25,611 matches
-
afirm că nu am experiență în sensul celor pe care le știu, le văd, le simt a fi bune etc., defapt, așa după cum au afirmat acei terapeuți, însă acest lucru nu mă va opri deloc a comenta în continuare aspectele rele și mai ales 'apucăturile'(de a schimba partenerul că nu te potrivești la pat..?), fiind drept în a le judeca la justa valoare, nu însă și oamenii. Mulți iau treburile astea așa cum le vine, fără prea multe semne de întrebare
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
să o parcurg încet, fără grabă, în fiecare zi!”; ,, Da, acesta este scutul meu! Îmi aprind țigara rămasă. Țigara este aliatul meu. Zâmbetul îi dispare. Pleacă. Zâmbetul a trecu pe fața mea...”; ,, Hei, extraterestrule, în ce categorie mă așezi? Sunt rea, sunt bună? Vezi că s-ar putea să te înșeli!”; ,,Renasc, ca o Pasăre Phoenix, din propria cenușă, din oboseală și din epuizare renasc, îmbrățișez lumea, îmbrățișez viața. Nu dorm, pentru că aș pierde clipele în care viața răzbate prin piatră
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
noastră păcătoasă să alegem între patru moduri de a face presă. Patru „specii de jurnale”, cum le cataloga Eminescu la vremea când apărea primul număr din seria veche a „Argeșului”, respectiv „ziare neinteligente, dar de bună credință, inteligente, dar de rea credință, neinteligente și de rea credință (gunoiul presei), inteligente și de bună credință”. Noi credem că am ales bine și am lucrat cu râvnă pe ogorul presei în cei 26 de ani de serie nouă cultivând în primul rând respectul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
patru moduri de a face presă. Patru „specii de jurnale”, cum le cataloga Eminescu la vremea când apărea primul număr din seria veche a „Argeșului”, respectiv „ziare neinteligente, dar de bună credință, inteligente, dar de rea credință, neinteligente și de rea credință (gunoiul presei), inteligente și de bună credință”. Noi credem că am ales bine și am lucrat cu râvnă pe ogorul presei în cei 26 de ani de serie nouă cultivând în primul rând respectul față de cititor, valoarea și profesionalismul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
foarte vii. Îmi aduc aminte de cartea „Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai” va să zică, sunt epigramele lui Păstorel însoțite de caricaturile lui Dragoș care sunt o splendoare. Iorga însuși râdea când le-a văzut, adică nu e caricatura rea, este caricatura aceea bună, atractivă, care surprinde un unghi. Cam așa sunt caricaturile din albumul pe care ni-l prezintă domnul Ioniță. Ele circulă pe internet. Eu am folosit multe dintre ele, le și arăt. Mi-a plăcut, ca să fiu
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
ceva asemenea, dă-o uitării, ca să fie ca si cum nu ai fi auzit-o. „Dacă defăimătorii vor vedea că disprețul nostru îi ajunge mai degrabă pe dânșii decât pe cei defăimați, atunci ei curând se vor lăsa de obiceiul lor cel rău, vor părăsi păcatul lor, iar pe viitor vor grâi bine despre aproapele; iară despre noi vor spune cu laudă că suntem mântuitorii și binefăcătorii lor. Patimă defăimării este o cursă a Satanei și o groapă plină de răutate și de
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
aproapele; iară despre noi vor spune cu laudă că suntem mântuitorii și binefăcătorii lor. Patimă defăimării este o cursă a Satanei și o groapă plină de răutate și de pândituri. Căci diavolul pentru aceea ne-a împins la acest obicei rău, pentru că noi să nu ne îngrijim de mântuirea sufletului nostru, iar ca răspunderea noastră să o facă mai mare. Și defăimarea nu numai pentru aceea este ceva rău, pentru că noi avem să dăm seama despre fiecare cuvânt, ci și pentru
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
-mi autodefinesc arta, în general nu o face nimeni, de aceea există critici de artă, care știu să te ”citească”. Cei cu viziune și har o fac, te prezintă publicului așa cum ești ca om și ca artist, cu bune și rele. Eu am avut noroc de cronici favorabile de-a lungul anilor din partea unor critici importanți din critica de artă românească, cum ar fi: acad. prof. Dan Grigorescu, Mihai Ispir, Virgil Mocanu, Raoul Sorban, Gh.Vida. Recent, criticul de artă Mircea
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
au acordat o atenție deosebită formării unei rețele informative și contrainformative, cu ramificații în toate țările europene. În toiul nopții, la Curtea veche din București, sub protecția mantiei întunericului, soseau necontenit agenți osteniți de drumuri care aduceau vești bune sau rele din toate părțile. Preluate de la agenți, informațile erau analizate și sintetizate în odăile cancelariei Curții domnești de numeroși slujbași, a căror conducere era încredințată stolnicului Constantin Cantacuzino. Sub directa supraveghere și îndrumare a acestuia, au tălmăcit, redacat și scris multă
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
știm că religia lor era monoteista dar printre divinitățile lor unele au putut avea și roluri medicale. Unele zeități dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
mijloacelor de transport (avionul, trenurile rapide), mijloacelor de comunicare (telefonia mobilă, internetul) s-a afirmat că Pământul a devenit un sat. Într-un minut ajunge vestea de aici până la “marginea” pământului, bineînțeles atât vestea bună cât mai cu seamă vestea rea. Copiii, adolescenții care stau conectați ore întregi la internet, cad ușor sub influența programelor de cele mai multe ori destructive, decat a părinților cu care stau de vorbă foatre puțin timp sau nu comunica deloc, ori a rudelor apropiate, cum se întâmplă
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
calea iubirii pierdută-n ecou! Voi dărui vise treze vieții mele Și voi țese lumină din gânduri noi, rebele, Cu inima le voi simți vii și nu fantezii Sub a mea visare, eu voi fi Ferită de-al lumii gând rău, el nu mă va găsi! Referință Bibliografică: Suflet dezgolit / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUFLET DEZGOLIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378161_a_379490]
-
a vorbit puțin dar elocvent: „Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gandești bine, au fost niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit sa-și îndeplineasca, cu bine, menirea...“ Mihail Sadoveanu, „Domnul Trandafir“ Scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu animat de dragostea pentru literatură a chemat scriitori români de pretutindeni să picteze prin slove cununa de aur a
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Dar mă-mpunge cu sfârșitul; N-am motive să mă plâng, Pentru toți e... începutul. * Cine să mă mai conducă Pân’ la locul de odihnă? Toți țin de locul de muncă... Am murit, are cineva vreo vină? * Trece mortul; piază rea! Cimitirul e aproape. Neamurile-și spun părerea: Cum a fost, Tu, iartă-l, Doamne ! * Vine-o voce din eter... Sau, poate, e din sicriu: „Iertare vouă nu vă cer, Puțini sunteți ce mă știu... * Toată viața m-ați hulit. Nu
NU MĂ CĂLCAȚI PE SUFLET ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378242_a_379571]
-
Astăzi, la noi, nu mai e respectat Nici ultimul, nici primul om din stat. Te calcă în picioare omul de nivelul cel mai jos Care acum se crede, că-i cel mai mare “boss”. Omului prefăcut și rău Ești om rău, dar totdeauna te prefaci că tu ești bun, Răutăți de faci întruna, Pe cine înșeli acum? Omul cinstit și bun este considerat astăzi, că este mare prost. Cel ticălos e-apreciat și promovat. Munca și inteligența ajuns-a fără rost
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
Pe orice bătrân senil. Definiția prostului Prost e cel la care mintea Nu i s-a mai dezvoltat, Și-a rămas tot la nivelul La care mama l-a creat. Om bun ești, dacă ți-ai păstrat Sufletul nevinovat. Omul rău crede, că poate face rău nelimitat, Că ruga, poate-oricând, să-i spele orice păcat. Noilor „intelectuali” pentru care cărțile reprezintă “murdărie” în casă După diplomă ești intelectual, Dar în casă n-ai o carte măcar. Ai doar mobilă și vase
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
cât mai mică. Autonomia universitară Când făcut-ai tu autonomie, Tare te-ai mai lăudat. Dar s-a făcut totul piftie, Că fiecare și-a făcut de cap. Un om bun înțelege pe oricine, chiar și pe omul rău omul rău nici pe el nu se înțelege Omul bun este acela care și-a păstrat sufletul de copil nevinovat Dacă ești om rău, nu valorează nimic faptul că te prefaci că ești bun Viața e ca o plimbare cu trenul, pe
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
fiecare și-a făcut de cap. Un om bun înțelege pe oricine, chiar și pe omul rău omul rău nici pe el nu se înțelege Omul bun este acela care și-a păstrat sufletul de copil nevinovat Dacă ești om rău, nu valorează nimic faptul că te prefaci că ești bun Viața e ca o plimbare cu trenul, pe care nu știi când o începi și nici când se sfârșește. Referință Bibliografică: DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : EPIGRAME / Cornelia Păun : Confluențe Literare
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
vântul o zărește și suflă cu putere lumina s-o stingă ,dar ...totul e tăcere... Zorii se ivesc, dimineața lumineaza zarea noaptea se retrage ș-așteaptă înserarea, mereu, zi după noapte cursul și-l urmează și existența cu bune și rele colorează... Referință Bibliografică: Noaptea... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NOAPTEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378276_a_379605]
-
-i plăcere În suflet mă roade un dor ne-ncetat. E vreme de când acuz o durere Cu inima-n zdrențe de ce s-a-ntâmplat. E tristă în mine și-ar vrea să-nceteze Să bată aiurea sau poate degeaba. Iar sufletul rău să-l învenineze Când vede acuma ce prost merge treaba. Mi se tot prelinge pe-obraz obosit Și zbucim s-alunge oricât de profund. Privesc doar la tine, văd chip împietrit Nu pot să m-abțin și încep ca să plâng
LACRIMA DORULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378319_a_379648]
-
afișând cu ostentație o satisfacție nedisimulată, legitimată de cine știe ce secret al lui Polichinelle. Ei jertfesc pe altarul întâietății publicistice onestitatea cercetării științifice, ignorând chiar și un minim de principii și scrupule garantând adevărul. ” Talent ul adevărat înecat de buruiana cea rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinenți prin admirația reciprocă”. (M. Eminescu, Opere XVI. Corespondența. p. 196, 728- 729). În mod premeditat, ei comit un adevărat braconaj intelectual, menit să le consolideze o poziție
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
doctorii menționați mai sus, trebuie să îi adăugăm și pe medicii Iszak, Hyneck și Urzică, așa cum rezultă dintr-o scrisoare a Harietei Eminovici, datată 11 iunie 1887.13 Cu toate acestea, starea lui Eminescu nu dă semne de ameliorare. Știrile rele alternează, sinusoidal, cu cele bune. Astfel, din numărul următor al revistei aflăm că ” Poetul Eminescu e puțin mai bine: fizionomia sa adormită și fără expresie a început să reînvie, pare conștient de tot ce-l înconjoară, mănâncă și răspunde la
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
opune mai întâi ca pe un dincolo conștiinței nemijlocite și senzației prezente: este libertatea cunoașterii prin gândire care se eliberează pe sine, de acest dincoace numit realitate și mod finit de a fi. /.../Arta înlătură aparența și înșelăciunea acestei lumi rele și trecătoare din conținutul valoros și veridic al fenomenelor, dându-le acestora o realitate superioară, născută din spirit.” [19] Și iată cum - către înălțimea aceleiași idei - se ridică rostirea poetului: „Atâta cât ochii nu pot cuprinde/ începutul și sfârșitul sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
ale gândirii conceptuale. Fără a fi fost un hegelian, Horia Stamatu ne convinge, pe calea eminentă a poemelor sale, că arta, în realitatea ei vibrantă și vie este singura capabilă să înlăture ceea ce Hegel numea „...aparența și înșelăciunea acestei lumi rele și trecătoare din conținutul valoros și veridic al fenomenelor, dându-le acestora (și implicit nouă, celor de azi) o realitate superioară, născută din spirt.” [22] [1] Din nefericire realitățile din Cultura (!) noastră de azi sunt încă departe de a confirma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Sagen). Mai presus de cele menționate mai sus, Mariana Didu a evitat cu grație și cele trei pericole care - conform lui Martin Heidegger - amenință procesul gândirii: a. Vecinătatea poetului-rapsod (care-i pericolul cel bun, mântuitor); b. Gândirea însăși (pericolul cel rău, cel mai aprig), care trebuie să gândească împotriva ei însăși, ceea ce doar rar îi stă în putință; c. Filozofarea - pericolul de-a dreptul nociv, generator de rătăcire. Din perspectiva celor afirmate mai înainte și susținuți de consistența demersului auctorial din
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]