5,132 matches
-
mă trimite-n poarta Ta,unde spre Tine mă târăștesă strig acum iertarea mea.Sunt pe pământ un trecătorun fulg de nea căzut în soare,și-apoi eu mă topesc și zborcând Tu mă strigi la adunare.Al Tău cuvânt răsună-n clopotcu mirul care ne sfințește,și când coboară ca un ropotdin cer la toți el ne vorbește.Genuncii simt cum îi cuprinde pământul lăcrimând sub ei,durerea lui încet mă ... II. NU AM UITAT, de Anton Viorel , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
suflet adus! Noapte cu tine Pe umeri de îngeri, Veniți în fereastră, În noaptea albastră Un ochi mă veghează. Și visu-i mai tandru, În suflet sihastru, Născând vii arpegii În inima trează. Cu aripi de mătase, Un cântec se zbate, Răsună-n unghere, Lumini răspândind. În liniștea nopții, Vibrând de neliniști Mi-apare-n retină, Un chip vălurit. Și geana-l închide În clipa furată Și-o lacrimă curge Pentru vis, prinos. Când somnul mă fură, Pe-un cal nebunatec, Mă-nchid într-
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
un kris- judecată țigănească. Judecătorul principal, Kar(2) pe nume, se străduia să le vorbească românește țiganilor de diverse caste, pentru că este știut că fiecare grai țigănesc are particularități specifice, și e mai ușor să vorbim românește. Vocea lui Kar răsuna: -Fraților țigani și romi, pentru ca să reușim să tăiem turnul Eiffel, ne trăbă un om din interiorul puliticii franțuzești. Doar știm cu toții că așa merge treaba. Nu vă mai chinuiți degeaba...Știu că sunt 10.000 de tone dă fer, șî
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
Acasa > Poeme > Antologie > GÂNDURI Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Gânduri unei poete Ard stelele, sub raze reci Potecile s-au rătăcit. Răsună sentimente seci Sub cerul rupt din infinit. Privirile se pierd în gol În căutări de amintiri. Dorințele s-au strâns în stol Și-și cată clipa de-mpliniri. Ascult ades din depărtări- Când astrele au adormit- Răspunsuri fără întrebări Într-
GÂNDURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350071_a_351400]
-
la casa de discuri „Electrecord”, „Bună seara iubito!” este albumul de debut al Loredanei, care s-a vândut în peste un milion de exemplare, record absolut în vânzări. El, dar nu numai, a luminat bolta sub care glasul Loredanei a răsunat și a atins triumful! Atât în țară, cât și dincolo de hotarele țării, pretutindeni. Aceasta, firește, după căderea comunismului. Este memorabil în acest sens concertul susținut în Marea Britanie, la Londra, prin intermedierea impresarului David Stones și sub patronajul Alteței Sale Regale
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
mâna-n gât, Știind că... românul este nătâng. Nu suntem popor pierdut, După cum mulți ar fi vrut. Dar... în urmă am rămas. Nu-i mai prindem „pas cu pas„. Dacă voi mai ascultați, De trei ori să mai strigați, Să răsune peste văi Hăi, hăăi, hăăăăăi ! Doar pentru parlamentari Noul An vine cu bani. Lăsați, se știe, deoparte, Bugetarii au mult să mai dea din coate. După cum se vede treaba, Eu mă tem că dau degeaba. Ne luptăm fără folos; Cioloși
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
tribunele patinoarului. O mulțime de fani (dar mai ales eu și Alina) așteaptă intrarea pe gheață a lui Virgil. “Magicianul” e din nou acolo, își va executa iar numerele spectaculoase, va încânta spectatorii, le va aduce bucurie în suflete. Muzica răsună peste sală, apoi mișcările impecabil executate ale lui Virgil hipnotizează publicul. Totul este sublim, perfect! Doi oameni care și-au învins destinul. Dumnezeu privește de deasupra, cu seninătate, cu bucurie, cum s-a înfăptuit miracolul. Pentru că oamenii au înțeles vorbele
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
și lui un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe să urle. Gol eu însumi Făr-de nici un os Mă înmulțesc într-un ecou al urletului și răsun, răsun, răsun. Vasko Popa ” Replică - Rezon Fondul magic ale acestei scriituri Este sufletul meu. Voi credeți în suflet? El nu este o scoarță de copac, Nici miezul alb al mărului, Nici sămânța, este, cum spun chinezii, Ceea Ce Nu Este. Există
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
lui un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe să urle. Gol eu însumi Făr-de nici un os Mă înmulțesc într-un ecou al urletului și răsun, răsun, răsun. Vasko Popa ” Replică - Rezon Fondul magic ale acestei scriituri Este sufletul meu. Voi credeți în suflet? El nu este o scoarță de copac, Nici miezul alb al mărului, Nici sămânța, este, cum spun chinezii, Ceea Ce Nu Este. Există vorbe
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe să urle. Gol eu însumi Făr-de nici un os Mă înmulțesc într-un ecou al urletului și răsun, răsun, răsun. Vasko Popa ” Replică - Rezon Fondul magic ale acestei scriituri Este sufletul meu. Voi credeți în suflet? El nu este o scoarță de copac, Nici miezul alb al mărului, Nici sămânța, este, cum spun chinezii, Ceea Ce Nu Este. Există vorbe goale
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
o viață-ntreagă în cununa ta de raze,/ Pe când mâna ta cea albă părul galben îl netează./ Vino! Joacă-te cu mine... cu norocul meu... mi-aruncă/ De la sânul tău cel dulce floarea veștedă de luncă,/ Ca pe coardele ghitarei răsunând încet să cadă.../ Ah! E-atât de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă... Pasiuni și despărțiri, poetul devine dezamăgit și dezamăgirea a dat limbii românești o capodoperă - „Luceafărul”, poezie în care e mistuit de iubire, gata să-i jertfească
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
să cotrobăie prin frigider pentru a pregăti hrana animalului "favorit" al Almei și, prinsă de data aceasta de propriile gânduri legate de fiică, doamna Teodorescu uită pe dată că exact starea asta o dezaprobase mai devreme la fată... Din salon răsună o voce vioaie. Alma vorbea la telefon. - Bună Alex, ce faci? Cum te mai simți? - Bine, dar încă mă doare capul. Gripa asta a făcut ravagii în toată familia mea... Alma, pot să te rog ceva ? zise deodată fără legătură
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
carnea putrezește și de vie, iar pietroaiele negre la suflet, nu vor avea mântuire. O rază de soare obosită, poposește pe-un plai de verdeață și-o maicuță se închină la o cruce, de piatră roasă de vreme. O toacă răsună-n vale și-un clopot se zbate. Un sat se întinde pe lângă râul, ce-n cotituri spre soare lucește cu ape. In liniștea blândă, o voce se aude: - Yes ... Aici este sălbatec, aici este un nume, aici este pomul cu
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
a spus până la 33 de ani. Viața lui se confundă cu opera“. Iar poezia lui se confundă cu trăirile noastre, ale tuturor. Timp de peste o oră, într-o amorțeală plăcută, poezia lui Eminescu, recitată de directorul Festivalului Internațional „Shakespeare“, a răsunat în liniștea sălii, sub lumina unui singur reflector. O stea. „La steaua care-a răsărit“. Recitalul, și în variantă audio Cu sprijinul Radio Oltenia Craiova, avându-l ca producător pe Mircea Pospai, Emil Boroghină și-a imortalizat vocea pe un
OMAGIU LUCEAFARULUI POEZIEI RAMANESTI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362064_a_363393]
-
cuvinte auind întoarse-n ecouri. Scurgerea inexorabilă a timpului este echivalentă cu „alungarea din rai” din care se naște o „veșnică neliniște” (alungarea din rai). Cu toate acestea, poetul a rămas legat de clipa aceea de azur „când respirația îți răsuna ca un flaut” pentru că, spune el în poemul „episod”: „clipele noastre s-au iubit mai mult decât noi”, iar el a rămas: „un episod sculptat de palmele / tale în lemn alb și negru” (episod). Gesturi intime ale unui rotund ideatic
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
lăsat, neliniștea din sufletul meu, greu s-a potolit. Și toate astea pentru că mă ocrotea, mă apăra când mămuca îmi trăgea câte o nuia pentru că nu aveam astâmpăr deloc. Toată ziua zburdam și făceam fel de fel de șotii. Îmi răsună atât de viu în urechi, glasul ei, când striga la mama: Nu-l bate, nu-l bate, Vică, pe Ionel!” Doamne, când au trecut atâția ani?! Bunica se odihnește din 1951 iar tătuca e lângă ea din 1987. Dumnezeu să
BUNICA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365824_a_367153]
-
de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja la Teatrul „Ion Vasilescu”, după care se va transfera la „Doina Olteniei” din Craiova, iar apoi la „Flacăra Prahovei” din Ploiești
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
ce a răsaărit În mantia ruginie a sufletului plin de dor. Ascultă cum sună duioasa-mi cântare Ș inima se frânge de dor suspinand, Te caut cu ochii în zare și, lacrimând, Vioara aduce cu strunele ei încântare. Dragostea mea răsună în surdină, Cuvintele sunt de prisos, te iubesc Este tot ce pot să îți spun și, firesc, Sunt floarea vieții din a ta grădină! SĂ TE VISEZ În noapte amintirile se-adună Și dau năvală în inima pustie, Nu pot
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj! Nu permitem celor care Se pretind aici stăpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români! Căci în Țara Românească Nici un ins minoritar N-are dreptul să clintească Borna pusă la hotar! Referință Bibliografică: VATRA ROM
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
chiar rușine cu noi atunci când se va întâmpla asta și cu atât mai mult veți fi hotărâți să vă jertfiți, să devenițivoi eroi în locul nostru !”. A resimțit tristețe din plin. Ca mai ieri în sălile de clasă ale celor mici răsunau glasuri cristaline ale copiilor, cântând cu totul și cu totul altceva : „doarme moșul sub umbrar... sforăie ca un bondar... musca-l pișcă de obraz... moșul sare de necaz ! ” A renunțat să mai asculte alt post realizând că ceea ce putea afla
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
teamă să nu stârnească din nou mânia cerului și, mai ales, a pământului. * Trei benzi de circulație de pe bulevardul Armata Poporului cât și cele două căi de rulare a tramvaielor sunt blocate complet de dărâmături. În mintea lui Albert îi răsună, în mod repetat, acel vaier auzit mai devreme din pragul casei lui încrâncenându-l. Își dă seama că între dărâmături sunt trupuri și suflete zdrobite. Locatarii blocului frânt, prăbușit nefiresc, cei care au reușit să iasă la timp dintre așa
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
cântă ortodoxia, vibrează ca menire dacoromână, cântă plaiurile cu dor și cerul înstelat al împlinirilor. E cântec duios, cerul sufletului se umple de bolta serafică a splendorii. E cântec, în lumina lui s-a așternut armonia. În adâncul inimilor curate răsună frumusețea cântecului. În piept urcă o cărare de rugă, se aude un imn al bucuriei, apoi se luminează totul: Dumnezeu se primenește în apele Frumuseții Sale. Am pornit pe drumul acestei Frumuseți cerești deodată cu Neamul călăuzit de Dumnezeu. Crucea
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
se așează în liniște și așteptare. Doar soarele mai alergă pe cer să prindă ultimele triluri, ultimele refrene aurite. Totul este strălucitor, încununat de perlele clipelor, de splendoare. Un fior cald mă învăluie într-o lumină liberatoare. Inima freamătă, sufletul răsună din adânc încântându-mi făptura. Mă împărtășesc cu frumusețea acestor clipe - poeme, cât cu logodna unei vieți încântătoare. Beau frumusețea ortodoxă a vieții creștine și sufletul îmi cântă. Peste mine, peste cei mulți plouă cu lumină cerească. Doruri înviorate se
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Nu există vizitator care să nu fi rămas mut de admirație la vederea misterioasei sale oglinzi lichide. Concertul pe care îl improvizează acolo o mână de muzicieni, plutind fantasmagoric într-o barcă teleportată parcă din poeziile eminesciene, taie răsuflarea auditorilor, răsunând cu claritate cristalină în cupola grotei imense. Arhipelagul Canarelor nu se lasă mai prejos, excelând în cu totul alte extreme. În calitate de insule vulcanice, Canarele punctează cu masa lor terestră brută, lavă încremenită în forme și poziții aparent imposibile, care nu
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
Prin ochelari mă privesc Cu blândețe, iar eu Aproape că-i ating Urechile mari pe care În copilărie adesea, Încercam să i le-apropii Dar în zadar... de cap, O, Doamne, de -aș putea iarăși Să-i aud glasul ce răsună Și fascina mulțimea! Iar mama în vis îmi fredonează Melodii și -mi cântă romanțe Cu vocea ei gravă, fatală: „De ziua nunții tale-ți scriu Acum câteva rânduri. La nunta n-am să pot să viu Și de-aș putea
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]