1,643 matches
-
ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un obiect metalic, pot să (se) mucegăiască și să (se) putrezească numai anumite substanțe organice, poate să (se) râncezească numai un produs care conține grăsimi, poate să (se) treacă numai o entitate care are capacitatea de regenerare). Pentru verbele a (se) cocli, a (se) oxida, în cazul cărora este valabilă aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantice, încadrarea unor unități verbale într-o clasă sau în alta fiind o chestiune de alegere; de altfel, nici limita dintre inacuzativele primare și cele derivate nu este tranșantă, româna permițând cu ușurință crearea unor variante tranzitive (de tipul Ion putrezește gunoiul pentru grădină, Ion își părăginește casa ca să obțină banii din asigurare). Deși acest lucru nu este obișnuit în studiile monografice despre verbele inacuzative, am încercat să realizez un inventar al membrilor acestei clase din limba română, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimba', congelare ' a se congela', crescere 'a crește', crollare 'a se surpa', dimagrire 'a slăbi', diminuire 'a se diminua', diventare 'a deveni', esplodere 'a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. ramolirea A SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lumina zilei crești moartea, albastrul cerului dus pe nuanță ochi de mort, Milișăuți în șes, dar tipul răsfirat, urmează pe comunicațiile importante, pajiști între ele, barieră la șosea, masa cu trei verze în treflă, comerț la domiciliu, Țibeni cartofii nu putrezesc de la ploaie, ci de la boala lor, timpul nu e frumos căci și ploaia e frumoasă! a trebuit să mă răzbun repede pe vorbe înainte să plec, vine moșneagul în loc, foarte bătrîn, toiagul dintr-o rămășiță de pe la gatere, patru fețe lustruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica,...și s-au jeluit cu mare plângere...că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri...de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru (Schiopu) voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
încercat chiar excluderea comercială a fâșiei de pământ respective; însă din toate acestea nu s-a înfăptuit nimic. Acum, femeile și copiii suferă de foame acasă, îngheață de frig, vitele se pierd pe pășune și cad în mâinile contrabandei, fânul putrezește pe pajiște, fructele de câmp își scutură semințele, momentul prețios și ireversibil se pierde, în timp ce stăpânul casei și gospodarul este silit să ducă la bun sfârșit formalitățile, pe moment neapărat necesare, adică să meargă la vamă, să se anunțe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dificultate, cunoșteau și consumau cîteva zeci de plante sălbatice cu mare valoare nutritivă. În Africa de Sud, chiar în anii de mare secetă, s-a observat că milioane de nuci din genul Ricinodendron, din care boșimanii își obțin o parte a hranei, putrezeau pe sol pentru că, odată satisfăcute nevoile alimentare, nimeni nu-și mai dădea osteneala să le culeagă. S-a calculat că, la popoare care trăiau în principal din vînătoare și din adunarea produselor sălbatice, un bărbat acoperea nevoile a patru sau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ar fi dacă, cu apă berechet la dispoziție, cum le e feleșagul, semințele ar Încolți În fruct, Încă pe pom? Așa, ele vor „dormi“ până ce fructul - implicit apa - nu va mai fi, fie că a fost mâncat, fie că a putrezit - tot mâncat, dar de microorganisme -, timp În care ele, semințele, ajung departe... O fi vinul rău? Ca posedând o apă inhibitoare? Pentru om nicidecum. Căci, conform unei reguli, privită și fundamentată oarecum altfel de mine, adică, pe scurt, apa e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-i plătească pe cei care mă chinuiseră trei ani. Însă, laolaltă cu câțiva frați ai mei, am rămas mai departe În brazdă, acolo unde Încep acum să sufăr de sete: stăm cam Îngrămădiți, grosul rădăcinilor mi-au rămas să putrezească departe, iar aici nimeni nu-mi dă o cană cu apă... Nu știu cine m’a pus să mai dau și câteva flori, pentru ca acum să mai am și grija unui merișor. Știu: Viața, care-și cere drepturile. De eram acolo, pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apa, a țâșnit focul, iar În mână i-a rămas pământul; dar nici un cuvânt despre aer și eter, Elemente mai greu de observat de entuziaștii contemporani ai experimentului. Toate Elementele purifică, fiecare după feleșag. Apa spălând, dizolvând; Aerul vânturând; Pământul putrezind; Eterul sublimând, compensând degradarea impurificării cu negentropia spiritului; Focul mistuind. Dar, Într’o lume avidă de energie, Focul nu poate fi decât sfânt. Motiv pentru care românul tradițional nu arde gunoaie, după cum nici nu le aruncă Înspre quintesența energiei, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10 aprilie 1902, trimis la Protoierie, oferă cea mai plauzibilă mărturie a ctitoririi acestei biserici, și anume că e zidită în locul celei vechi care era de bârne cu lut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
suporta. Gândindu-te la aspectele sociale, stai și privești arborele cu ramurile lui verzi, frumoase, ocrotitoare nouă, și te uiți la stejarul bătrân cum i s-a făcut scoarța tare, crăpată, deosebit de uscată, măcinată pe ici pe colea, unii asemănători putrezind și căzând singuri din picioare bătuți de vânt dacă edilii nu au fost la timp atenți să-i despovăreze și întinerească. Privești floarea - că e floare - atât de frumoasă, cum se usucă și cade, te uiți pe miriștea câmpului la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mișei! Au curajul-n fața lumii ca să strige-n gura mare Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai! De-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi, e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii ratații au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și să dau de mormântul bunicului meu. Și, m-am încumetat și-am plecat cu transsiberianul. Și-am reușit și-am găsit și satul în care lucrase bunicul. Dar în cimitir, caută acul în carul cu fân! Jumătate din cruci putreziseră. Cealaltă jumătate nimeni nu scriseseră nimic decât semnul crucii... Un moșneag de vreo 85 de ani, știrb tot, surd și gângav, a pretins că și-l amintește el, pe Emilian Neda. Și m-a dus să-mi arate o movilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
recondiționeze Buceagul Unității ca să-și tragă te miri ce profit. Chiar nu-mi dădeam seama cum de reușea fiu-său să miște de colo-colo jafu’ ăla de camion, iar după ce a Înțepenit În curte cu obloanele făcute ferfeniță și podeaua putrezită de rugină și rezervorul năpădit de fisuri insinuându-se printre cârpeli imemoriale cu tablă cositorită, am fost sigur că n-o să se mai urnească de acolo În veci. Mai știi ce dracu’ o fi fost În mintea moșului? Și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
i s-ar face ăluia să se-ntoarcă acasă. Și ia-o ușor, vere, c-a adormit. Și ai grijă să n-o defectezi. — Ei, chiar ești culmea... — Ți-am spus. Dacă n-o găsește bărba-su În bună stare, aicea putrezim la iarnă. Și atuncea chiar Îți iau gâtu’. Și nu te uita așa la mine, că io nu-s moș Gilbert să-ți dau drumu’ la plimbare Îmbrăcat de discotecă, și nici Motănica ca să-mi vinzi hainele de pe mine. Dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu ochii ieșiți din orbite, gata să lovească până la ultima suflare În spectrul lui moș Victor Încolțindu-l cu rânjetul de curvă nătângă a lui văru’ Laur. - Și dacă se-nchid granițele, băieți, nu mai scapă nimeni din cotineață. Aicea putrezim cu toții, ne papă viermii de vii. Mă uitam la el la fel de siderat ca Andrei și socoteam că tot e bine că a catadicsit În sfârșit să se așeze și și-a aprins o țigară și uite-l turnându-și În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cadă, nu mai vorbesc și nici nu mai mănânc. Trebuie să recunosc, totuși, că stadiul ăsta de degradare mă face curios. Vreau să știu până unde mă va împinge metamorfoza trupului meu. De-acum mi se pare limpede că voi putrezi ca un hoit. Ar fi mai plăcut să mă transform în nămol sau în balegă de capră. Numai Aia mă mai poate salva. Dar ea m-a părăsit deja. Nord A revenit, punându-mi anumite condiții dacă vreau să rămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]