21,569 matches
-
și el, Will își aduce aminte, și tu (autor) ți-aduci aminte, și eu mi-aduc aminte, cum petele ciumei, din casă îi ies și îi intră amintiri prea vii și prea proaspete de neființă tăiată de boală, de durerea rămașilor. „Aduce moartea strângere nebună, De fulgere și neguri în furtună.” (fulgere și neguri) Scena se mișcă părăsind treptat umbrele necunoașterii depline, acaparând-o pe a doua, în care, precum Qusimodo își plimbă cocoașa nemeritată, minciuna, colportarea și dorința anihilării lui
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
când pâine le dădeam la blânzii porumbei 30.08.15... XI. DIN SATUL MEU AMORF, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1699 din 26 august 2015. Din satul meu amorf (Faptul concret) Ne arde pământul, căldura asuprește ogoare Cei rămași își duc optimismul la abatorizare Scrâșnesc inutile, scorojite zăpezi însângerate Iar necredința scutură anii pe morminte uitate Nicicând nu am știut cum că totul va urma să fie Istorie prea scurtă, sorbită-n neagra igrasie Tot merg eroii bravi pe
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
amintim Când soarele metalic sfidează termometrul și țara În gestul său năpraznic se răzvrătește incertă vara Căci azi urmași în generația de blugi și celular ... Citește mai mult Din satul meu amorf(Faptul concret)Ne arde pământul, căldura asuprește ogoareCei rămași își duc optimismul la abatorizareScrâșnesc inutile, scorojite zăpezi însângerateIar necredința scutură anii pe morminte uitateNicicând nu am știut cum că totul va urma să fieIstorie prea scurtă, sorbită-n neagra igrasieTot merg eroii bravi pe drumul sacru ce nu-l
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
casă. Bătrânul vânt ascuns în agonizare, Sub Lună-și linge rana prejudicioasă. Revino, scumpa mea, acuma e timpul, Durerile vor sta cu noi la dulce taifas... Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul, Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas. Încearcă de astăzi prima vorbă să-mi spui, Repetă-mi întrebarea ascunsă-n poveste; În lacrimi să-ncerci destinul să descompui, Și-n tăcerea ce bate la noi în fereste. 20.08.15 ... Citește mai mult Singuri în cuvintNinge cu
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
casă.Bătrânul vânt ascuns în agonizare,Sub Lună-și linge rana prejudicioasă.Revino, scumpa mea, acuma e timpul,Durerile vor sta cu noi la dulce taifas...Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul,Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas.Încearcă de astăzi prima vorbă să-mi spui,Repetă-mi întrebarea ascunsă-n poveste;În lacrimi să-ncerci destinul să descompui,Și-n tăcerea ce bate la noi în fereste.20.08.15... XIV. PREDICȚII, de Stelian Platon, publicat în
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Autorului Nu-i vremea somnului fără griji, eu trebuie să păzesc roadele sufletului, căci animalele de pradă nu duc o luptă cinstită, vor să urc pe Golgota fără să privesc în sus. Voi bea ne-ncetat rouă sfințită după unica frunza rămasă verde și mă voi sui în copacul vieții ce străjuie hotarul spre răsărit, doar așa voi curăța de cenușă cărarea ce duce spre stele. Îmi voi rezema fruntea și inima smerită de poarta dinspre Calea Lactee, veghind ca păsările de fier
VOI SĂRUTA NEMURIREA de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368764_a_370093]
-
harul spre pământ. De-atâta așteptare căldura crește-n aer Dintr-un alai de raze pe aburi moi adus, Înfloresc sălcii, cu puful smuls din caier Catifelează zarea în pacea ei de sus. Legenda toarce lin un fir de nea rămasă Și-l răsucește c-un rubiniu lujer de foc, Leacuri de lumină peste lume lasă -Un mărțișor- cu irizări de-aprins noroc Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi
MĂRȚIȘOR de LIA RUSE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368770_a_370099]
-
de rânduri scrise c-un rost, Cuvinte pe file, rănite de viață Păstrate-n coperți cu titlul pe față. Două destine, o singură rană Și mii de secunde ce-au curs ca să doară, Vise sublime de coșmaruri ucise Și fraze rămase, de iubire nescrise. Petale de gânduri, pe file, uscate Frânturi de emoții ușor presărate, Zeci de-ntrebări fără răspuns Și-acel răsărit prin care-am apus. Referință Bibliografică: Două destine / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul
DOUĂ DESTINE de ANA SOARE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363724_a_365053]
-
regretata realizatoare tv, o trăire în comuniune sufletească, a emoțiilor spectacolului. Artista îi datorează încurajările și consolările la răstimpurile nefericite prin care a trecut, cu surâsul înghețat, cândva! Îi datorează mult, așa cum îi datorează cei mai mulți interpreți români de muzică populară, rămași azi mai singuri și triști, fără Marioara Murărescu. „Nu mai este bună dimineața, nici ziua nu va fi, iar timpul care parcă s-a oprit în loc plânge și mă doare! Cât este de nedrept ce se întîmplă cu oamenii valoroși
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
contra Bisericii și stingerea din fașă a oricăror posibile surse ale acestor atacuri. De asemenea, trebuie găsite soluții viabile pentru a lupta contra tentativelor de manipulare, extrem de frecvente în cazul canalelor media comerciale, dar prezentă, încă, și în cazul celor rămase, teoretic, sub control etatizat. Propriile canale de comunicare media ale Bisericii constituie o bună soluție misionară. Este singura, de fapt, care poate contrazice fatalismul unor autori, precum Mirel Bănică: „Orice antenă de televiziune prin satelit din satele românești reprezintă în
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
coiful izbit de nisipul arenei îl aduse pe Secutor în stare de semiconștiență. Retiarius se ridică și își recuperă tridentul. Gladiatorul Secutor fusese învins și pariul celor doi avea să fie câștigat în urma finalului ultimei lupte unde cei doi luptători rămași știau că trebuie să încheie lupta cât mai curând. - Acum! îi spuse Murmillo adversarului său, iar ceea ce avea să urmeze făcea parte dintr-o serie de lovituri minuțios pregătite prin antrenamente care erau menite să dea spectacolului o notă de
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume/ Suflețelul tău, ce spune?”. Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în credința ei nestrămutată, speră ca Tatăl ceresc să-i trimită feciorul acasă: „Băiatul meu, te rog, spune!/ Cum o duci singur în lume?/ Spune-i la măicuța ta,/ Cum e-n țara altuia?/ Doina cine ți-o
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
să dureze în scrieri fără de moarte - cărțile. Cuvintele celor ce scriu sunt iubiri peste care au plâns s-au le-au supus la ascultare, prin întreaga dăruire. Cărțile sunt ca niște punți peste moarte, legându-se pentru totdeauna de cei rămași, care să le ducă mai departe menirea de scriitor, de creator, de artist. Am citit recent cartea Vis vegetal a neprețuitei poete Magda Isanos, apărută la Ed. Nico, Tg.- Mureș, sub patronajul editorului și poetului Nicolae Băciuț, carte de poezii
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
nu va dura mult...ah! Evident că am spus o mare minciună, evident că mă simt epuizată și descompusă, evident că nu împărtășirea suferinței mă întărește, dar măcar în amintiri are loc întâlnirea cu ea. Zbuciumul mă devorează și pulberile rămase nu mai formează inițialul contur, ci mereu este altceva, o violentă rană, un infernal gând, o realitate crudă, o atmosferă tristă. Ochii au făcut pact cu inima, vor să plângă ea, fiindcă lacrimile lor sunt prea fierbinți chiar dacă săraca, știe
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
auzeam câți bani face. Mă simțeam puțin nenorocită și parcă torturată de cuvintele rostite de acel negustor. Fără să îmi dau seama, am băgat mâna în buzunarul canadienei și am început să mă joc cu o monedă de cinci lei, rămasă acolo cine știe de când. - Și aceasta?, am întrebat arătând spre poșeta cea mai importantă pentru mine. Aceasta era desigur, cea mai scumpă. Venise chiar din Franța. Și din cauza asta costa patru mii de lei. Și domnul îmi dădea toate amănuntele
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Zmeu și cei doi copii ai săi, de patru ani și de un an, Bogdan-Traian și Andrei-Claudiu. Făcuse pasul înapoi la ieșirea din blocul în care locuia, când s-a declanșat dezastrul din adâncuri, pentru că îi erau copiii și soțul rămași acasă. Nu a mai uracat la ei. Trupul i-a fost rupt bucăți în lift. Avusese o familie frumoasă, își trăia o fericire care a asfințit chiar în zorii ei. Durase doar câțiva ani! Fiindu-i apropiată dincolo de scenă, Sida
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în credința ei nestrămutată, speră ca Tatăl ceresc să-i trimită feciorul acasă: „- Băiatul meu, te rog, spune!... Cum o duci singur în lume?/ Spune-i la măicuța ta, / Cum e-n țara altuia?/ Doina cine ți-o
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în credința ei nestrămutată, speră ca Tatăl ceresc să-i trimită feciorul acasă: „- Băiatul meu, te rog, spune!... Cum o duci singur în lume?/ Spune-i la măicuța ta, / Cum e-n țara altuia?/ Doina cine ți-o
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasă > Poezie > Familie > MAMA Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Trecută prin toate anotimpurile, Bătută de toate vânturile... Cercata în toate privințele; Rămasă mereu iubitoare, Curată și gingașa floare ! Te priveam mereu zâmbitoare, Îți cădeam instinctiv la picioare; Ființă divină, adânc iertătoare Îți datorăm toate cuvintele, Prin ține atinsu-ne-am țintele. Nu-i altă ființă că ține pe lume, Nu-i pedagog
MAMA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349700_a_351029]
-
Corina și voia să ducă povestea lor mai departe. Au vizitat împreună câteva muzee, s-au plimbat prin parcuri. S-au intersectat însă în centrul Constanței cu câteva patrule îmbrăcate în alb, prilej pentru a-și pune din nou întrebarea (rămasă deocamdată fără răspuns) ce anume supravegheau acestea. Seara, au servit cina la o masă improvizată în curte. Acea atmosferă oarecum rustică îi făcea să se simtă mai bine, mai natural. „Ai la tine DVD-urile cu Oldboy și Triangle?”, îl
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
sacre și interdicții în tranzit ești cenușă și fum - La orizont Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau furtună a celor rămași să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine cheie și simțiri prinse-n ușă, pe-un alt pământ, pe-un alt
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide ale celor rămași departe, pe unde trecuse, departe trimis la datorie de politicieni contaminați de brașoave - De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Patru cercuri din argilă Văpăi și dănțuitori în iarnă Renaștere din răposați În codru, la mijloc întuneric și-
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
îi rezolvă problemele ci doar o îndepărtează fizic de ele, lăsându-i deasupra capului sabia care mai devreme sau mai târziu va cădea fără să țină seama de cei pe care îi rănește, în special copilul și apoi mama bătrână, rămasă să își trăiască bătrânețele cu aceleași griji pe care le-a avut întreaga viață la care se adaugă creșterea nepotului. Larisa, chiar dacă este trecută de anii majoratului nu se deosebește sufletește de micul Toni. Deși crește alături de mama și de
METEOROLOGUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350340_a_351669]
-
și reci Mărturia lor e vie, doar cu o privire de-i petereci Din pustie vor țâșni izvoare și nisipul va-nflori Se vor prinde leii cu mioarele-n horă... într-o zi ! Nebo, Quarantani, Garizim, Ebal, Carmel, Tabor... Azi rămași pustii-golași și fără turme, dar aveți Păstor. Semn profetic la Masada, Negev, Înălțimile Golan De la mare pân’ la munte prin pustie și deșert galilean. Cine-n lumea asta scoate din pustiu hrană bogată? Iată primul semn! Ce viță de smochin
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cam timizi Tu nu ne arăti strălucire, nici aur nici perle, nici măcar oglinzi Cetate uitată, părăsită de Mirele ce-atât de mult te-a iubit Minunea cea mare-i că-n tine se-arată puterea Celui Slăvit... Rostirea cu «Casa rămasă pustie !» Adevăr de netăgăduit, La tot pasul se vede : în bazaruri, la Knesseth și Templul zdrobit; Irozi pretutindeni în loc de mireasă; v-ați izgonit Salvatorul, Un Mire ce-și plânge aleasa, părinți ce-au respins pețitorul... Te-ar fi înălțat înspre
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]