, ce putere are o ordonanță? mă întreabă Haralampy. Și tu te mirai că încalcă legi votate în Parlament... Aia-i fix-pix!
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
acela al unei cărți a lui Jean D’Ormesson care a făcut oarecare vîlvă în Franța, „Presque rien sur presque tout”) un pasaj semnificativ în care Mordehai, evreul, îi vorbește în umbra spînzurătorii tiranului Haman: „Să te închini în fața unei puteri nemăsurat de tiranice care nu lasă loc nici unui singur fir de praf să curgă în direcția contrarie alunecării tuturor firelor, unei dorințe atît de absurde de putere încît ar ucide orice frunză ce nu ar îngălbeni în aceeași zi de
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
evreul, îi vorbește în umbra spînzurătorii tiranului Haman: „Să te închini în fața unei puteri nemăsurat de tiranice care nu lasă loc nici unui singur fir de praf să curgă în direcția contrarie alunecării tuturor firelor, unei dorințe atît de absurde de putere încît ar ucide orice frunză ce nu ar îngălbeni în aceeași zi de toamnă, unei atît de mari pofte de adevăr absolut încît nu ar admite nici un singur «poate» (...) ar însemna a te lua drept măsura unicului”. Același lucru se
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
și obligând-o la un cantonament la o prietenă timp de două nopți... În orice caz, dreptatea era de partea lui, fiindcă, după cum se vedea pe micul ecran, istoria își evidenția din nou personificarea valorii, parcă și mai doritoare de putere decât... Acum, la emisiunea „Nașul” a lui Radu Moraru, se vedea clar că Domnul Emil nu mai avea pe față grimasa scârbei de politică, de români și de România, ci părea luminată de o forță Divină; dar inimitabilul său zâmbet
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]