19,627 matches
-
rămas memorabile și printr-un fapt divers, acela că la toate comisariatele militare din țară s-a declanșat „viza militară”, bărbații din zona noastră fiind nevoiți a merge pe jos până la sediile din județul Tecuci, în anul 1939 și din raionul Zeletin, în 1954. Alte ierni grele, cu viscol și cu zăpadă mare, au fost cele din anii 1981 (noiembrie) și 1994. Viscol năprasnic s-a înregistrat chiar și în zilele de 14,15 și 16 aprilie 1996, de Paști. Ierni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au ridicat, în 1933, monumente în satele Lazu și Dealul Perjului, precum și în cimitirul bisericii Bărboasa, iar în Tarnița a fost ridicată o troiță de lemn în mijlocul satului, ce a fost din păcate demolată în 1964, din ordinul vicepreședintelui raionului Bacău, prof. Costică Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în curtea bisericii „Sf. Nicolae” din Făgheni - proiect nerealizat, însă. Abia în anul 2005, primarul Gheorghe Baban a luat inițiativa de a construi un nou monument din beton pe locul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
46% dintre francezi faptul de a mânca bine Înseamnă În primul rând „gustul bun, savoarea, plăcerea, delectarea”. Criteriul mai nutrițional de „echilibru” se situează mult mai jos (27%Ă. Totuși, trebuie să constatăm că ne lăsăm din ce În ce mai mult seduși, vizitând raioanele de produse proaspete din magazine, de alimentele promițătoare de formă, sănătate și stare de bine. Crizele și scandalurile alimentare Își au rolul lor; chiar și așa, legătura dintre alimentație și sănătate devine brusc mai evidentă. Aceste amenințări au meritul de
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
astfel încât să fie minimizată sau maximizată lungimea drumului ales de cei mai mulți dintre clienți. Cumpărătorii, desigur, nu doresc să piardă timpul, astfel că ei preferă cel mai scurt drum. Dar managementul magazinului ar dori ca ei să treacă prin aproape toate raioanele astfel încât să impulsioneze cumpărăturile. Astfel, apare o tensiune dinamică între drumurile minime și maxime. SIMSTORE ajută conducerea magazinului în realocarea produselor și raioanelor, în reducerea stocurilor și scurtarea timpului în care produsele ajung pe raioane și rafturi. Un alt MBA
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
preferă cel mai scurt drum. Dar managementul magazinului ar dori ca ei să treacă prin aproape toate raioanele astfel încât să impulsioneze cumpărăturile. Astfel, apare o tensiune dinamică între drumurile minime și maxime. SIMSTORE ajută conducerea magazinului în realocarea produselor și raioanelor, în reducerea stocurilor și scurtarea timpului în care produsele ajung pe raioane și rafturi. Un alt MBA a fost realizat pentru lanțul de magazine Macy’s. Ei și-au pus întrebarea: „Cum putem ști când avem numărul potrivit de vânzători
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să treacă prin aproape toate raioanele astfel încât să impulsioneze cumpărăturile. Astfel, apare o tensiune dinamică între drumurile minime și maxime. SIMSTORE ajută conducerea magazinului în realocarea produselor și raioanelor, în reducerea stocurilor și scurtarea timpului în care produsele ajung pe raioane și rafturi. Un alt MBA a fost realizat pentru lanțul de magazine Macy’s. Ei și-au pus întrebarea: „Cum putem ști când avem numărul potrivit de vânzători pe un etaj?” Tehnicile clasice de vânzare recomandă determinarea volumului de vânzări
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și a repartiza optim vânzătorii. Agenții din model reprezintă pe acești vânzători, dar și pe casieri, supraveghetori, alți angajați aflați în interacțiune. În loc de a face estimații privind volumul mediu al vânzărilor, modelul creează un magazin virtual a cărui structură (rafturi, raioane, poziția caselor, porți de intrare și ieșire ș.a.) precum și număr de angajați repartizați pot fi modificate. Se urmărește apoi cum aceste schimbări influențează starea unui număr cât mai mare de agenți. Se poate astfel numărul de clienți serviți în cel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
parter și etaj, cu scări și podele care scârțâiau sub talpa picioarelor noastre și unde scara interioară sau exterioară putea oricând să se prăbușească. Tipografia la „Munca” Bârlad, apoi la Întreprinderea poligrafică Bârlad, iar când se scoteau foi volante pentru raioane ori comune, în campaniile agricole - acestea se tipăresc și la tipografiile din teri toriu ori pe câmp, cu utilaje improvizate, Vaslui, Tecuci, Focșani et c. La început, în Steagul Roșu apar tot mai des materiale semnate cu numele Nicolai Rubenstein, S.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și pentru că... comanda socială a timpului zicea a ltfel. Urmare a Legii pentru raionarea administrativ‐ economică a teritoriului R.P.R., cu data de 10 septembrie 1950, Steagul roșu devine organ al Comitetului regional P.M.R. și al Comitetului provizoriu regional Bârlad, cu raioanele Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
administrativ‐ economică a teritoriului R.P.R., cu data de 10 septembrie 1950, Steagul roșu devine organ al Comitetului regional P.M.R. și al Comitetului provizoriu regional Bârlad, cu raioanele Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de tinerețe. L‐ am vizitat la Brăila, când el făcea gazetărie l a Înainte, iar soția sa Angelica, lupta ca inginer agronom într‐o comună să scoată recolte bogate. Apoi, el m‐a vizitat la Huși - unde eram secretar de raion la Consiliu - dar și la Iași, când a trebuit să‐și înscrie fata - Florela ‐ la facultate. ... „acum câteva minute frunzăream ceva hârtii ma i vechi și am dat peste o scrisoare a ta trimisă mie la Brăila pe 27 iunie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1950 - 1957, sub îngrijirea resortului de presă, redacția și adm inistrația la Sfatul Popular, str. Vâșânscki nr.22 Bârlad. Este destinat publicării actelor normative emis e de Sfatul popular regional și Comitetul său executiv dar și a unor documente de la raioanele din teritoriu administrativ: Adjud, Bârlad, Focșani, Murgeni, Panciu, Tecuci, Vranc ea, Zeletin. Astfel au fost publicate: hotărârile sfaturilor populare, decizii ale Comitetelor executive, instrucțiuni, îndrumări, circulare, pierderi de acte, schimbări de nume, declarări de morți prezumate etc. În organigrama Sfatului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fie unice, deoarece ele oferă ceva ce nimeni nu asociază cu magazinele universale: Viteză. Intri într-un magazin Kohl’s și te miști într-un oval larg ce înconjoară magazinul, care are nu mai mult de cinci rafturi pe fiecare raion. Dacă găsești ceea ce căutai și vrei să ieși din acest oval, în fiecare magazin există un culoar median care te duce direct către casă. Drumul făcut pe întregul etaj - și aproape toate magazinele Kohl’s sunt situate pe un singur
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pe un singur nivel pentru a vă scurta vizita - este mai scurt de 500 de metri. Adică jumătate din distanța medie parcursă într-un magazin universal. Ați putea presupune că planul simplu al magazinului, care are numai cinci rafturi pe raion, și culoarele largi consumă spațiul unde s-ar mai putea plasa marfă, reducând profiturile Kohl’s. După câte se pare însă, ele cresc din această cauză. Venitul mediu pe metrul pătrat de magazin la Kohl’s îl depășește cu 20
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
de a cumpăra măcar o pâine. Un frig insuportabil în case și școli - de câțiva ani iarna a devenit și pentru basarabeni un adevărat coșmar. Întreruperi sistematice ale curentului electric din rațiuni, bănuim, de economisire, scufundând în beznă sate și raioane întregi. Lanțul acestor nefericiri poate continua. Câtă disperare ascunde de pildă gestul sătenilor care pleacă, fără nici o acoperire legală (citește protecție) la muncă în Rusia, de unde se întorc, dacă se întorc, bătuți și prădați de banii câștigați adesea în condiții
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
portretul regelui din partea dreaptă a tablei și să le înlocuiască, așa cum i s-a spus, cu stema Republicii Populare Române"135. Știau deja ce înseamnă puterea și cum le persecuta familia: "ne-au luat pământul. Cumnata mea [...] lucra la Sfatul Raionului, la oraș și [mama] trebuia să dea pământul că dacă nu, o dădeau afară" (D.M.). Dar curând aveau să descopere că noul regim putea aduce și beneficii: "norocul meu că a venit colectivul [colectivizarea] că dacă nu venea, nu mă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
6 februarie 1956. În acel an, el a fost numit profesor de matematică și fizică într-o școală rurală, în localitatea Torfoprodukt și a închiriat o cameră în casa Matrionei. Denumirea satului Talnovo din povestire este, în realitate, Milțevo, din raionul Kurlovski, regiunea Vladimir 173. În povestire, totul este real, până la cele mai mici detalii: afișele îngălbenite de pe pereți, ficușii, pisica Matrionei etc. Atât viața, cât și împrejurările morții Matrionei Vasilievna Zaharova au fost prezentate așa cum s-au petrecut. Așa cum se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
atunci când primesc ceva mai mult decât acest puțin, devin recunoscători: Dar, pe când stătea aici la un rând de doi oameni, magazinul se umplu de zgomot și însuflețire, lumea de pe stradă dădu buzna înăuntru și toți se așezară la cozi: la raionul delicatese și la casierie. Liudmila Afanasievna nu rezistă tentației și, fără să mai aștepte să ia ce avea de luat de la băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la tejgheaua raionului și la casierie. Încă nu se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
toți se așezară la cozi: la raionul delicatese și la casierie. Liudmila Afanasievna nu rezistă tentației și, fără să mai aștepte să ia ce avea de luat de la băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la tejgheaua raionului și la casierie. Încă nu se zărea nimic în dosul vitrinei de la delicatese, dar femeile ce se înghesuiau la coadă știau sigur că urma să se dea șuncă presată, câte un kilogram de persoană. Avusese atât de mare noroc, încât
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
căruia oamenii se adună înainte de ora deschiderii, pentru că "urma să se dea ceva important". Când magazinul se deschide, ei năvălesc înăuntru "cu râvna cu care ar fi trebuit să părăsească clădirea, în caz de incendiu" și se risipesc la diferite raioane. Luat de val, Kostoglotov nimerește la raionul de tricotaje, unde "află că se așteaptă fie bluzițe, fie pulovărașe de damă", astfel încât "îi trase în șoaptă o înjurătură și se îndepărtă". Detaliile privind asaltul magazinului unde "se așteaptă" cu nerăbdare nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru că "urma să se dea ceva important". Când magazinul se deschide, ei năvălesc înăuntru "cu râvna cu care ar fi trebuit să părăsească clădirea, în caz de incendiu" și se risipesc la diferite raioane. Luat de val, Kostoglotov nimerește la raionul de tricotaje, unde "află că se așteaptă fie bluzițe, fie pulovărașe de damă", astfel încât "îi trase în șoaptă o înjurătură și se îndepărtă". Detaliile privind asaltul magazinului unde "se așteaptă" cu nerăbdare nu ceva ieșit din comun, ci lucruri de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
știe și ce număr poartă la guler?! Uite, numărul ăsta de la guler îl dăduse gata pe Oleg! N-ar fi crezut niciodată că gulerul mai are și el un număr separat! Ascunzându-și geamătul de fiară rănită, se-ndepărtă de raionul de cămăși. Auzi, numărul gulerului! La ce bun o viață atât de ticăloasă? De ce să se întoarcă în ea? Ca să ții minte numărul gulerului, trebuie să uiți altceva, nu?! Ceva mai important!349. Admirația și simpatia cititorului sunt orientate spre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
I. ISTORICUL CERCETĂRILOR Descoperirea întâmplătoare, în anul 1965, a unor piese de harnașament romane, într-o zonă unde se efectuau lucrări în vederea amenajării unor silozuri pentru cartofi, zonă numită de localnici „La Izlaz”, care aparținea de com. Săbăoani, raionul Roman, pe atunci, azi jud. Neamț, ne-au oferit posibilitatea unor cercetări arheologice sistematice, începute chiar din același an. Această campanie de săpături a dus la descoperirea unor așezări din mai multe epoci: epoca neoeneolitică, epoca bronzului, prima epocă a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au rămas peiorativele: „Generalul înainteʺ, Generalul izmanăʺ, „Generalul Slab de Vânăʺ, „Generalul Vargaʺ, „Generalul Baionetăʺ. Altele ,deci, decât cele consacrate de istoria URSS; altele dec ât cele care i s-ar fi dat privit de pe calul statuie din comuna Suvorov, raionul Focșani, regiunea Bârlad. Alta este și țara rusească în raport cu România și Basarabia, fapt care l-a făcut pe Ion Iachim să-și zică „Ion fără de țară.ʺ Ivan al III lea, cuscru cu Ștefan cel Mare, se an gajează să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În „începuturi” vine cu noutăți și prof. Ion Aursulesei. Lam cunoscut ca pe un bun și activ colaborator la ceea ce se numea atunci S.R.S.C. Era președintele Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii din localitate, cu răspundere și în comunele fostului raion Bârlad. El și prof. N. Grigoriu - ca secretar. Eu eram un fel de instructor regional în localitate pentru această activitate și ne am întâlnit des n u doar pentru a vorbi ci și a face multă activitate în oraș ș
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]