1,897 matches
-
Dumnezeu. Voi însă, care luptați împotriva lui Dumnezeu, care huliți creaturile lui Dumnezeu, spunând că sunt rele, voi nu numai că nu sunteți răsplătiți pentru postul și fecioria voastră, dar mai sunteți încă și pedepsiți. Din pricina învățăturilor voastre greșite, sunteți rânduiți în același loc cu păgânii, pentru că, la fel ca ei, ați lepădat pe adevăratul Dumnezeu și ați introdus politeismul, credința în mai mulți dumnezei. Din pricina viețuirii voastre însă, starea vă e mai rea decât a păgânilor; paguba păgânilor se mărginește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
făcut? Ce-anume? Poruncește!“; „Ce vrea puternicul stăpân? Aicea-s“; „Vezi, să nu vii / Pân’ce n-o să te chem. Am înțeles“; „Care-i porunca?“; „Mă duc! Mă duc!“ „Să-i spun stăpânului ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți place?“; și un pasaj triumfal, aproape singurul amănunțit descriptiv, marele iluzionism al furtunii: „Am săltat / Pe vasul regelui, stârnind uimire / La prova, înăuntru, în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din felul conform, exact până în detalii, 173 în care își îndeplinește misiunile: „Ai rânduit furtuna cum ți-am spus? / Întocmai (to every article)“; „dar vezi să faci / Tot ce-am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To the syllable)“; „Stăpâne, se va face ntocmai“ (în text doar: it shall be done
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să făgăduiască lucruri și mai mari, orice: „Închinăciune, înțelept stăpân! / Venit-am să ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă.“ Și abia după aceea, întrebat: „Ai rânduit furtuna, cum ți-am spus?“, dă gloriosul său raport. Acestei bine îndeplinite sarcini de la începutul piesei îi corespunde, la sfârșitul ei, ultima pe care o mai avea de primit de la Prospero: „Vă duc spre 184 vas, să mergem înspre Neapol
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
trasase magicianul. Privește și spune, mai mult pentru sine: „Solemnul cântec, cel mai bun balsam / Al minții răscolite, lecuiască-ți / Înfierbântatul creier!“ Așadar la componentele esențiale ale naturii lui Ariel trebuie adăugată muzicalitatea, și ea o formă a libertății care rânduiește lumea fără s-o încătușeze, dând încă un glas bucuriei. Tot ce este cântec și poezie în insula aceea vine de la Ariel, este, înlăuntrul poruncilor, alegerea și născocirea lui. Lucrul se vede și în cazul celei de a doua clase
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
deșteptat. De-ndată ce-am fost liberi, / Ce ne văzură ochii? [...] Vasul / Ce-l socoteam pierdut acum trei ceasuri / E-ntreg, cu toate pânzele întinse, / Ca-n drumul lui dintâi.“ Ariel, mândru, îi șoptește lui Prospero: „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. 191 Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
făcut? Ce-anume? Poruncește!“; „Ce vrea puternicul stăpân? Aicea-s“; „Vezi, să nu vii / Pân’ce n-o să te chem. Am înțeles“; „Care-i porunca?“; „Mă duc! Mă duc!“ „Să-i spun stăpânului ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți place?“; și un pasaj triumfal, aproape singurul amănunțit descriptiv, marele iluzionism al furtunii: „Am săltat / Pe vasul regelui, stârnind uimire / La prova, înăuntru, în cabine, / Pe punte; uneori mă dumicam / Și-ardeam și ici, și colo, pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
scutură tridentul.“ Virtuozitatea execuției se răsfață în virtuozitate verbală. Curios, deși adesea improvizează cu o ingeniozitate și cu o inventivitate care vin de la el, își face mare fală din felul conform, exact până în detalii, în care își îndeplinește misiunile: „Ai rânduit furtuna cum ți-am spus? / Întocmai (to every article)“; „dar vezi să faci / Tot ce-am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To the syllable)“; „Stăpâne, se va face ntocmai“ (în text doar: it shall be done
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să făgăduiască lucruri și mai mari, orice: „Închinăciune, înțelept stăpân! / Venit-am să ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă.“ Și abia după aceea, întrebat: „Ai rânduit furtuna, cum ți-am spus?“, dă gloriosul său raport. Acestei bine îndeplinite sarcini de la începutul piesei îi corespunde, la sfârșitul ei, ultima pe care o mai avea de primit de la Prospero: „Vă duc spre vas, să mergem înspre Neapol [...] Promit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
trasase magicianul. Privește și spune, mai mult pentru sine: „Solemnul cântec, cel mai bun balsam / Al minții răscolite, lecuiască-ți / Înfierbântatul creier!“ Așadar la componentele esențiale ale naturii lui Ariel trebuie adăugată muzicalitatea, și ea o formă a libertății care rânduiește lumea fără s-o încătușeze, dând încă un glas bucuriei. Tot ce este cântec și poezie în insula aceea vine de la Ariel, este, înlăuntrul poruncilor, alegerea și născocirea lui. Lucrul se vede și în cazul celei de a doua clase
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
deșteptat. De-ndată ce-am fost liberi, / Ce ne văzură ochii? [...] Vasul / Ce-l socoteam pierdut acum trei ceasuri / E-ntreg, cu toate pânzele întinse, / Ca-n drumul lui dintâi.“ Ariel, mândru, îi șoptește lui Prospero: „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
așa nici voi dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în El, acela aduce roadămultă, căci fără Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15,4-5); „V-amales și v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți, și roada voastrăsă rămână, ca Tatăl să vă dea orice veți cere” (Ioan 15, 16). „Cine nuadună cu Mine, risipește” (Matei 12, 30), căci lucrul cel mai de seamă este că: „Împărăția lui Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
baptismale, învățătura de credință a Simbolului niceo constantinopolitan nu aduce lucruri noi,căci credința Bisericii era completă și neschimbată. Dar prin fixareași precizarea credinței în punctele controversate la începutul secolului al IV-lea și proclamarea lor ca dogme, Biserica le rânduia peacestea în Simbolul său, ca pietre de hotar ale credinței ei pentru apărarea vieții în Hristos.Esența trăirii în Hristos consta după Sfântul Chiril al Ierusalimului din dogme pioase și fapte bune. Prin definirea de către Biserică a învățăturii ei, nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din înălțime și, străbătând fără piedică împreună cu acela văzduhul, nevătămat câtuși de puțin de duhurile răutății, ci suindu-secu bucurie și cu îndrăzneală și graiuri de mulțumire, până va ajungesă se poată închina Făcătorul și de acolo să primească hotărârea de-ase rândui cu cei asemeni și de aceeași măsură în virtute, până la în-vierea cea de obște”<footnote Ibidem. footnote>. Atât scrierile duhovnicești, cât și relatările științei medicale contemporane vorbesc despre o retrospectivă a vieții, pe care o trăiește sufletul în momentele premergătoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
inițială de folosință era Moldova. În Bucureștiul de pe vremea lui Caragea (anul 1817), descris de Nicolae Filimon, el nu exista, antreurile din acea perioadă fiind numite „mezelicuri“ (din turcescul mezelik, aflat și la originea mezedes-urilor, gustările grecești): „Pe masă erau rânduite o mulțime de farfurii cu mezelicuri de tot felul: marinată de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurini jupuiți, sardele muiate în untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vrând să zâmbească, se încruntă la ei, ca la lupi, între niște mustăți vânjoase, arse de soare și de tabac. - Hm?!.. făcu bătrânul, ridicând cu nevinovăție privirile lungi către Anton. El însemna unde să așeze capcanele pentru lupi și le rânduia pentru a doua oară, în zori, pentru iepuri. Moș‟ Chifu trăia din braconaj... Punea capcane, și la o zi, două, trecea pe acolo pe la ele. Anton a găsit o căprioară cu piciorul rupt în capcană. A dus-o acasă, a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să-l arăt la mai mulți. Poate nu toți vor pune mare preț pe el, dar eu îl iubesc și consider ca e o valoare importantă și de mare preț ceea ce spune El tainic. Și iată ca Bunul Dumnezeu a rânduit sa scriu, să aștern pe hârtie acest pelerinaj atât de frumos și înălțător. Este o bucurie pentru mine că public ceea ce am văzut, oricum când vezi, sau citești îți dă o stare de liniște lăuntrică, o trăire, o transformare în
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
sumă de bani. El îmi trimite invitație și încep să adun ban cu ban cumpărându-mi dolari și în trei ani de zile am strâns eu ceva, am mai împrumutat și am pregătit și actele necesare. Și iată, când a rânduit Bunul Dumnezeu am plecat la București pe data de 17 Septembrie 2003, mi-a pus viza de plecare în Israel! Doamne Doamne ce bucurie imensă, ardeam nu alta, apoi am scos bilet de avion și pe 23 Octombrie 2003 era
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
și tot iarnă aspră a fost și viața mea. Regret! Poate dacă aș fi avut Soare(căldură sufletească) aș fi putut fi mai bună, dar asta mi-a fost crucea mea. Dumnezeu le știe pe toate căci El mi-a rânduit crucea. Nu știu dacă am dreptate sau nu dar asta gândesc eu, nevrednica. Îmi petrec timpul liber cu cititul cărților, îmi place foarte mult să citesc cărți care zidesc, de Sf Părinți. Am o frumoasă bibliotecă personală, am luat tot
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
tăcerea e mai aproape de Dumnezeu decât cuvintele, rostirea fără noimă omoară semnificațiile ascunse ale cuvintelor, vorbind nu facem decât să omorâm și să înviem cuvinte, cuvintele despre dragoste ale apostolului Pavel dintr-una din scrisorile către Corinteni sunt cu meșteșug rânduite în discurs de către vorbitor, sătui de cuvinte, unii oameni s-au ridicat deja nerăbdători, se caută se regăsesc unii pe alții în mulțime, se adună lângă traista cu mâncare, încheie și Preasfinția Sa Episcopul mulțumindu-ne de a fi venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încete o nouă țigară și pentru o clipă sunt și eu tentat să-i cer una, nu pentru că aș simți cu adevărat nevoia să fumez, ci numai de dragul voluptății cu care și-o aprinde el, țigările cu filtru stau frumos rânduite în tabachera argintie cu blazonul unei vechi familii maghiare din Transilvania, Janos a găsit-o pe când era mic într-un sertar cu multe lucruri nefolositoare din casa devenită atelier de pantofărie a bunicului său, povestea tabacherei mi-a spus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
putea continua ceea ce a început meșterul Luca după tradiție, întâi și-ntâi am nevoie de măsurătorile exacte, de o schiță a arhitecturii interioare a bisericii, s-o fac apoi pe mai multe planuri, s-o împart în registre și să rânduiesc fiecare pictură la locul ei fără să-mi rămână locuri goale, dar nici să încarc prea mult pereții, să-i lăsăm loc și lui Dumnezeu printre sfinți, apostoli și scene biblice, ușa larg deschisă a bisericii lasă lumina zilei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se ridica gândul că există lucruri, de pildă ceea ce face Theo, adică pictura, deasupra cărora puterea lui Dumnezeu așteaptă, în lumea copilăriei mele, ce nu trecea pe atunci dincolo de mănăstire și de satul în care mă duceam la școală, Dumnezeu rânduia totul, Dumnezeu ploua, Dumnezeu ningea, Dumnezeu dădea soarele, Dumnezeu se înnopta peste lume, Dumnezeu creștea iarba, mă făcea pe mine mare și trimitea îngerul la căpătâiul meu înainte de culcare, mă ferea de cel rău, învățasem la școală că lumea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lumea e cu mult mai mare și sunt lucruri în lume al căror nume și a căror alcătuire vor rămâne definitiv departe de limitata mea înțelegere, dar eram convins în sinea mea că și acele neștiute lucruri tot Dumnezeu le rânduise pentru oameni, și dintr-o dată, ceea ce făcea Theo părea să scape brațului divin și puterii sale atotcuprinzătoare, deși pictarea bisericii trebuia să servească în primul rând înaltelor interese dumnezeiești, Pe la șapte, imediat după cină, Theo s-a dus la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de culoarea granitului și toată aparatura nouă, din inox, bucătăria era încăperea preferată a lui Leigh din întregul apartament. Toate oalele și cratițele, în ordinea dimensiunii, erau atârnate de cârlige sub dulapurile suspendate și toate ustensilele și condimentele erau frumos rânduite în recipiente din sticlă și inox. Firimituri, pete, ambalaje, vase nespălate — nu exista așa ceva. Frigiderul arăta de parcă fusese curățat cu aspiratorul, iar rafturile erau fără nicio pată. Dacă o încăpere ar putea să întruchipeze personalitatea nevrotică a proprietarului, atunci bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]