4,689 matches
-
maxim 1,0 g%, substanțe pectice 1 %, celuloză până la 1 %, fibre 2,0 %, substanțe minerale 0,5%, vitamina C maxim 14 mg/100 g, valoare energetică 450 Kcal/kg. Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri, nectar, paste de fructe, lichior, rachiuri fine, congelate, mai rar deshidratate sau confiate. Există soiuri speciale pentru industrializare numite pavii (mai productive, mai dulci, mai tari, suportă scuturarea, rezultă compoturi de calitate) NECTARINELE (fără puf) și piersicile (cu puf) pot avea pulpa galbenă sau albă și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate între fructe. Consum proaspăt iulie - 10 octombrie. CĂPȘUNI Valoarea nutritivă: glucide 8 % (media), aciditate citrică 0,5 g%, substanțe tanoide 0,5 %, substanțe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nutritivă glucide 10 %, aciditate citrică 2 %, fibre 6 %, substanțe pectice 0,5%, săruri minerale 0,5%, vitamina C 25 mg %. Valoare energetică 370 Kcal/kg. Valoare dietetică - toată planta are valoare medicinală. Materie primă pentru: dulceață, gem, sirop, lichior, geis (rachiu parfumat incolor), congelate, jeleuri, cofetărie (creme, înghețate) etc Se recoltează 20 iunie -30 iulie. PĂSTRAREA FRUCTELOR DE MĂR LA DEPOZITUL SÂRCA AL S.C.D. POMICOLĂ IAȘI Merele depozitate la Sârca provin din fermele proprii ale stațiunii pomicole Iași. Aceasta permite în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
al V-lea d. Hr., considerată eretică, potrivit căreia omul nu are nevoie de grația divină din moment ce poate să nu mai păcătuiască, prin voință și liber arbitru.( n. trad.) 7 Opusul predicției (n. trad.). 8 "Războiul fulger" (n.trad.) 9 Rachiu distilat din mere, specific regiunii franceze Normandia. (n. trad.) 10 Precum "banda lui Moebius": o foaie de hîrtie care, răsucită și prinsă la capete, nu mai are decît o singură față. (n. trad.) 11 Doctrină filosofică fondată pe acceptarea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Leuchs, Anweisung zur Bereitung des Tischlerleims (Indicații pentru pregătirea cleiului de tâmplărie), Nürenberg, 1828, 1, 8; 50. M. A. Schuster, Lehrbuch der Rechenkunst (Manual de artimetică), Kronstadt, 1842, 1, 8; 51. Friedrich Schwarze, <Die Kunst> Branntwein zu brennen (Arta distilării rachiului), Berlin, 1841, 1, 8; 52. Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s.a., 3, 8; 55. Heiner Georg Hartmann, Potasche (Sulful), Quedlinburg, 1835, 1, 8; 56. A. Martin, Repertorium der Photographie (Repertoriu al fotografiei), Wien, 1846, 1, 8; 57. Jgn<natz> Bern<hard> Montag, Rechnen-Unterricht, Quedlinburg, 1845, 1, 8; 58. Branntweinbrennerei (Distilarea rachiului), Hermanstadt, s.a., 1, 8; 59. C. Soldan, Vorlegeblätter, Darmstadt, 1836, 1, 8; 60. Sonntagschule und Ideenmagazin, s. l., s.a., 10 (fascicule), 8; 61. Statuten der Vereins für Naturkunde im Herzogthum Nassau (Statutele Asociației pentru științe naturale din ducatul Nassau), Wiesbaden, 1849
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
legăna și-i stinse mișcarea". Exteriorul se mută, brusc, în interior; teroarea fenomenologică a obiectelor se transferă la nivel somatic. Astfel, trupul lui Zibal este cuprins de o senzație mistuitoare de sete: "Spălă un păhăruț [...] și voi să-și toarne rachiu [...]; dar gâtul șipului începu să clănțănească tare pe buzele paharului. A doua încercare, cu toată voința lui de a-și birui slăbiciunea, nu avu mai mult succes". Cele mai acute spaime ale eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spiritual al religiei (mai puțin eficient) și cel fizic al alcoolului (vulgar, dar eficace): "Până la ziuă, d. Stavrache s-a plimbat pân odaie de colo până colo; s-a-nchinat întruna rugându-se fierbinte pentru odihna sufletului răposaților și a băut mereu rachiu bun, ca să-și îndepărteze gândurile negre". La o oarecare distanță în timp, experiența cu aparență supranaturală se repetă. Privind parada militară a unei companii, hangiul recunoaște în căpitan pe fratele decedat. Acesta îl urmărește în tindă pe Stavrache, care, ajuns
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o luptă de o cruzime inimaginabilă îndreptată împotriva marilor valori ale țării noastre, cele care contribuiseră cel mai mult la realizarea veniturilor statului în perioada premergătoare terorii roșii: proprietarii de fabrici, uzine, bănci dar și de mori, cazane de fabricat rachiul, darace de lână etc. Este vorba, desigur, de complotul antiromânesc dirijat de la Moscova de către veșnicul individ beat Stalin, ce a primit la 11 iunie 1948 numele de „naționalizare a principalelor mijloace de producție și a băncilor”. Fără-ndoială că s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a aveau un buget propriu, necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
preluat conducerea sistemului sanitar local. Despre „expertiza” profesională a antecesorilor lui V. Mancaș ne vorbește următorul citat din Costache Radu: „Pentru a se opri o epidemie, tot ce sfâtuiau doctorii de atunci pe oameni era să mănânce usturoi, să bea rachiu și vin roșu, iar apa s-o bea îndoită cu rom. Nu pot să-mi dau seama cum era știința doctorilor de pe atunci, dar țin minte că mai la toate bolile și chiar la cei sănătoși și grași se lua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acest sens, cea mai bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
știm dacă s au și executat întocmai și la termen. Dacă între timp plouase cu găleata? S-a mai putut „desmiriști” ceva, ori oamenii s-au dat pe la dosul unei sticle de „monopol”, înecându-și amarul într-un păhărel de rachiu? f. „La GAS Pătrășcani mâncarea oamenilor se gătește relativ igienic” Această constatare a făcut-o doctorul Horduna Ioan, medic la Circumscripția Sanitară Florești ce pe atunci avea ca sarcină de serviciu și supravegherea medicală a comunei Buda-Pătrășcani. Informațiile pe care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
surselor orale consultate de noi, (pensionarii: Traian Pascu - 84 de ani, Popovici Anișoara (născută Frimu) - 85 de ani și Maria Moroșanu - 87 de ani) și înregistrate pe bandă magnetică, cei care au ieșit în întâmpinarea rușilor cu pâine, sare și rachiu au fost evreii. De altfel, nu peste mult timp, ei au fost și primii jefuiți, și am demonstrat că aceste adevărate asalturi asupra prăvăliilor și caselor de locuit au fost comise de către „vrednicii” ostași ai „tătucului” Stalin, în ciuda faptului că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost vai șiamar! și un garaj, 3.500); Udrea Tiberiu (Regală, 13 camere, un antreu și un șopron, 4.000); Ghimpu Dumitru (N. Iorga, 32, o cameră, 300); Vasiliu Ioan (Regală, 25, șase camere și un grajd
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dețineau între 5 10 ha. teren arabil; 3) În categoria „chiaburilor” fuseseră incluși deținătorii a minimum 10 ha. de pământ. Tot chiaburi erau și cei care nu aveau pământ sau aveau foarte puțin, însă mai dețineau și un cazan de rachiu ori o moară, o presă de ulei sau o prăvălie amărâtă. Partidul muncitoresc român era decis să termine o dată pentru totdeauna cu gospodarii satelor, așa că noi nu credem că a rămas vreun „chiabur” fără să fi trecut prin pușcăriile comuniste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de CJFSN a fost aceea de interzicere a comercializării băuturilor alcoolice. Și ce dacă? Prin toate scările de bloc oamenii „de bine” se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul Paul Munteanu, care-și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ciubucă (Bleojul) și care a avut aici familie din care făceau parte nu mai puțin de cinci fete. Acest Ciudican avusese aici cârciumă unde opreau căruțașii care duceau bârne la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș și beau câte un rachiu sau două. Îi spuneau: Măi Ciudicanule, dă-mi și mie un deți(100 gr) de rachiu. Îi cam cereau de băut trecătorii. Și Ciudicanul le dădea la toți, ba Îl mai sporea și cu apă. Apoi și-a făcut casă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cinci fete. Acest Ciudican avusese aici cârciumă unde opreau căruțașii care duceau bârne la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș și beau câte un rachiu sau două. Îi spuneau: Măi Ciudicanule, dă-mi și mie un deți(100 gr) de rachiu. Îi cam cereau de băut trecătorii. Și Ciudicanul le dădea la toți, ba Îl mai sporea și cu apă. Apoi și-a făcut casă lângă Primărie, iar feciorului său i-a rămas numele tot Ciudicanul. Ion Stan era În vremea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pui și cu ceva plăcinte poale-n brâu, toate așezate cu grijă pe un ștergar alb Întins pe iarba care Începuse a da colț. Te uiți și tu la sticlă, Ionuț? Lasă să mai crești! Acu ești prea crud pentru rachiu. Îl certă din priviri gospodarul și mai dădu pe gât un ciocănel. Când boii terminară și ei fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o oarecare nostalgie, de imaginea unui câmp În care, Înșirate câte zece-cincisprezece, plugurile rupeau brazda În pământul reavăn al primăverii. Timp de patru-cinci ore, un câmp Întreg devenea arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de pensionari care Își drămuiesc cu grijă bănuții pentru a-și putea duce viața de la o lună la alta. Bătrânii din sat nu mai pot lucra pământul și Îi Întâlnești triști având În față câte un feldeți (50 ml) de rachiu ordinar, sporit cu apă, așteptând un telefon din Italia ori Spania de la copiii și nepoții lor care au luat drumul bejeniei. Combinatul zace În paragină, ca atâtea altele de pe cuprinsul țării. În loc de paznic o haită de câini, care ies În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dar cu câte o burtă imensă. În toate satele dimprejur era aceeași situație. DESCHIABURIREA. Erau câteva familii mai înstărite, chiaburi, adică aveau vite, peste 7 ha de pământ și coșare pline cu porumb (știuleți). Anton Dorin avea și cazane de rachiu, într-o velniță unde am ascultat multe povești la gura sobei. Autoritățile au luat hotărârea să-l deschiaburească, adică să-i ia toată averea, pământul și pe el la pușcărie. Într-o dimineață au venit circa 20 de care cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
condus la groapă cu alai de nuntă; mai era sacrificată și o fată, încă nenuntită, pe deasupra. Se regăseau în viața „de dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]