11,500 matches
-
termina, Îl văzu pe Petru, gol, punând În locul picturii lui Geffels desenul lui Szántó. Rămase o clipă cu fruntea lipită de el, apoi se Întoarse cu fața spre ea. Ea Îl privea și Îi zâmbea mirată: avea trupul plin de răni. Străluceau stins pe el ca o cămașă moale și zdrențuită de zale. Îl știe invulnerabil, un mic Ahile provincial, doborât de propria-i oboseală la asaltul micuței sale cetăți de hârtie, surd la Încurajările mulțimii care Îl Îndemna să sfârșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în Muzeul din Naxos. Eram înconjurat de vitrine de sticlă pline de obiecte, boluri și urne străvechi, monede de aur, bijuterii și unelte. În dulapurile mai înalte se aflau statui de marmură pe jumătate distruse, fiecare cu propria listă de răni; fețe lipsă, brațe sau picioare lipsă, înlocuite cu tije de oțel lustruit. Unele figuri erau atât de distruse, că deveniseră de neidentificat. Mai multe aveau doar o suprafață netedă, poate rotunjimea unui umăr sau curbura unui stomac, cioplită și șlefuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Știu că vreți să ajungeți la ceva anume, dar nu... — Totul se reduce la asta: dacă vreți să studiați una dintre creaturile astea, teritorialitatea reprezintă singura dumneavoastră speranță. Dacă găsiți pe cineva care manifestă toate semnele grăitoare ale unor repetate răni provocate de un ludovician, puteți găsi rechinul. — Așa m-ați găsit și pe mine? — Angajatorul meu e foarte atent la tot ce mișcă. Doctorul dumneavoastră se gândește să scrie un studiu despre „afecțiunea“ de care suferiți. I-a arătat unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
căzându-i de pe față. Am pornit cu spatele spre arcadă, dar Nimeni se mișcă repede și pe nepregătite, făcând pași mari spre marginea cerului de lumină și... călcând pe unul dintre dictafoane. — Nu! Cuvântul, aerul ieșiră din mine ca o rană. Nimeni lovi din nou tare cu călcâiul și carcasa mică, din plastic se crăpă. Cercul scârbos de mrene din jurul lui tresăltă când bucla conceptuală se prăbuși în sine și dispăru. Apoi se desfăcu și luxofagii se aruncară asupra mea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să scoată fum negru, noi ne-am urnit mai repede, apoi huruitul motorului se frânse cu un țipăt de metal frânt. Un zăngănit puternic de sub punte și apoi nimic. Ambarcațiunea pluti mai departe într-o tăcere pe care doar o rană fatală o aduce. Am răsucit cheia în contact, dar n-am reușit să provoc decât un firav, neînsemnat scrâșnet. — O, rahat, mi-am ridicat ușor mâinile de pe comenzi și-am pășit în spate. O, rahat. La prora, Fidorous lăsă arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pomenești că-ți îndumnezeiesc dumbrava din Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce deschizi cu cruzime rana? De ce rîcîi cu unghiile o rană stelară? I-am simțit privirea de expert în ale văzului. Se preface. Minte că orbește. Numai nu mi-a strigat: "Ooorbesc! M-ai călcat pe ochi și-am orbit". Nu ca-ntr-un western-spaghetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dorobanț. Asta ca să rimeze cu slava. Smerenia și dragostea nu-s monopolul creștinității, taie Rusalin aerul cu palmele, scurt. Ca să nu mai vorbesc de arta ta de-a mă îndepărta. De ce deschizi cu cruzime rana? De ce rîcîi cu unghiile o rană stelară? I-am simțit privirea de expert în ale văzului. Se preface. Minte că orbește. Numai nu mi-a strigat: "Ooorbesc! M-ai călcat pe ochi și-am orbit". Nu ca-ntr-un western-spaghetti, ci ca-ntr-un autohton estern-fidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
simțit privirea de expert în ale văzului. Se preface. Minte că orbește. Numai nu mi-a strigat: "Ooorbesc! M-ai călcat pe ochi și-am orbit". Nu ca-ntr-un western-spaghetti, ci ca-ntr-un autohton estern-fidea. Termină cu prostiile. Rană stelară ș.a.m.d. N-ai să mai dai nicăieri de mine, așa cum mă vrei tu: nebună și frumoasă. La ce se cuvine, la asta trebuie să ne gîndim. Ai înțeles sau să-ți fac un desen? repet o glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
delicii/ Se gîndesc la orificii". La scrisorile din Belleville n-am mai răspuns. Nici cînd bietul pédé s-a plîns "în hî, în ha" că și-a pierdut "perechea", că a fost părăsit: "M-a lăsat în apartament cu o rană mortală la cap, după ce m-a bătut". Mai bine l-ar fi strangulat, l-ar fi omorît decît să-și facă un clip pe Internet, ca să-și vîndă "marfa". Ofer servicii-pat prompte. Preț de pornire-atîta; o nocturnă cu Patrick atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
liberă" și "Adevărul" presupun un atentat pus la cale de fosta Securitate, împotriva unui meeting anticomunist anunțat. Dar ipotezele sînt dezamorsate. Era răzbunarea unei femei înșelate de soț: suceveanca Veta Borș, gata-gata să-și stingă oful ca Mița Baston, în ranele ex-soțului Borș. Borș contra Borș. Numai că miticismul post-Caragiale nu mai are haz. Fosta librăreasă din mine regretă felul cum depindea de carte pe vremea cealaltă. Am citit (nu citesc așa cum aș alerga: mă opresc, reiau, subliniez) aproximativ patru cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de munte și, deodată, observ într-o văgăună un tânăr ce agoniza. Judecând după finețea trăsăturilor și suplețea oaselor, nu putea fi decât de os domnesc. Deasupra lui roia o zână ce-i aducea pe rând ierburi să-i vindece rănile. "Lovește aici cu cornul!" mi-a poruncit zâna. "De două zile zace aici, fără să bea un strop de apă." Recunoscându-l îndată pe Făt-Frumos, am făcut ce mi-a poruncit zâna și a țâșnit izvor din piatră seacă, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ele, pentru a le dibui sensul. În felul acesta va învăța mai mult despre programul ei de autodistrugere, despre ce s-a petrecut în capul ei toți anii, ce anume a rănit-o interior atât de tare, atât de brutal. Rănile exterioare se pot vindeca repede, cu aer, dar nu cele interioare, care trăiesc într-un vid absolut, în golul interior. Acolo cresc și proliferează; când ești totul o rană pe dinăuntru, vindecarea nici nu mai știe de unde să înceapă, încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
anume a rănit-o interior atât de tare, atât de brutal. Rănile exterioare se pot vindeca repede, cu aer, dar nu cele interioare, care trăiesc într-un vid absolut, în golul interior. Acolo cresc și proliferează; când ești totul o rană pe dinăuntru, vindecarea nici nu mai știe de unde să înceapă, încotro s-o ia. Atunci, știi deja, simți că ai devenit un cadavru viu și îți dorești moartea, resemnat sau nu. A dormit și a visat un trandafir superb, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de 500 g, ca pe o sarcină într-o lună înaintată, a fost operată vizibil în holul "Casei", în văzul tuturor și al televiziunii din Noua Zeelandă. Apa fluidizată din camerele de curenți pare să-i fi dezinfectat și închis rapid rana, căci după 24 de ore o regăsim în holul "Casei", rugându-se și, probabil, aducând mulțumiri entităților, în fața triunghiului "cunoașterii", simbol al "Casei de Dom Ignacio". El stă agățat pe peretele de răsărit al holului și circumscrie un spațiu sacru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să fiți români? Nu! răspundeam noi și strânsorile slăbeau. Nu? ne întrebau din nou. Nu! răspundeam noi. VREM SĂ FIM ROMÂNI IDEALI! Și urletele începeau. Toată Rusia era un monourlet românesc. Șoferoaica Liuba, care-i aproviziona pe soldați, ne îngrijea rănile. Când am ajuns cu Zagna trasă la edec pe pârloaga de lângă Vădeni, mirosea deja a Oxigen Românesc. Din 2000 rămăseserăm 60, soldații nu își dădeau seama că deveniseră istorie, odată cu calupul de timp, împietriți în sistem, ca și cei trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ceva la cap, să-i stropească vreo picătură din canistrele în care bâltâcâiau lapte și miere, nectar și ambrozie sau Doamne ferește! să-i rănească vreun Sfânt cu spada, lucru ce ar fi atras de la sine bani cheltuiți pentru investigații asupra rănii nevindecabile cu niciun antibiotic cunoscut pe Pământ, drumuri obositoare la cabinete, rețete naturiste, constând din abstinența de miere și de cârciumă, de nuntă, de grătare cu finul și nașul, de o foiță cu prietenii, de înjurat, de bătut nevasta pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îi taie calea, îl îmbrîncesc, îl calcă pe picioare, i se freacă de haine, nici măcar n-a fost nevoie să treacă zece ani, și totul parcă s-a transformat într-un morman de dărîmături și gunoaie. Cu mîneca își tamponează rana din care curge un firișor de sînge. Privește la fațadele degradate ale clădirilor, la acoperișurile încovoiate, la gropile din asfalt și la copacii prăfuiți de pe marginea străzii. Un șofer îl claxonează văzîndu-l că nu îndrăznește să traverseze, deși se află
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trebuie să vă întindeți puțin, îl sfătuiește Gulie ca un medic. De unde știți voi ce e mai bine pentru mine? nu se lasă Roja. Pe mine să știi că nu mă impresionezi cu nimic, intervine Curistul presărînd puțină sare pe rană, și eu aș fi preferat o altfel de revoltă, dar nu s-a putut, prea multe interese, mă înțelegi soldățelule? Cîtă neobrăzare, păcat că nu-l poate vedea decît prin ceață, am fost un naiv, bolborosește, lasă-l să spună
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trece prin cap în viitor să opereze o schimbare majoră de sistem, zîmbește brusc, arătîndu-și dinții ascuțiți, ca de lup. Mai cere un pahar cu rachiu, și de data asta îl duce la buze golindu-l dintr-o înghițitură, simte rana palpitîndu-i, cu asta am închis și capitolul ăsta, se gîndește simțindu-se dintr odată părăsit, neluat în seamă, pierdut printre ceilalți bețivi. Mai dorește domnul un rînd? aude vocea bărbatului care îi umple din nou paharul fără să aștepte răspuns
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
linia, nu cred că ai fi putut beneficia de o mai frumoasă reabilitare, Potaie, și indiferent dacă astăzi mai există cercuri de indivizi care privesc exclusivist sau lucid problema vieții și a morții tale controversate, te poți odihni liniștit, cu tot cu rana din piept, pentru că opinia generală, ca întotdeauna, este și de data asta departe de realitate, și nici măcar nu mai este interesată să afle ce a fost în mintea ta cînd ai făcut-o. Nici măcar ostilitatea bine-cunoscută a românilor nu mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în nesimțire, spune Gulie, nu știu că nu sînt doctor, zice Dendé în timp ce degetele sale încep să se joace cu firele de păr năclăite de sîngele care încă se mai prelinge din rană, să le răsucească, să le dea la o parte ca să vadă mai bine, s-a lovit rău, unu, doi, trei centimetri, de la asta i se trage amețeala, pune Gulie diagnosticul, va trebui s-o coasem, altfel nu o să se cicatrizeze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bucată de sfoară cu dinții, o să fie greu să nimerească găurile, asta las-o în grija mea, nu-ți mai bate capul degeaba, și dînd dovadă de o excelentă dexteritate reușește să strecoare firul dintr-o parte în alta a rănii zgîndărindu-l cu vîrful cuiului înainte și înapoi. Ține degetul aici, îi zice, ca să pot face nodul, calculează distanța rămasă, o împarte ochiometric, încă trei o să-i ajungă, adaugă, Dendé îl aprobă dînd din bărbie, cînd te gîndești că alții se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Gulie aplecîndu-se asupra Curistului, hai că știu că ați făcut-o intenționat, zice Roja, o să-mi cer scuze, zice brusc Tîrnăcop, simțind în piept o remușcare intensă chiar în clipa în care Curistul deschide ochii, își duce un deget la rană și întreabă, unde sînt, ce mi s-a întîmplat, cine mi-a spart dinții? Ăsta și-a pierdut memoria, îi face Roja un semn cu ochiul lui Gulie, hai să ne distrăm, se gîndește, data vitoare să fii mai atent
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
merita să primească și el aceeași lecție, fără îndoială. Pînă la urmă o să găsească răspuns la toate întrebările care le zumzăiau de ani de zile în cap. Mai avea oare rost să se gîndească la trecut? Să-și redeschidă vechile răni? Dacă le făcea bine, de ce nu? Odată și-odată trebuiau să-și facă ordine în cap înainte să treacă la fapte, să ajungă la o concluzie limpede asupra a ce-a fost rău și ce a fost bun în viața
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ce avem mai bun în noi. Ei sînt cei care ne îndeamnă să riscăm. Ei sînt cei care ne spun: Cine nu riscă nimic, nu face de fapt nimic, nu are nimic și este un nimic". Ei pun degetul pe rană, și îi putem numi vii numai pe cei sensibili la mesajul acestor cuvinte. Calea spre succes este presărată cu multe greșeli, dar numai celor care continuă drumul fără frică li se va dezvălui viața în toată plenitudinea ei. Abia atunci
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]