2,262 matches
-
citea și citea timp de ore, zile și săptămâni. Anotimpul ploilor impunea vieții amazoniene o paranteză - precum iarna în țările nordice - și, în acest timp, nu te puteai gândi decât să rămâi închis în tine însuți, citind și meditând, îngăduind, răbdător, ca apa să cadă, vântul să sufle și furtunile să reizbucnească pe înserat. Erau zile de nostalgie și de amintiri, când simțea mai puternic „chemarea civilizației“, când observa mai mult decât oricând lipsa atâtor lucruri... Lucruri mărunte, lucruri care făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Pirinei la Gibraltar, să fie reduse la acel trist supraviețuitor din piață. Câinele își părăsi adăpostul precar de la umbră și traversă grăbit strada de pământ, oprindu-se să-i adulmece pantalonii. Apoi se propti pe picioarele dindărăt, hotărât să aștepte răbdător să-i ofere vreun rest de mâncare. — Mai bine pleci, îl sfătui el cu voce joasă. Dacă-ți dau ce o să mi se servească aici, poți muri otrăvit... Cățelul dădu vesel din coadă, dovadă de netăgăduit că nu înțelegea engleza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acoperișul se năruise din pricina ploii, focul nu ardea, patul de campanie era umed, iar Piá nu apărea. Repară acoperișul pe jumătate, aprinse focul, întinse hamacul, mâncă puțin, dormi prost. Cu primele raze de lumină, Kano era deja sub copac, așteptând răbdător, pipăind întruna sarbacana lui aflată mereu la îndemână. Unde este Piá? Încă n-a plecat... Îi trecu un fier prin inimă. Pentru un indian, „Încă n-a plecat“ înseamnă că n-a murit încă. Ce i s-a întâmplat? Sălbaticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
le-a Încercat signor Viscardi, putea să recunoască tablourile acelea, exact așa cum și-ar recunoaște soția. Din cele spuse de Fosco, Brunetti bănuia că Viscardi ar fi Întâmpinat și mai puține dificultăți să recunoască tablourile. Patta se aplecă În față, răbdător, și Întrebă: — Ești În stare să pricepi ceva din toate astea? — Voi Înțelege mult mai multe când vom vorbi cu Ruffolo. — Ruffolo? El cine-i? — Tânărul criminal din fotografie. Patta nu spuse altceva decât numele lui Brunetti, dar Îl spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
prietenii și prietenele viețuiesc într-o eternă frenezie a adolescenței rebele. Când m-am întors de la Iași cu o diplomă, m-au primit cu toții cu și mai multă bucurie. Frumusețea albului era tot acolo, bunica mă aștepta la rându i răbdătoare, iar prietenii adevărați mă invitau să gust din bucuriile cotidiene comprimate. Nimic nu se schimbase. Poate doar eu, conștientă că reușita presupune efort, că victoria aduce și suferință, nu doar bucurie, așa ca și prăjiturile mamei, când mai dulci, când
Ţesătura de vise a viitorului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]
-
Revista Style. Oare femeia asta banală fusese implicată în povestea cu misterioasa demisie a Amandei? Cu fața ei curată și cu aerul ăla blând, tipa nu părea genul în stare să-i țină piept formidabilei lui neveste. Lotti se uita răbdătoare la restul clasei. —OK! Așa! Acum, pentru că toată lumea cunoaște pe toată lumea, să trecem la treabă. Știe cineva dintre voi cum arată un uter? Capitolul 2tc " Capitolul 2" După curs, stând în stația de autobuz, Alice și Jake au văzut jeepul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
erotică. Ochii lui Alice s-au mărit. —Și nu poate să se ducă singur? —Of, nu contează, a oftat Sherry ca un martir. Am crezut că, ei, c-o să înțelegi. Asta a fost tot. —Ce să înțeleg? a chestionat-o răbdătoare Alice. —Păi, că problemele astea sunt, din punct de vedere psihologic, foarte importante. Pricepi? Ca să te pregătești spiritual. Dar presupun, Sherry i-a aruncat lui Alice o privire compătimitoare, că dacă nu ești însărcinată sau mamă, pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-și amintească de Alice. Aproape că era ca și cum Alice devenise conștiința lui. Desigur, după cursul de schimbat scutece din supermarket, Hugo o vedea aproape ca pe un înger. Și chiar semăna foarte tare cu unul. Femeia asta fusese uimitor de răbdătoare și-l ajutase incredibil de mult în camera de schimbat scutece. Îi arătase de o mie de ori cum se lipesc benzile autoadezive, până când, în sfârșit, Hugo înțelesese. Ba chiar, pentru orice eventualitate, îi mai arătase și câteva trucuri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
desfăcuse jucăria din ambalaj. Dar Theo se pricepea să-i dea drumul la loc bestiei nenorocite. Din fericire, pentru moment animalul părea a fi destul de tăcut. Hugo s-a întors în sufragerie, la Alice. Aceasta stătea pe marginea canapelei, surâzând răbdătoare. Arăta obosită, dar tot încântătoare. Ba chiar mai încântătoare, și-a spus Hugo. Fiindcă motivele pentru care era obosită erau minunate prin ele însele. Așa, a râs Hugo frecându-și mâinile. Ceva de băut. A, și ceva de mâncare. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
În ultima vreme, Theo se atașase foarte tare de un joc în care un morman de inele de lemn colorate trebuiau înfipte într-o țepușă. În consecință, bună parte din după-amiaza care a urmat întoarcerii de la Chicklets Hugo a stat răbdător lângă copil, în camera acestuia, aclamându-l și bătând din palme de fiecare dată când băiețelul reușea să înfigă câte-un inel. Theo a făcut curând legătura între efort și recompensă, așa că a ajuns curând să se aclame singur, țopăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
bilețele zboară - sentimentul de déjà-vu este profund -, ușa se deschide, mâna (dar nu mâna magicianului, evident, sper că ați înțeles asta) apucă o altă doză și scriitorul revine cu pași târșâiți în camera unde geamantanul abandonat de agentul imobiliar așteaptă răbdător să-i fie desfăcute cataramele sau să fie luat la șuturi, dat afară în ploaie, aruncat la tomberon cu tot cu presupusa sumă imensă de bani care a bulversat viața unui personaj de roman încă nescris. Se prăbuși în fotoliu. Afară tuna
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Luciei, singura care văzuse manuscrisul romanului neterminat) și, evident, puteți să trageți draperiile, acesta este finalul, iată și concluzia, urmează petrecerea, cu acel scriitor de pe pod, nu cu altul. Punctul central al întregii afaceri era el. Scriitorul. Păianjenul care așteaptă răbdător, în vreme ce musculițele cad în plasă și nu mai au cum să scape. Detectivul schiță un zâmbet. Dacă erai OmulPăianjen mai spuneam, poate ajungeam la o înțelegere. Dar așa, ai dat de dracu`... Revăzu în minte bilețelul pe care îl scrisese
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
te gândi la ceea ce va fi peste un an... peste zece, gândește-te la ziua de azi. Continuă vocea. Trăiește în prezent, fii cucernic cu fiecare zi. Iubește-o chiar dacă e cenușie și tristă. Nu te tulbura... Fii bun, fii răbdător și credncios.. Așteaptă!... Dacă ești bun, toate se vor îndrepta. Dacă nu... dacă ești slab și chiar dacă nu reușești, tot fericit trebuie să fii și așa. înseamnă că mai mult nu e cu putință... și, atunci de ce să vrei mai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Sf. Carte. Doua bătrânele primeau de la el zilnic, câte ceva... bani, pâine, plăcinte, fructe... Dar, preferata lui mai ales, era o bătrânică care stătea cuminte pe bancă, cu mâinile în poale, care nu cerea niciodată, și, nici nu întindea mâna. Așteaptă răbdătoare, cu niște ochi buni și blânzi, cum rar a văzut, și, dacă îi dai ceva îti mulțumește încet morfolind din buze ceva numai de ea știut. Din câte a aflat de la alții, pe lângă o hemiplegie dată de Dumnezeu pe partea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de mine... Îndură-Te, Doamne!... Ce să fac, Doamne, ce să fac! ”- Roagă-te!... îi șopti un gând. Roagă-te... Privește minunea Cerească!... Gândește-te la ziua de azi... Iubeșteo, chiar, dacă e cenușie si tristă. Nu te tulbura... Fii răbdător!... Așteaptă... dacă ești bun toate se vor îndrepta... Dacă nu, chiar dacă nu reușești tot fericit trebuie să fii și așa!... Însemnează că mai mult nu e cu putință, Și, atunci, de ce să vrei mai mult!... de ce să te mâhnești pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
perfect echilibrată, nimic nu o frământa, care trăia în clipa de față, fără a-i păsa de ceea ce a fost înainte, ori de ceea ce va fi mai târziu. Știa să trăiască clipă cu clipă. Iorgu era un bărbat blând, politicos, răbdător și de o sensibilitate aparte. Totdeauna, suferea mai puțin pentru dânsul, și mai mult pentru alții. Tot așa era și Vasilica... Incă de copil, lupte lăuntrice închideau în sine zbuciumul nepotolit al acelui trup plăpând, delicat și frământat. Vasilica, uneori
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dacă voința singură, nu-i de niciun folos?!.. trimise el un gând către Dumnezeu. ”-Roagă-te!.. îi șopti un gând. Roagă-te!.. Privește minunea Cerească... Gândește-te la ziua de azi... Iubeșteo, chiar dacă e cenușie și tristă... Nu te tulbura. Fii răbdător... Așteaptă! Dacă ești bun, toate se vor îndrepta. Dacă nu... chiar dacă nu reușești, tot fericit trebuie să fii și așa. însemnează că mai mult nu e cu putință... Si atunci de ce să vrei mai mult. De ce să te mâhnești pentru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mele, firul Ariadnei spre lumea catacombelor interioare mi-a fost tăiat, iar eu a trebuit să revin În lumea crudă a examenelor de admitere la facultate. CĂrțile au fost puse În cutie și lipite cu scoci, urmând să mă aștepte răbdătoare până când voi fi terminat cu examenele. Sub spectrul amenințător al acestora, mă sufocam deja sub mor- manele de Îndatoriri cu care orice liceu respectabil de mate-fizică din vremea aceea Își blagoslovea cu generozitate elevii. Janet nu era deloc dispus să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sărbă‑ tori isprava. — Uite ce e, a spus Catinca după ce ne‑am mai dezmorțit. Așa n‑o să ajungem nicăieri. Mâine or să pună alte afișe. De fapt, ce urmărim noi cu chestia asta ? — Nu urmărim nimic, mi‑am reînceput eu, răbdătoare, impla cabila teorie. Protestăm Împotriva spălĂrii pe creier prin distracții culturale. — Bine, dar artiștii Ăștia de pe afișe sunt oameni lipsiți de alte posibilități de subzistență, la fel ca mine. De ce să le luăm pâinea de la gură ? Și apoi, dacă Își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mele, firul Ariadnei spre lumea catacombelor interioare mi-a fost tăiat, iar eu a trebuit să revin în lumea crudă a examenelor de admitere la facultate. Cărțile au fost puse în cutie și lipite cu scoci, urmând să mă aștepte răbdătoare până când voi fi terminat cu examenele. Sub spectrul amenințător al acestora, mă sufocam deja sub mor manele de îndatoriri cu care orice liceu respectabil de mate-fizică din vremea aceea își blagoslovea cu generozitate elevii. Janet nu era deloc dispus să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a sărbători isprava. — Uite ce e, a spus Catinca după ce ne-am mai dezmorțit. Așa n-o să ajungem nicăieri. Mâine or să pună alte afișe. De fapt, ce urmărim noi cu chestia asta ? — Nu urmărim nimic, mi-am reînceput eu, răbdătoare, impla cabila teorie. Protestăm împotriva spălării pe creier prin distracții culturale. — Bine, dar artiștii ăștia de pe afișe sunt oameni lipsiți de alte posibilități de subzistență, la fel ca mine. De ce să le luăm pâinea de la gură ? Și apoi, dacă își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rămas, de la ultimul plecat, cu ofertantul, să muncească, pentru ca, seara, norocosul, care azi a avut de lucru, să vină, la Piață, și să plătească taxa de bară. De care bară? O să vezi. De bara pe care ei așteaptă, cuminți și răbdători, să-i Întâmpine pe ofertanți, atunci, desigur, când, ofertanții se arată la orizont. La care orizont? La orizontul lor, de dinaintea ochilor fiecăruia. Ai Înțeles? Da. Dute. S-a dus. A nimerit. S-a edificat. Cel de pe scăunel l-a luat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe care nu-l cunoscuse, dar despre care auzise destule; fusese viața lui; acum - chiar dacă Într-un viitor incert - se contura viața lor În comun. Ingrid și Thomas. Tineri Încă, arătau bine Împreună, dar asta nu Însemna prea mult. Ingrid, răbdătoare, aștepta; se vedeau mai mult la sfîrșitul săptămînii, o relație periodică, s ar fi putut spune; Thomas era galant, se schimbase mult de cînd se cunoșteau, devenea tot mai așezat, nu avea cum să nu sfîrșească Într-o căsnicie; orice
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
legănat și fiii strănepoților, ar fi devenit, poate, nemuritoare, asta, desigur, Într-un basm pe care un alt Andersen l-ar fi scris. Antonia și cei 1001 strănepoți s-ar fi numit, poate, povestea. Antonia stătea mai departe singură, așteptînd răbdătoare vizita săptămînală a lui Thomas. Îl ospăta cu bucate gătite de mîna ei, era pricepută. Beau amîndoi bere, apoi vin, Thomas ceva mai mult, nu cît să se Îmbete, avea grijă, dar destul Încît să devină, spre nespusa plăcere a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acesteia! -, citea, cînd era prins de text, ca un apucat; cînd se Întîlnea cu Ingrid, Între două zboruri transoceanice ale acesteia, trei, rareori patru zile, mai mult nopți, parcă murea puțin. Nu era făcut nici pentru aventura căsniciei, În care, răbdătoare și perfidă, o simțea, Ingrid Încerca să Îl atragă. Nu o iubea; nu avea de gînd să mai Întindă prea mult relația, devenea obositoare; o femeie inteligentă și deosebit de frumoasă Îl omora Încet. O căsnicie ar fi fost un dezastru
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]