1,663 matches
-
ți cu studen? îi. A fost pl? cerea �ndoielnic? a lui Maiorescu s?? l prezinte pe Iorga �nainte de primul s? u curs, lucru pe care l? a f? cut �ntr? un stil pe care europenii �l numesc �corect�. Concizia prezent? rîi v? dea o ostilitate rece: �Vi? l prezint pe d-l�Iorga, care v? va ? ine un curs de istorie�90. Cursul de deschidere al lui Iorga era intitulat Conceptul actual privind geneză istoriei. Pe parcursul a zece ani, Iorga �i c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga o �atmosfer? de siguran?? ? i fericire�92. Succesele ob? inute �n scoaterea la iveal? a unor documente necunoscute referitoare la trecutul Rom�niei �i permiteau s? plece peste hotare primind �n continuare salariul de profesor universitar ? i folosind unele fonduri destinate cercet? rîi. Astfel, �n 1895 ? i 1896 a plecat din nou la Vene? ia, cercet�nd documentele din Archivo Notările. A fost iar la Milano, Genova, Romă, Floren? a, Neapole, Ferrara ? i Bologna. La Bologna, ca ? i, anterior, la Padova, Iorga a fost cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adnotate ? i fragmente referitoare la istoria rom�nilor, al? turi de alte antologii ale documentelor rom�ne? ți descoperite �n bibliotecile europene, au fost publicate �n colec? ia Hurmuzaki �n volumele zece ? i unsprezece 95. Lucrarea lui asupra istoriei medievale a gurilor Dun? rîi a ap? rut tot �n aceast? perioad? 96. Scrierea lui Iorga fusese acceptat? spre publicare de c? tre Academia Rom�n? de ? tiin? e, de? i nu a primit nici un ban. Au intervenit �ns? liberalii ? i Politicianismul, sus? în�nd c? �Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Take Ionescu nu mai era ministru al �nv??? m�ntului, a? a c? Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigant? , prefer�nd confruntarea direct? , compromisurilor. �n timp ce mă? ina? iile Politicianismului ? i intrigile duceau la tergiversarea public? rîi lucr? rilor sale, Iorga �? i amintea cum str�nsese documentele, dr? muindu?? i mijloacele financiare p�n? c�nd (la Vene? ia) fusese nevoit s? cumpere m? m?lig? ? i s? o m? n�nce pe strad? că s? aib? putere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al vie? îi culturale ? i politice a Rom�niei, pozi? ie pe care o va men? ine p�n? la tragică lui moarte. NOTE �NCEPE LUPTA S�ntem o ? ar? de ?? răni. Trebuie s? ne muncim p? m�ntul (? i gospod? rîile) că ?? răni. M. Eminescu ... A intra �n via? a civic? nu trebuie s? devin? un mijloc de ob? inere a unor avantaje sau a celebrit?? îi, ci (mai cur�nd) de �ndeplinire a unei datorii formidabile ? i esen? iale fă?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i el. A?a cum remarcă prin? ul Barbu ? tirbei, adres�ndu? se lui Iorga: �Pentru rege, un german nu este (automat) identic cu alt german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei explozii s�ngeroase ? i inutile. Ion N? dejde a fost de acord cu analiza lui Dobrogeanu? Gherea, amintindu?? i cum ?? rănii dispera? i ? i �nfometa? i se apropiau de el la Ia? i ? i �n alte locuri �n c? utarea salv? rîi, �că ? i cum eram Dumnezeu�. Lucrul acesta �l �nsp? im�ntase pe N? dejde. �Nu po? i discuta ra? ional cu asemenea oameni. C?deau �n genunchi la picioarele noastre ? i ne implorau s?? i scoatem din s? r? cia neagr? �n care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lea, mul? i dintre ei vorbeau grece? te. Acum o d? duser? pe fran? uze? te. Cultura lor era francez?: au fondat un teatru fran? uzesc la Bucure? ți; �? i trimiteau mesajele diplomatice �n fran? uze? te; ?i se adresau adesea Adun? rîi Na? ionale a Rom�niei �n fran? uze? te. Educa? i de guvernante fran? uzoaice, urmau cursurile universit?? ilor de peste hotare 13. �n ceea ce prive? te literatura rom�n? , manifestau fă?? de ea tot at�ta interes că ? i francezii fă?? de literatură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
umai o parte, pentru c? majoritatea cov�r? itoare a evreilor tr? iau �n mizerie). Evreii ace? tia care �ndeplineau func? ia de burghezie apar? ineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercian? i ? i misi? i �n domeniul arend? rîi p? m�ntului. Din nefericire, rom�nii nu erau interesa? i dec�ț de posturile administrative ? i birocratice, de slujbele din armat? ? i de preo? ie � preferin? e pentru care Iorga �i dojenea pe compatrio? îi s? i. Evreilor le? a revenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ii nu erau interesa? i dec�ț de posturile administrative ? i birocratice, de slujbele din armat? ? i de preo? ie � preferin? e pentru care Iorga �i dojenea pe compatrio? îi s? i. Evreilor le? a revenit astfel sarcina de a duce mai departe modernizarea ?? rîi. Ei au fost cei care (că s?? l cît? m pe Max Weber) �au adus ra? ionalismul capitalist �n Rom�nia�, adesea �n manieră lui Calman ? i Mochi Fischer. Cu timpul, ei realizaser? poate mai mult dec�ț mo? ierii. Majoritatea cople? itoare a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
marf?. Oră? ele din Moldova erau pline de evrei. Dup? p? rerea lui Iorga, �n Ia? ul cel sf�nt p�n? ? i pietrele erau antisemite 16. Pe la 1890, rata na? terilor �n r�ndul evreilor a �nceput s? scad?. Motivele emigr? rîi evreie? ți trebuie c? utate �n restric? iile la care erau supu? i evreii �n Imperiul rus. �n perioadă c�nd a intrat Iorga �n politic? , Pobedonostev, tutorele odraslelor familiei imperiale (p�n? la 1905 st? p�nul de facto al scenei), a emis cu insisten?? legi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iile profund umane pe care le reprezentau. (...) Toate acestea contraveneau unui spirit gre? it prevalent care trebuie distrus pentru a �ncuraja dezvoltarea spiritului s? n?tos�22. Rom�nia era �ns? fatidic legat? de secolul al XX-lea. Neacceptarea schimb? rîi �nsemna renun? area la supravie? uire. Evreii prin? i la mijloc �n acest proces erau oarecum martori inocen? i ? i neputincio? i, iar uneori ? api isp?? itori. Profesorul Barbu se referea la o tranzi? ie de la schizofrenie la paranoia, dar pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al istoriei. Istoria are caracteristici permanente ? i manifest? ri instructive ? i organice. Acestea nu s�nt legi, �ntruc�ț legile s�nt prea flexibile, iar istoria universal? prea complex?. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovad? incontestabil? a desf?? ur? rîi legice a proceselor istorice s�nt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarit?? i �ntre tiparele difritelor na? iuni ? i a tras concluzii din tipare similare atunci c�nd materialele doveditoare lipseau. Analiz�nd aceste similarit?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bine ? i corect, ? i?a dorit �ntotdeauna s?? l �ndrume pe acesta din urm?. Acest rom�n autentic (?? ranul) este izvorul limbii ? i tradi? iei rom�ne? ți, reazemul na? ionalismului cultural al lui Iorga. Iorga ? i?a dedicat �ntreaga via?? ap? r? rîi lui că leg? tur? cu tradi? ia poporului rom�n. Limba rom�n? este expresia cea mai pregnant? a na? ionalismului, iar ?? ranul este depozitarul acesteia. Literatura rom�n? este foarte important? pentru na? ionalismul cultural al lui Iorga. Cultură rom�n? este original
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tenirea lor na? ional? ? i de na? ionalismul lor cultural. Atunci se vor uni, ? i nu printr? o revolu? ie violent? 26. Cultură era at�ț de important? pentru Iorga �nc�ț era convins c? p�n? ? i dezbinarea na? ional? , negarea autodetermin? rîi na? ionale ? i nedreptatea social? pot fi remediate prin intermediul ei. El credea �ntr? o schimbare fundamental? prin na? ionalismul cultural, acesta reprezent�nd varianta să de revolu? ie cultural?. Na? ionalismul lui Iorga era un concept moral. Puteai deci s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia Cultural? l?a condamnat pe Confucius, dar multe din g�ndurile acestuia pot fi recunoscute �n pozi? iile exprimate de Mao, Deng ? i Ciu En Lai. Cehov consideră orice etichetare drept o prejudecat?. Drieu la Rochelle a luat atitudine �mpotriva etichet? rîi mi? c?rilor politice ca fiind de dreapta sau de st�nga: �Dreapta sau st�nga, dou? dintre cele mai uzate, măi pu? în adev? rate ? i mai stupide cuvinte�. Acum, află? i la sf�r? ițul secolului al XX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proces, a? a cum sublinia Iorga �n timpul conferin? elor pe care le? a ? inut �n America 33. Iorga a �ncercat s? minimalizeze importan? a unor asemenea momente de c? dere. �n acest context, �omul secolului al XIX-lea� ignoră �ns? impactul industrializ? rîi. Generaliz? rile au tendin? a s? includ? absolut totul; ele nu?? i ating ? elul dac? s�nt l? sate, ca o m? tur? , �ntr? un col?. Totu? i, dac? e s? consider? m un na? ionalist drept un conservator f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vorbim de madam Lupescu! Nici Iorga nu i? a men? ionat niciodat? , nici pe madam Lupescu, nici pe ceilal? i. S? existe oare un anumit nivel la care critica nu ajunge niciodat?? Chiar ? i că antisemit, Iorga insistă supra asimil? rîi, resping�nd permanent violen? a antievreiasc?; el sus? inea aceste puncte de vedere cu patruzeci de ani �nainte de Holocaust. Atunci c�nd avea loc acesta, Iorga era mort. Holocaustul nu a fost un produs al na? ionalismului s? u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins c? istoria �l poate educa ? i �reintegra� pe studios �n umanitate. Dar era o sarcin? extraordinar?: un istoric trebuie s? aib? cuno? țin? e enciclopedice. Iorga era �nzestrat cu capacit?? ile necesare cercet? rîi ? i g�ndirii istorice; avea intui? ie ? i capacitatea de a analiza faptele ? i documentele. Dup? p? rerea lui, istoricul trebuie s? aib? �o viziune asupra trecutului�, o capacitate halucinant? de a reconstitui vremurile ? i de a p? trunde �n spiritul lor, de a vizualiza evenimentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele de mai ț�rziu las? s? se �ntrevad? limitele umane ale unui Iorga supus at�tor tensiuni. Gre? elile lui s�nt �n cea mai mare parte rezultatul pripelii. Presiunile politice l? au for? at adesea s? insiste asupra public? rîi imediate a unei c? r? i insuficient de atent rev? zute; ?i de prea multe ori s? trimit? editorului s? u o lucrare scris? �n grab? dup? o singur? corectur? (sau f? r? nici o corectur?) . Iorga consideră drept suficiente exactitatea orizontului ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Evul Mediu impresiona pentru c? de aici izvora credin? a lui �n evolu? ia organic? a omenirii de? a lungul istoriei. Argumentele lui politice �ntru ap? rărea ? i explicarea continuit?? îi rom�ne? ți au drept surs? convingerile sale asupra dezvolt? rîi organice a societ?? îi rom�ne? ți din Evul mediu timpuriu. Cea mai viguroas? ilustrare a opiniilor sale privind originile ? i continuitatea poporului rom�n este celebră �Teorie Daco? Rom�n? �. Prelu�nd ? i dezvolt�nd unele descoperiri ale lui Xenopol, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
flexibile ale evolu? iei culturale, Iorga nu putea sesiza modific? rile pe care Toynbee le? a numit �accelerarea istoriei�. Nu consideră cuno? țin? ele sale s? race �n domeniul economiei ca fiind un handicap; a? a cum spunea �n 1934: �A fost norocul ?? rîi mele ? i propriul meu noroc (sic!) faptul c? n?am ajuns �nc? economist! �58. Iorga nu credea c? economia sau finan? ele au o importan?? crucial? �n problemele de stat, �ntruc�ț nu a f? cut niciodat? distinc? ie �ntre stat ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Constantin Dobrogeanu? Gherea cu numele Solomon Katz; ?i i? a cru? at pe evreii interesa? i de cultură rom�n?: dr.�Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replică la orice atac, de obicei cu o for?? mai mare dec�ț cea a provoc? rîi; a intentat procese chiar ? i pentru chestiuni m? runte. Ego? ul ? i temperamentul s? u nu f? ceau distinc? ie �ntre atacurile legitime ? i doritorii de publicitate ieftin? care sperau s? dob�ndeasc? astfel notorietatea. Iorga i? a onorat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui ? eicaru � indirect, fire? te � s?? l reinstaleze �n post pe Vl? descu? R? coasă. ?eicaru a refuzat categoric. �n cele din urm? , Iorga a cobor�ț �n birouri, declar�ndu? i lui ? eicaru c? vrea �că to? i purt? torii ?? tia de �p? l?rîi calabreze� (referindu? se la ? igani) s? p? r? seasc? redac? ia. Acesta este un ziar politic! � ? eicaru l? a �ntrebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l? a �ntrebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun! Nu? l vreau �napoi pe c�inele ? stă de R? coasă! Nu vreau dec�ț că p? l?rîile astea calabreze s? dispar?! � ? eicaru a tras concluzia cuvenit? ? i a plecat, lu�nd cu el cei mai talenta? i ziari? ți ? i fond�ndu?? i propriul ziar71. Incidentul acesta explic? mai mult dec�ț suficient e? ecul carierei politice a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]