1,548 matches
-
metode de studiu originale. A fost cooptat în foruri științifice de prestigiu: U.S.S.M.-Iași, Secțiile Morfologie Normală Patologică, Neurologie, Psihiatrie și Neurochirurgie, Asociația Oamenilor de Știință din România, filiala Iași. Profesorul universitar doctor Neculai Cozma s-a stins din viață, răpus de o boală necruțătoare, în ziua de 4 aprilie 1994, și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iași. În condițiile sociale și politice agitate imediat după 1989, a fost ales pentru o perioadă de timp decan, fiind un factor de echilibru al acelor zile. Prof. univ. dr. Adrian Crângu a trecut în neființă, prematur, în plină activitate, răpus de o scurtă, dar grea suferință, în ziua de 19 aprilie 1994, și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. REFERIRI EXTRASE : -STAVRI GR. și MARICIUC P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Centenar IMF
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
comunicate și publicate în țară și străinătate. Membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași, al U.S.S.M., al Societății Române de Crucea Roșie, a fost distins cu numeroase ordine și medalii. Prof. univ. dr. Gheorghe Frasin a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la o lună după ce s-a pensionat, în ziua de 10 iulie 1989, și a fost înhumat în Cimitirul Sf. Treime - Păcurari din Iași. REFERIRI EXTRASE : -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să te însoțească în orice acțiune. Comunitatea nu ducea lipsă de nimic din partea dânsului, chiar dacă trebuia să se îngrijească și de cei 4 copii ai săi. Numai Domnul știe de ce a îngăduit ca o boală atât de grea să îl răpună și să lase un gol așa de mare în sânul familiei și în inimile noastre. A fost foarte greu să mai găsim un creștin din biserică în acea slujbă, ca fratele Marcel. Poate fratele Ciulin Spiridon (,,nea Spirache”)! Am părăsit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Aceasta cum simțea că la coada ei atârnă ceva, uita de mâncare și începea să bată de zor cu copitele din spate în sacul cu fân, care se ridica și iar o lovea în spate. Manevra aceasta dura până ce Mița, răpusă de oboseală, lăsa în pace sacul și începea să mănânce cu poftă tainul pus în fața botului de către stăpân. Așa i-a dezvățat Costache de năravurile lor dar îi îngrijea cu migală, hrănindu-i bine țesălându-i și periindu-i în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este de mare ajutor, deși nici nu a împlinit zece ani iar cu vremea se va ridica și Gheorghiță. O podidiră din nou lacrimile când își aminti de cei patru copii pe care i-a pierdut tot în vremea războiului, răpuși de boli, pe vremea aceea neputând să primească îngrijiri medicale, asistența sanitară fiind aproape inexistentă la sate. îi pare rău îndeosebi de Costică și Elena care trecuseră de doi ani, deci scoși oarecum din greutăți și care astăzi ar fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Emilia s-a străduit să găsească un car ca să-l aducă pe Dumitru, cel vlăguit total de infecția din organism, să moară acasă, la Pungești. Când carul a ajuns pe la Rediu, Emilia a trebuit să aprindă lumânarea la căpătâiul băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu ani în urmă acea cumpănă, când era să se înece în apele reci ale dezghețului de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mare jale pe prietenul plecat spre ceruri, Nu numai Maria și surorile lui Dumitru au rămas mirate de purtarea ei ci și pungeștenii care nu-și puteau închipui că această fată l-a iubit atât de puternic pe tânărul consătean, răpus de născocirile drăcești ale războaielor. Misterul a fost lămurit de prietenii lui Dumitru, care i-au purtat cosciugul pe umeri, feciorii lui Ilie Ciobanu și cei ai lui Maria Leonte. Astfel în cea de a douăsprezecea zi a lunii decembrie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
În ziua următoare, complet reconfortați, părăsim aceste priveliști ale apelor albastre din jur. Cine ar fi bănuit că după numai patru ani această mândrețe de femeie se va stinge ca flacăra unei lumânări, când abia trecuse de patruzeci de ani, răpusă de o necruțătoare suferință! Plecasem din Italia pe 13, acea zi totdeauna fastă pentru mine și am ajuns la Paris în seara zilei de 22 mai. După o călătorie de nouă zile încheiate, cu toată oboseala drumului, mă simțeam complet
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
făcător de minuni", se miră el și barba îi saltă într-un hohot sănătos. Ștefan râde chinuit: Ai scăpat ieftin! Mie, prostimea a scornit, măre -, c-aș fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec de deochi și leac pentru bubă neagră, dambla, la alungat duhurile rele... și chiar la scos dracii... Ștefan surâde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zici că-i un arhanghel nu alta!... Eu l-am văz't, c-am fost la tăte bătăliile lui. Umblă vorba că Domnul Ștefan ar fi fermecat de are "iarba fiarelor", ursitoarele i-au menit -, d-aia nu poate fi răpus de fier vrăjmaș. Plimbă ursu', Gheorghiță! Îi om, om ca tăți oamenii, numa' că-i mai viteaz și mai isteț decât tăți, nu-i afli păreche. Toader se scarpină în creștet bântuit de îndoială: O hi... Parcă poți să știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ura să fie strajă vieții pe pământ"? Tu nu vezi?! Tu nu auzi?! Până când vom striga către Tine: "Ajută-ne!"? Sub ochii Voștri se săvârșește nelegiuirea ca cel mișel să-l batjocorească pe cel neprihănit, ca cel rău să-l răpună pe cel bun, ca cel bogat să ia de la cel sărac! Nu-i dreptate pe Pământ! Ce fel de Dumnezei atotputernici sunteți?! În cine, în ce să mai credem?! Ne promiteți, în schimbul suferințelor pământene, fericirea veșnică a Raiului! Vindeți pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce i-a fost dat să treacă apoi băiețelului de șase-șapte ani din ea: războiul din est, teroarea anilor ’50 (cu amândoi socrii duși la canal), moartea prematură a soției, la numai 34 de ani, boala neiertătoare care l-a răpus, tot prematur, la 43 de ani (în 1961); știind (ca și el de altfel, poate, în paralel cu el) și ceea ce a urmat după moartea lui: alte nenorociri, în legătură cu care nu am nici o certitudine că i-ar fi rămas necunoscute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
el) și ceea ce a urmat după moartea lui: alte nenorociri, în legătură cu care nu am nici o certitudine că i-ar fi rămas necunoscute (decesul lui mamaie, mama lui, colega lui de fotografie, în 1975, apoi al unicului său fiu, fratele Doinei, răpus de aceeași boală necruțătoare la 39 de ani, în 1987). Privesc fotografia știind toate acestea și mi se pare că și copilul acela îngândurat, prea serios, are premoniția viitorului său: care parcă atârnă, ca un pietroi nevăzut, acolo, în atelierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nemișcat în apa care-i vine până peste genunchi se uită țintă la călăul său. Dar nu cu acea privire, amestec de sfidare, dreaptă mânie și încredere nelimitată în caracterul legic al dezvoltării sociale tipică atâtor eroi convenționali care cad răpuși de reprezentanții forțelor retrograde ale istoriei, și nici una plină de spaimă, sau numai de spaimă: ci cu o nespusă mirare, cu stupoare, cu o foarte ațâțată și aproape veselă, în adânc, curiozitate: „Oare chiar va trage?” „Ce te holbezi așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
disperarea lui, că nu există Dumnezeu, și plângând a făcut această declarație față de trupul neînsuflețit al Lilianei și față de toți care se aflau acolo îndurerați. În vârstă de 86 de ani, unchiul a făcut un cancer care l-a răpus. Când a înțeles care-i situația, m-a chemat la patul lui de suferință. După multe aduceri aminte, la plecare, i-am promis că-i voi trimite niște ceaiuri de orz verde, care, am zis eu, „fac minuni”. Mi-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o regăsire a naturalului primitiv. * Descoperim în drum spre hotel o terasă improvizată, câteva dale de beton, câteva mese și bănci cioplite rudimentar din trunchiuri de brazi centenari. Numai o masă este ocupată de un grup de pădurari care au răpus până la această oră o mulțime de "beri". Sticlele stau înșirate pe iarbă, ca animalele ucise la o partidă de vânătoare. În apropiere, patronul urmărește evoluția unor "mici" agitând un ziar deasupra grătarului. Este foarte bine aici, simplu, fără fasoane, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
portul spaniol Cádiz, în 1587, soldată cu incendieri și scufundări ale vaselor inamice și zdrobirea Invicibilei Armada, uriașa flotă trimisă de regele spaniol Filip al II-lea, în 1588, să invadeze Anglia. Va muri ca un corsar adevărat, în 1596, răpus de boală și epuizare, în timpul unei expediții antispaniole în zona nordică a istmului Panama. Trupul îi va fi aruncat în valuri, în golful din largul localității Porto Bello. De un asalt celebru asupra orașului Porto Bello se leagă și existența
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Bătaia e ruptă din Rai, pentru a fi servită ca desert românilor. Aceștia o consumă flămînzi, ca pe o apetisantă felie de viață. 1917, Piața Roșie din Moscova, spre ceasurile la care Revoluția bolșevică era pe cale să învingă. Un rus răpus de băutură se suie pe un afet de tun și, cu sticla de vodcă în mînă, le strigă compatrioților din toți rărunchii: „Menstruația, tavarișci, menstruația, tavarișci!“. Un compatriot cu conștiința revoluționară ceva mai trează îl corectează: „Niet menstruația, rivaliuția!“. La
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aprinse de încordarea așteptării. Aici sunt bântuit nu de fantomele trecutului, ci de cele ale viitorului. Așadar, întru conștientizarea întâlnirii mele numai cu morțile ce vor veni asupra celor dragi, îmi asum înțelegând suferința prietenului ce-și privește ființa prețuită răpusă de moarte și aruncată cascadelor decompoziției trupești, topirii de țesuturi și secătuirii de fluențe ale vieții ce-i schimbă organicul în trup al teluricului revărsându-l neîndurător în prafuri și roci neștiute. De fapt, aici am și presentimentul coborârii viitoare
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fondul acestui sentiment aud chemarea morții proprii și sunt determinat să o trăiesc în avanpremieră, premonitoriu, să fiu o prezență dedublată în cel care asistă la survenirea ei și cel care moare efectiv. Mă simt martorul decesului ce mă va răpune, iar labirintul îl asum drept mormântul neterminat, cavoul ce este încă retușat în așteptarea mea. În pofida acestei brize macabre ce îmi suflă pânzele corabiei de fragilitate existențială, înaintez spre mereu alte culoare ale situației nefericite ce m-a învăluit. Labirintul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prăbușindu-se angoasant spre demență sau suicid, desigur, nu poate fi considerat o conștiință ce s-a perfecționat, ce a evoluat prin intrarea într-o situație complicată a vieții sale. Din contră, se poate spune că această situație l-a răpus, că a pierdut lupta cu labirintul, iar procesul de progres individual a fost estompat, oprit în primele sale faze de început. Acest om a deținut un start frivol de perfecționare atunci când și-a început călătoria labirintică, dar pierzându-se pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a energiilor negative labirintice, drept spirit malefic ce profețește fals un sfârșit deplorabil eroului, inducând ispita revoltării față de zei și soartă. Privindu-l față în față, Tezeu își vede propria ființă pierdută în revoltare, dezorientată, angoasată și, într-un final, răpusă în demență sau suicid. Se vede pe sine înfrânt și compatrioții săi sfârtecați de cruzimea unei vieții neîndurătoare. Pentru el se deschide un scenariu cu pretenție de adevăr în care i se arată demonic sfârșitul său ce pare implacabil. Aude
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
privirea divină zărește persistența aceleași ignoranțe ce l-a ancorat pe om în primejdioasa și ispititoarea confuzie dintre libertate și viciu. Cele trei scenarii indicate de ruperea peceților apocaliptice reprezintă flageluri ce vor izbi omenirea necruțător. Desigur aș putea fi răpus, ca insignifiant membru al ei, drept om damnat printre oamenii damnați. Aș putea fi victima unui cataclism sau a unui conflict militar devastator ori a unei pandemii incontrolabile. Voi presupune, totuși, că am supraviețuit tuturor acestor grozăvii de sfârșit al
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
solitudine bipolară, o solitudine în doi. Înainte de resurecționara întâlnire cu prezența chipului iubit eram un pelerin fără cumulări, deci fără riscul de a pierde ceva semnificativ. Dimpotrivă, trăiam sub zodia deja pierdutului, ca și cum trauma unei secătuiri de viață m-a răpus, cândva, eu fiind doar supravițuitorul propriei apocalipse ce m-a redus la nivelul unui pribeag prin tăcerile de ordin cosmic și zgomotele insignifiante ale omului. Odată cu impactul ciocnirii sufletești cu acel chip al seducerii mele, devin arhitectul, dar nu și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]