1,585 matches
-
iar năutul fertilizat cu Folifag 1 % și 2 % cu 4,6 cm respectiv 3,7 cm. Talia de 46,8 cm realizată de bacterizarea cu Nitragin 2 fl/ ha a depășit martorul cu 10,3 cm (tabelul 82). Numărul de ramificații principale întâlnite la o plantă de năut a avut un maxim (4,9 ram./pl) în anul 1988 la V10 bacterizat cu 4 fl/ha Nitragin și un minim (2,7 ram./pl) în anul 2000 martorul nefertilizat. Ca și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor a fost cu aproape 7% mai mare decât la martor, când semănatul s-a făcut în epoca a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în epoca II-a și cu 0,5 buc/pl. mai puține decât năutul semănat în epoca I. Cele mai ramificate plante au fost în anul 1998, cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în cazul însămânțării la 30 b.g./m 2 ) și s-a diminuat până la 7,5 g/pl. (în cazul variantelor semănate la 60 bg/m 2 ), scădere ce se poate explica prin efectul combinat al diminuării numărului mediu de ramificații /plantă, al numărului și greutății păstăilor pe plantă, odată cu creșterea desimii de semănat de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 1998 a crescut odată cu desimea semănatului de la 21,7 g/plantă (60 bg/m2) la 26,1 g/pl (30 bg/m2). Masa plantelor a fost influențată de creșterea și dezvoltarea unor factori morfologici cum ar fi : nr. de ramificații, nr.de fructe, nr.semințe și greutatea acestora . în anul 1999 plantele cele mai ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost în corelație directă cu talia plantelor, scăzând în medie de la 19,5 cm (15 cm între rânduri), la 18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm (15 cm între rânduri), la 18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
principale la variantele semănate la 15 cm între rânduri (2,5 ramificații în medie /pl), pentru ca plantele semănate la 45 cm între rânduri să aibă în medie 2,8 ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ramificații/pl. (tabelul 130). Același lucru se poate spune și despre ramificațiile secundare care au crescut ca număr odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl. când s-a semănat în anul 1998 la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
toți anii de experiență se constată că numărul maxim de ramificații secundare la o plantă au fost de 11,5 ram/pl. când s-a semănat în anul 1998 la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în anul 2000 când s-a semănat la 15 cm distanță între rânduri. Cu o medie de 10,3 ramificații secundare la o plantă, năutul semănat la 60 cm distanță între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la distanța între rânduri de 60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în anul 2000 când s-a semănat la 15 cm distanță între rânduri. Cu o medie de 10,3 ramificații secundare la o plantă, năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri a depășit cu 1,1 ram./ pl. variantă la care distanța între rânduri a fost de 45 cm și cu 2 buc./ pl. pe cea la care distanța
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ultim sens, făcând din Tartuffe o piesă subversivă în contextul terorii staliniste!). Criticii puterii ecleziastice i se adaugă, de asemenea, motivul supravegherii; el participă la dimensiunea politică a operei, dimensiune ce se regăsește pe mai multe planuri și are numeroase ramificații. Tartuffe nu e doar o simplă piesă tezistă, e mai mult decât atât! Mult mai mult! Observăm mai întâi o supraveghere interioară, domestică, întreprinsă de mediul familial care îi furnizează argumente lui Orgon, numai că acesta nu le „prelucrează” (câți
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
amintire, construind un discurs sau o acțiune (una trece prin cealaltă, modelul este semiologic), eu dezvolt o "linie" pe care regăsesc "urmele" mele, sau scenariul meu dinamic (MOP-ul lui Shank). Astfel o pot lua către un program vecin, greșind ramificația și amestecînd două programe conexe: va apărea un lapsus. Doză de Freud. Explicația greșelii este astfel trimisă la o confuzie a "liniei" și lapsusul este descris în termeni de operațiuni combinatorii, ca la Minsky. Lapsusul, simplă disfuncție pur mecanică, aparține
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nu ar fi survol, a unei finalități care nu ar avea sfîrșit tot atîtea trăsături care caracterizează rețelele "trece" mai ușor în public cu ajutorul acestei imagini a corpului. Lumea de canale, sateliți, cabluri, fibre optice, mesaje telematice, gestiune la distanță, ramificații posibile în toate sensurile, multifuncționalitatea transmițătorilor (ceea ce numim impropriu multimedia) nu destabilizează concepția lumii tradiționale, în măsura în care referința la corp rezistă, în arhaismul ei, inovațiilor tehnice. Un astfel de concept este unnul de trecere și aclimatizează spiritele la această retopire a
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
tematic, profesorul care îl pomenește la aniversare ori la comemorare, studentul care scrie o teză, editorul, librarul, în sfîrșit, eu care, încercînd să le contabilizez eforturile, sînt înclinat să vorbesc (adaptînd o cunoscută formulă) de o „Uzină Bacovia”, - una cu ramificații naționale. Tuturor, Bacovia ne-a dat de muncit, iar posibilitățile de exploatare a numelui său nu s-au epuizat. în principal, mișcarea din jurul poetului a contribuit la ridicarea nivelului cultural al orașului. S-a creat un public mai receptiv, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bombastice. O schimbare decisivă de tematică și tonalitate poetică înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un tipar narativ plin de ramificații și semnificații de tot felul, o istorie a Deltei celei foșnitoare, pline de embleme ale eternității și ispite repede trecătoare, de figuri hieratice și povești superbe, de oameni ce seamănă a pești și pești ce seamănă a oameni, în sfârșit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la bancă, dorința băiatului cel mic, Niculae, de a merge la școală și ostilitatea celorlalți copii față de această năzuință etc. P. se folosește de aceste scene expozitive pentru a studia în liniște râurile ce se vor desface apoi în numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de ploaie toți membrii familiei, în ultima secerișul, precedat de o pregătire aproape mistică, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
acest fel; interacțiunea acestora va fi regăsită prin intermediul orientării argumentative, iar genurile discursului, prin cel al planurilor textului. Alte orientări, precum analiza discursului, analiza conținutului sau sociolingvistica operează plecînd de la altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm DISCURSUL ca fiind încadrat de INTERDISCURS. Rezervăm denumirea de "discurs" uzajului comun ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
paragraf pot fi astfel descompuse ierarhic: Paragraful următor, în întregime despre cap, constă în aceeași diviziune de bază: PROPR și PART: Această reprezentare ierarhică permite sublinierea structurii interne a fiecărui paragraf și chiar a fiecărei fraze. Fiecărei părți superioare a ramificațiilor semantice îi corespunde o schimbare de unitate de suprafață sau, din punct de vedere al cititorului, o schimbare de frază subliniază o schimbare a sub-temei: ochi, urechi, narine și gură. O altă remarcă metodologică importantă: putem spune despre această descriere
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atît de des confuzie între DA și POVESTIRE este pentru că, după toate aparențele, cu DA se pierde semnul emblematic al descriptivului, adică "etc.-ul". Într-adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]