3,042 matches
-
fi vândută decât o dată, În vreme ce de muniție este mereu nevoie. Această imagine Își pune amprenta pe Musashino În relația sa cu clienții, cărora trebuie să fie În măsură să le furnizeze servicii permanente și actualizate. O IMM nu dispune, de răgaz pentru greșeli cum este cazul societăților mari. În fața unei competiții redutabile și pentru a nu dispărea, este necesar să-și adapteze starea de spirit și să facă din aceasta o regulă, un imperativ. Musashino a creat management book ca pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
că All"h nu se grăbește să pedepsească, este încet la mânie. Aceasta nu înseamnă neapărat că nu are intenția să o facă, ci faptul că nu se tulbură de păcatele oamenilor și aplică pedeapsă la timpul cuvenit, lăsând păcătoșilor răgaz de pocăința. Așa înțeleg Aš‘ar, Zamm"m, Hatt"b, iar Abó Ish"q al Isfar"’în explică numele de ′alm spunând că All"h „voiește să anuleze pedeapsă pentru păcat”157. Traducerea cu „Blând” ni se pare potrivită
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pot trăi iluzia că știu, că Înțeleg pentru simplul motiv că au văzut și au auzit, că au receptat doar o informație. În realitate, supraabundența absorbției de informație duce ușor la superficialitate; ea nu mai lasă suficient loc reflecției personale, răgazului necesar examinării, meditației, cugetării adânci și abstracte. În mod asemănător, În condițiile unui Învățământ intelectualist, cu programe și manuale adeseori supraîncărcate, deși aparent școlarii Învață mai mult și despre mai multe, ei știu parcă mai puțin, pentru că nu mai au
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar practica numai una - zise. Dar, socot că și aceasta e limpede, anume că, dacă cineva ar pierde ocazia bună de a face un lucru, totul se duce de râpă. Limpede. Căci lucrul ce trebuie făcut nu-i îngăduie făcătorului răgaz, iar aceasta nu trebuie să se dedice lucrului de făcut, așa ca unei ocupații suplimentare și neimportante. Necesar. De aici rezultă că produsele muncii sunt mai numeroase, mai bune și făcute mai repede atunci când fiecare face un singur lucru, potrivit cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acelora li se va părea potrivit, să fie acceptat, iar dacă nu, judecata asupra persoanei respective să le rămână ascunsă tuturor, dar mai cu seamă celui respins. Acest consiliu trebuie să se întrunească dimineața de cu noapte, când toți au răgaz de la treburile private sau publice. (962b-963a) ATENIANUL: Iar acum, dacă este sortit ca întemeierea țării să fie desăvârșită, trebuie, după cât se pare, să existe în cadrul ei o parte constitutivă care să cunoască în primul rând lucrul despre care am vorbit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
interesat în mod real? etc.). Fiind prin excelență o profesie socială, activitatea profesorului este totdeauna un joc la scenă deschisă, fără sufleur și fără timp de reflexie situațională. Dacă, pentru partea de proiectare a obiectivelor, conținuturilor și metodologiei didactice există răgazul deliberării și opțiunii între alternative Ă în timpul pregătirii „intrării în scenă” Ă spectacolul propriu-zis al lecției devine un joc nereversibil, interactiv, relativ nedeterminat. Se câștigă sau se pierde în comun. Toate acestea solicită o justă și promptă apreciere a factorilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gamă întreagă de situații, sunt ușor de prevăzut. Știm, de pildă, cu o anumită probabilitate, cum va reacționa un elev în caz de eșec sau succes, dacă va putea rezista la o anumită tentație sau dacă, într-un moment de răgaz, va prefera să citească o carte sau să se joace. O bună cunoaștere psihologică trece dincolo de comportamentele direct observabile și, pentru a fundamenta previziuni corecte, își propune să răspundă la întrebarea „De ce?”. De aceea, pentru a cunoaște caracterul cuiva trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau dimpotrivă, pesimiști. Iată un frumos exemplu dat de Petre Botezatu („Interogații”, 1978), exempu inspirat din cartea lui Anatole France, „Lecția bine Învățată”: ...„o preafrumoasă doamnă de pe timpul lui Ludovic al XI-lea, pe care confesorul său o admonesta fără răgaz și fără cruțare pentru viața frivolă pe care o ducea, deși Încă nu căzuse În păcat. Plecînd confesorul Într-o călătorie În Italia, frumoasa doamnă Îl rugă să-i aducă de acolo o oglindă venețiană, una din acele oglinzi care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de-a doua versiune: Magicianul excelează atât pe pământ cât și în ceruri. Prin urmare, își provoacă auditoriul: să fie îngropat adânc, cere el, căci chiar și așa el va învia din morți trei zile mai târziu. Aluzia e clară: răgazul de trei zile sună ca o sfidare adresată lui Hristos și adepților săi. Simon este în stare să efectueze acest gen de performanță - pe care, în paranteză fie spus, yoghinii îl reușesc cu ceva antrenament... Câtuși de puțin yoghin cam
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-a dus la nebunie, filosoful n-a beneficiat decât de câteva momente de răgaz pentru a-și scrie poemul - ce frumoasă luciditate între două crize! -, înainte de a se sinucide la vârsta de patruzeci și patru de ani. Cine se mai interesează de gândirea unui bolnav mintal care sfârșește prin a-și pune capăt zilelor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei ambianțe ce dă în modul cel mai eminent sentimentul de „civilizație”, decurg două elemente definitorii ale noțiunii: edificiile și cărțile. Ele presupun siguranța așezării teritoriale și garanția durabilității ei, pentru a putea construi pe planuri mari: presupun, de asemenea răgazul necesar studiului și scrisului. Deci civilizația se definește prin edificii și biblioteci, ceea ce înseamnă siguranță și răgaz. Fără aceste elemente nu e posibilă civilizația. Cultura, da; există cultură și la populațiile nomade sau la cele analfabetice, miturile și exorcismele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
noțiunii: edificiile și cărțile. Ele presupun siguranța așezării teritoriale și garanția durabilității ei, pentru a putea construi pe planuri mari: presupun, de asemenea răgazul necesar studiului și scrisului. Deci civilizația se definește prin edificii și biblioteci, ceea ce înseamnă siguranță și răgaz. Fără aceste elemente nu e posibilă civilizația. Cultura, da; există cultură și la populațiile nomade sau la cele analfabetice, miturile și exorcismele lor, fastul, ornamentația, riturile constituind o cultură. Acele Vremi Obscure, dintre căderea Romei și Imperiul Carolingian n-au
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
încât a putut înșela și pe unii intelectuali adevărați (la noi, de pildă, E. Lovinescu și Mihail Sebastian). Cam tot pe vremea aceea, prin hazardul bolii și singurătății, o femeie complet străină de viața literară a scris, ca să-și întrebuințeze răgazurile forțate, un roman de mari proporții: Pe aripile vântului. Această carte a avut norocul să devină un best-seller; s-a tras în milioane de exemplare, s-a tradus în nenumărate limbi și s-a făcut după ea un film cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
timp după moartea scriitorului, În termenii următori: Deși cunosc abia un singur volum din marea operă a lui Proust și deși arta Însăși a romancierului e aproape de neconceput pentru mine, știu totuși foarte bine, datorită puținului pe care am avut răgazul să-l citesc din În căutarea timpului pierdut, ce pierdere excepțională au suferit Literele de curând; și nu doar Literele, ci mai ales această societate secretă pe care o compun, În fiecare epocă, cei care Îi dau adevărata ei valoare
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
reaua dispoziție.” (Napoleon I Bonaparte) În același sens, Miguel de Unamuno spunea că trebuie „să-ți gândești sentimentul și să-ți simți gândul”, dacă vrei să ai un control asupra propriilor acte comportamentale. Noaptea e un sfetnic bun. (Desigur, orice răgaz este bun pentru a tempera orgolii sau ambiții prea Înflăcărate, dar trecerea timpului nu trebuie să ducă la indiferență: „Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a neputinței de a găsi, la momentul oportun, argumente
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mă gândesc și la nebunia sa pragmatică: lăsând deoparte strânsa relație cu mama sa în materie de mici împrumuturi, mici afaceri financiare, pantofi, haine, de-ale gurii, obiecte utile etc., ceea ce te frapează este furia sa organizatorică ce nu cunoaște răgaz și care, încetul cu încetul, devine absolută. Dar ceea ce contează este că ea are cu atât mai multă valoare pentru Don Milani cu cât e mai restrânsă, cu cât se desfășoară mai mult într-un domeniu ce poate fi dominat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au arătat-o Întotdeauna. Observațiile interesante ale lui Betsy Traube și Khachig Tololyan au influențat În multe privințe lucrarea de față. Le mulțumesc, de asemenea, lui Bill Cohen, Peter Rutland și Judith Goldstein. În perioada 1994-1995 nu aș fi avut răgazul necesar pentru a reflecta și pentru a scrie dacă nu aș fi beneficiat de bursele generoase oferite de Harry Franck Guggenheim Foundation (Research for Understanding and Reducing Violence, Aggression, and Dominance) și de John D. and Catherine T. MacArthur Foundation
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă în urzeala piesei o meditație tulburătoare asupra nestatorniciei sorții, asupra zădărniciei atotstăpânitoare în răgazul pământesc. E un spor de profunzime reflexivă pe care drama istorică românească îl va recâștiga mult mai târziu. Ca urmași mai apropiați, V. Alecsandri, Al. Davila și B. Delavrancea nu și-au întrecut, din această perspectivă, modelul. În fine, H.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Pe scurt, „senzațiile moderne” traduc tensiuni de ordin social, insinuând neliniști, punctând așteptări și finalizări. Fabricile vibrează sub straturi confuze de fum, oamenii se adună la porți într-o tăcere stranie, încărcată de prevestiri: „Își șterg ochii și n-au răgaz să plângă...” Ceața, fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
și perpetuu mișcată Între trei agenți ai constituirii, la rândul lor mereu modificați fiecare prin dialogul - prin lupta - cu ceilalți doi. Pod peste care tu, setea ta de adânc și fundament aleargă, neliniștită, visând mereu să stea, și totuși fără răgaz, câștigând greu, În timp, speranța doar că mântuirea nu-i poate la capătul rătăcirii, ci În acuratețea fragilă și onestitatea cu care tu trăiești - și ești - rătăcirea Însăși. Aspirat de Înălțime, cu fiecare centimetru câștigat mai irespirabilă, mai de nesusținut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu, Memorialiști, 51-57. I.D.
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
și cu un grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar general al Uniunii Armenilor din România, al cărei diriguitor avea să fie între 1924 și 1937. Din inițiativa sa ia ființă, prin 1926-1928
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
nou-veniții din România în Israel. Astfel, Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești (1974) este o carte de căpătâi, cu structură de dicționar. Șabat, cunună a creației (1979) dă, odată cu istoricul sărbătorii, reperele necesare despre sensul spiritual al sabatului, care implică un răgaz de meditație asupra înnoirii ciclului cosmic al Facerii, în Vechiul Testament, Talmud, Kabala, hasidism sau la Martin Buber. Capitolul despre sabat în hasidism insistă asupra aspectului de comunicare a omului cu semenii, de contopire întru bucurie la masa bogată, în tactul
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
cunoștințelor științifice, aparținând lui M. Vitlemescu, N. Suțu, Gh. Apostoleanu și lui Grigore Cobălcescu. Acesta din urmă, în studiul Istoria naturală (Introducere), pune în relație problemele științifice cu cele sociale. Suprimată după patruzeci și șapte de numere, R.l. nu are răgazul să strângă în jurul ei decât un număr mic de tineri scriitori, majoritatea colaboratorilor fiind alcătuită din poeți și prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin bogăția și valoarea beletristicii selectate R.l. a contribuit la dezvoltarea gustului, a dat literaturii o însemnătate
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se vedea și tipurile de feedback nonevaluativ tratate în prima parte a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]