2,406 matches
-
desfășoară înainte-mi alt timp nemeritat m-aș duce la tatăl iubitei mele să-l implor cu unghiile lui să-mi rupă coaja rănii sîngele să-l strîngă și să-l verse-n mare iar trupul să-l asvîrle în rîpa cu șerpi mă-ngrozește gîndul că n-o să vrea să se-atingă de mine 20 Cioara în vîrful bățului de bambus e ca o păpușă stau în fața ei și o privesc mă simt ca un păpușar mort
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
această privință Simeon Florea Marian: „un bocet din Banat susține că sufletul celui răposat, În călătoria lui din lumea aceasta În cealaltă, trebuie să treacă peste o mare foarte adâncă care Înconjoară pământul și care se numește (... Sorbul pământului. În râpa acestei mări se află un brad colosal, numit bradul zânelor. Ajungând sufletul la acest brad, Îl roagă să-i Întindă vârfurile pentru a trece de cealaltă parte. Bradul Îi răspunde Întâia oară că s-a Încuibat Într-Însul un șoimuleț
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu pășune; Scriitorul în anul 1938 onace cu acarete. Această moșie un număr de 10 romane, printre care: „Promoția 1907”, „Răzvrătitul Toderiță”, „Pui de cuc”, ha. sunt ale conacului; 5 ha. cu pădure tânără pe malul Bârladului; 5 ha. - fânaț, râpi pe malul Bârladului, grădinărie, împrejmuiri; 8 ha. arabil, pe dealul conacului lângă gară”. În final conchide că puținul teren arabil pe care îl are, se pretează doar la asigurarea „...hranei proprii și a servitorilor”, precum și la obținerea unor slabe recolte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
astfel: 1) Tov. Lăpușneanu Gheorghe, președintele Comit. Prov. i se atribuie sectorul III, din deal de sat, de la hotarul de Sud al comunei până la Podul Babei, spre răsărit. 2) Tov. Dumitrașcu Gheorghe, vice-președinte, i se atribuie sectorul IV, dela punctul Râpa Morii, Varnița și Ghindărești. 3) Tov. secretar Mereuță Ioan, i se atribuie sectorul VI și VII, punctul Ghindărești și Via Maicii. 4) Tov. administrator agricol, Mavrichi Neculai, i se atribuie sectorul IV și V, punctul Horanița (??, n.n.) și Buciumești. 5
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instaurat treptat începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte.” p.73), iar sunetele proiectate pe fundalul unei liniști apăsătoare creează iluzii auditive: „Vântul, care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și în cele mai sfinte drepturi de femeiemamă nu era scutită de durere și jigniri. Căci grecii și romanii aveau dreptul de viață și moarte asupra noilor născuți. Când se năștea cu defecte un copil, tatăl putea să arunce în râpă pe copilul nedorit, ca pe ceva nefolositor. Pentru aceasta, echilibrul sufletesc al mamei era zdruncinat. Era mamă! Sentimentele ei nu erau luate în considerare de nimeni, nu valorau nimic, dar se mângâia cu zâmbetul copilului său și rămânea cu lacrimile
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
spune că bunicul acelui Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate, de unde se spune că venise, stătea pe o coastă abruptă(o râpă), unde-și avea stâna. Urmează câțiva Ruginești care, spun ei, ar fi venit aici de la Corbu. Informația dată de un fiu al unuia dintre ei nu este sigură. Pe firul apei, aici era o moară al unuia care era Rugină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
case), Mărtinești fiind atestată în 1518, iar satul, subliniem satul răzeșesc Giurgioana, deci așezare bine definită, organizat și stabil, era apărat excelent de pădurile înconjurătoare, de aluni și nuci, de cursuri de apă din izvoare puternice (așa se explică și râpile mari de azi). Atunci, sat bine protejat natural când mișcarea trupelor se făcea călare, tot bine situat împotriva tancurilor și avioanelor în sec. XX, astăzi însă, în afara infrastructurii naționale și informatizării (societății) care duce inevitabil la împuținarea populației locale. Localitate
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
numai la moșie. Teritoriul cătunei este de 450 hectare. Locuitorii vechi răzeși stăpânesc 280 hectare, iar proprietarul 170 hectare. Mare parte din femei se ocupă cu creșterea vermilor de mătase. N-are școală. Copiii merg la școala din Bălăneșci. Giurgioana, râpă cu pârâu, pleacă din sat, merge direcție Vest Est și se varsă în Zeletin.” E foarte interesantă situația satului Giurgioana în Expunerea Situațiunei județului Tecuci (Focșani, 1892) care avea un local de școală și 18 ha de pământ. În același
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ă bătrâna cutare mai stă uneori și iarna dar nu mai vine vara; nici după mutația din buletin nu e ceva foarte clar și nici după recensământul din oct. 2011. Cândva foarte compact, în sat se construiau și pe versantul râpii, de regulă, case din păruială și lut (pari în picioare compactați cu lut) acoperite cu șindrilă sau paie; în ultimele decenii puține au fost tăbluite. Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din casă. În cele câteva zile când gloata invadatoare „a încheiat colectivizarea” (în scurt timp Gheorghiu Dej, Primul secretar P.M.R., și șeful statului român anunța încheierea cu succes a transformării agriculturii) oamenii și-au părăsit vetrele, dormind prin păduri și râpi mai ceva ca la trecerea rușilor. Colectivizarea, trecerea pământurilor la colectiv, adică fiecare gospodar „se trecea” cu cât pământ avea; și, unii n-aveau deloc, alții până la 7 ha. Celor care au avut peste 7, li s-au confiscat conform
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul avea următoarele PUNCTE DE ORIENTARE: Basoci, Daja, Dealu Lihăncii, Dorinești, Giurgioana deal, Hanța, Izvoare, la Râpa lui Basoc, Necorița, pe râpă, Poarta Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii superioare, au avut
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul avea următoarele PUNCTE DE ORIENTARE: Basoci, Daja, Dealu Lihăncii, Dorinești, Giurgioana deal, Hanța, Izvoare, la Râpa lui Basoc, Necorița, pe râpă, Poarta Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii superioare, au avut funcții publice sau au săvârșit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ori calculator ci doar câteva telefoane mobile. Când în lume se obțin recolte, în mii, multe la hectar, la noi pârloagele-s stăpâne. Pe mii de kilometri în Canada nam văzut nici o groapă, aici te înneacă praful și aluneci în râpi. Te mai împiedici de câte o babă, mai auzi clopotele bisericii. ... Dar ... ce frumos cântă tot felul de păsări și în special privighetoarea ... Ce năvalnic sar emoțiile când pășești pe prispa satului; apare instantaneu lumea copilăriei cu oamenii de odinioară
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de niște necunoscuți: „Numai și-a lepădat din cap căciula, spune femeia în gînd, și-a scuturat pletele ș-a înhățat baltagul. Atîta a strigat: mă slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. Aceia au ferit pe după niște ciritei și s-au dus. De hoți nu se temea; avea stăpînire asupra lor. Doar dacă l-or fi pălit dintr-o lature, prieteni, pe furiș”. Un alt martor, Moș Pricop de la Fărcașa, avea și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceasta! În vara aceea, aveam acum treisprezece ani, tata m-a dat la un maistru tâmplar, să câștig niște bani. Îmi erau neapărat necesari căci hainele de pe mine se rupseseră. Locul de muncă era la Policlinica C.F.R., mai jos de Râpa Galbenă, pe dreapta, cum urci niște scări în deal. Maistrul punea niște dușumele și repara lemnăria de la ferestre și uși. Mi-a dat să fac o treabă ușoară: să scot cu o teslă cuiele din niște scânduri și să le
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trei sferturi și cu pantofiori de lac, negri. Așa erau timpurile, așa era lumea și așa erau locurile acelea atunci. Eram două verișoare, ea era mai mare decât mine, avea vreo doisprezece ani, atotștiutoare, chipurile. Trebuia să trecem peste o râpă care despărțea bordeiul lui Creangă de alte case. Râpa era adâncă, cu arbuști înlănțuiți într-un tufăriș pe alocuri de netrecut, iar în fundul ei, era acea apă rece și limpede care curgea, cum am spus mai sus, în vale, la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
erau timpurile, așa era lumea și așa erau locurile acelea atunci. Eram două verișoare, ea era mai mare decât mine, avea vreo doisprezece ani, atotștiutoare, chipurile. Trebuia să trecem peste o râpă care despărțea bordeiul lui Creangă de alte case. Râpa era adâncă, cu arbuști înlănțuiți într-un tufăriș pe alocuri de netrecut, iar în fundul ei, era acea apă rece și limpede care curgea, cum am spus mai sus, în vale, la poalele dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Era înspre seară iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spus mai sus, în vale, la poalele dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Era înspre seară iar sălbăticia locurilor înfiorau cele două mici ființe, cărora le băteau inimioarele tare. Mergeau așa, de mânuță, apoi cea mare a luat-o la vale, spre râpă, iar cea mică, tanti Aneta în miniatură, o urma îndeaproape. Soarele trecuse de deal și deodată se făcu aproape întuneric. Atunci cea mare strigă la cea mică din urmă, zorind-o: - Noaptea-n amurg! Noaptea-n amurg! În trupușorul fetiței
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și mai rar de sextă și septimă, în modul lidian pe fa. În Renaștere, când sunt utilizate modurile apusene diatonice
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
creațiile lui Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven. Edificator este exemplul dat de Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 197 în care observăm completarea planurilor sonorarmonice, prin procedee contrapunctice și progresii cromatice ascendente sau descendente. În exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 215 este evidentă desfășurarea melodică simetrică a celor două fraze, construite prin alternanța dintre salturi ascendente și mers treptat descendent. Interpretarea instrumentală oferă posibilități intonaționale mai mari, având ca rezultat modificarea conturului melodic prin intervalică
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
aceste caracteristici, prin utilizarea notelor melodice, (broderii, pasaj) cu tentă cromatică. Afirmarea Școlilor Naționale va aduce elemente inedite, modale, în creațiile muzicale, prin lucrările compozitorilor Alexandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Antonin Dvoràk, Bedrich Smetana, George Enescu. Concludent este exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 293, prin care putem observa alternanța diatonic - cromatică și mobilitatea impusă de celula generatoare cu elemente cromatice. Melodia wagneriană, așa numita melodie infinită, este o succesiune melodică strâns legată de cuvânt, urmărind inflexiunile vocale, cu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
discretă, rafinată, liniștită, la cea stridentă, fără o linie precisă, disonantă. Compozitori ca: Claude Debussy, Bèla Bartok, Arnold Schőnberg, Olivier Messiaen, vor contribui la evoluția structurilor melodice creând noi scări muzicale sau valorificând melodica populară. Prin exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 256, remarcăm construcția serială extinsă de la elementul melodic la cel ritmic și armonic, determinând evoluția atonalismului. O a doua componentă a limbajului muzical o constituie ritmul, fenomen complex ce cuprinde în sfera sa de acțiune
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Evului Mediu va păstra caracterul simplu al ritmului egal, dar treptat va fi influențat de creația folclorică și va cunoaște o diversificare începând cu Ars Antiqua, prin crearea structurilor ritmice cu durate binare și ternare ca în exemplul din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, unde întâlnim un ritm simetric încadrat în metrică ternară. În exemplul din lucrarea lui Titus Moisescu - op. cit., pagina 40, observăm repetarea unei structuri simple, ca și linia melodică, conferind o tentă improvizatorică. Îmbogățirea structurilor
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
compozitorilor clasici, dar și romantici. Acestea le putem observa din exemplele din Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 174, unde găsim succesiuni de durate scurte și combinații de pauze, ce imprimă mai mult dinamism și energie desfășurării muzicale. Exemplele analizate din Constantin Râpă - op. cit., 2001, volumul I, paginile 233 și 2002, volumul II, pagina 97, subliniază avântul romantic cu extremele cunoscute prin combinații de durate mari cu durate mici, în același plan sonor sau în planuri diferite (acut-grav). Influențele muzicii populare în creația
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]