23,876 matches
-
de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele constituționale recente din Republică Moldova, privind desemnarea limbii oficiale că "română" sau că "limba moldoveneasca". Atricolul cuprinde și observația că limba scrisă din Republică Moldova nu se distinge de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
realism socialist LA SIBIU, departe de agitația sterilă din capitală, Ana Selejan continuă să exploreze colecțiile de ziare și reviste din primele decenii de după război, pentru a reconstitui, printr-un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat de moartea lui Stalin, le lașase o
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
din franceză și apare cu conotații politice în scrierile secolului trecut: "Onorabile domn, permite-mi pentru ca să-ți prezint pe cetățeanul Dumitrache Titircă, comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
România, dl Constantinescu se străduiește să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl așează în fruntea listei conducătorilor care au făcut cel mai mare rău României, la egalitate cu Ceaușescu. Cum rezultatele acestui sondaj au fost întoarse pe toate fețele de feluriți comentatori, nu-mi rămîne decît să notez
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
din pricina unui tribut plătit sintaxei germane. Nu aș avea de unde să știu dacă nu cumva acestea șanț trăsăturile stilistice ale lui Kierkegaard, si nu stângăciile traducerii, pentru că nu am citit originalul. Dar am citit Legitimitatea estetică a căsătoriei, precum și mai recentul Concept de anxietate, acesta din urmă tradus de Adrian Arsinevici pentru Editură Amarcord. Adrian Arsinevici reconstituite un temperament stilistic kierkegaardian remarcabil diferit de cel din Boală de moarte, mult mai ușor de urmărit, mai elegant, cu subtile ironii și o
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
societății, cît și asupra autorilor de cărți. În regimul trecut, scriitorul era și un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influențarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor. Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din generația '60 au pătruns în manuale, rezistența oficialității a fost mult mai slabă, cu tot conservatorismul ideologic comunist, decît este acum rezistență opiniei publice
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
Acum un an, chiar an această pagină, am scris despre festivalul DaKINO, așa cum apărea el "an oglindă TVR", ăntr-o serie de transmisii egale cu o revoltătoare vânzoleala anticulturala. Peste un an, surpriză: am primit o invitație an juriul internațional al recentei ediții (a 9-a). După ce, cateva ediții la rând, la România literară n-a sosit nici o singură invitație la DaKINO, această invitație an juriu mai ăntăi m-a amuzat: iată, conform tradiției autohtone, "ănjuri, deci exiști!" an ceea ce mă privește
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
Ștefan Borbely Recunosc că am uneori dificultăți an a ăntelege logică elementară a concetățenilor mei. Zilele trecute, pe fondul recentelor sărbători compromise de la Arad, minți luminate au venit pe diferite posturi de televiziune pentru a ne spune ca restaurarea monumentului cu pricina, ținut până acum ascuns an depozitele armatei, ar leza demnitatea națională a românilor. Plusând, domnul profesor Dinu Giurescu
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
fundul cel din urmă al sacului, ca expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Rodica Zafiu La un recent colocviu de lingvistică aplicată desfășurat în Italia (la Universitatea din Pisa, între 22 și 23 octombrie a.c.), o secțiune era dedicată folosirii computerului în cercetarea lingvistică. Spre deosebire de momentele de început ale informatizării, cînd totul părea mult mai ușor și se
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
manual de limbă română, ne comportăm ca si cum instituțiile la care m-am referit sunt proprietatea exclusivă a fiecăruia dintre noi. Mentalitatea e atat de puternică, atât de de-la-sine-înteleasă, încât nu m-am mirat să regăsesc o cerință similară în lista recentă de revendicări a studenților. Pe lângă alte lucruri absolut îndreptățite (locuri decente de cazare, demascarea mafiilor ce repartizează discreționar camerele în cămine, burse raționale etc) există unele care n-au de-a face în nici un chip cu ideea de societate democratică
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
asemenea circumstanțe suspiciunile nu pot fi ocolite. Ajungi să te ăntrebi asupra motivațiilor reale privind direcționarea banului public an susținerea Festivalului Internațional "George Enescu", cu un an an urma, a grandioaselor manifestări dedicate Zilelor Mondiale ale Muzicii, ca și a recentei ediții a concursului enescian; acesta din urmă organizat an pripa și antrenând un numar modest de concurenți. ăntrebarea este ăndreptătită și deloc malițioasa. Motivația a fost una de ordin cultural sau a vizat cosmetizarea unei imagini? Iată ăntrebarea. La care
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează o falsă pudoare, de care mulți nu sînt foarte mîndri. Mai întîi, pudoarea aceasta nu functioneaza decît atunci cînd operele sînt recente. Ceea ce i se reproșa lui Arghezi în prima parte a secolului, i se trece cu vederea în cea de a doua. Astăzi nimănui nu-i mai dă prin cap că autorul Florilor de mucigai n-ar merită statutul de poet
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
În 1960, autoarea articolului citat afirmă că sufixul nu este productiv: fapt adevărat doar dacă nu ținem cont de registrele oralității colocviale. Sufixul -an poate fi găsit în mai multe cuvinte argotice, unele de origine țigăneasca, mai vechi sau mai recente. Dacă etimologia adjectivului și substantivului barosan nu e certă (alături de derivarea din baros cu sufixul -an propunîndu-se și sintagma baro șan "ești mare"), pentru molan "vin", format de la țigănescul mol, explicația e sigură. Circulă de mai multă vreme și forme
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
Alex. Ștefănescu Moarte naturală sau asasinat? Moartea neașteptată a lui Marin Preda, la Mogoșoaia, în noaptea de 15 spre l6 mai 1980, cănd scriitorul încă nu împlinise 58 de ani, iar apariția recentă a românului sau Cel mai iubit dintre pământeni reprezentase un triumf, a produs consternare. S-a raspandit imediat - sau a fost răspândită - știrea că Marin Preda se află în noaptea aceea într-o avansată stare de ebrietate și că a
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea ănsăsi, este bine "aparat" de Andrew Sanders, autor al celei mai recente istorii literare engleze de tip Oxford (tradusă an română de Mihaela Anghelescu-Irimia), dar an același timp "atacat" de acelasi Andrew Sanders an "noua" istorie pe care a scris-o. Una dintre cele mai expresive intervenții an problemă canonului o are
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
ungurii, rușii, patagonezii, mai nou și masonii!) vrea să ne distrugă. Adevărul trist e că lumii îi pasă prea puțin de noi! Iar dacă am fi plasați trei-patru sute de kilometri mai spre răsărit, nu i-ar pasă nici macar atât! Recentul mesaj încurajator al Uniunii Europene (care nu înseamnă, însă, nici pe departe intrarea automată în clubul select al lumii) e, mai presus de orice, o victorie a geografiei. Tocmai plasarea noastră "la întretăierea de imperii" a devenit un atu, deîndată
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
apropierea geografică de sudul violent al Europei - a devenit, după tragedia din Kosovo, un atu. Și încă unul forțe. Lucrurile sunt mai simple decât par la prima vedere. A fost nevoie ca vest-europenii - acești obsedați ai cifrelor - să facă bilanțul recentului război dezastruos pentru regiune pentru că abordarea întregii chestiuni balcanice să se schimbe. Contabilii occidentali au ajuns, probabil, la concluzia că e mai ieftin să ne cumpere bucată cu bucată, decât să ne distrugă "en gros"! N-ar fi exclus că
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
1999, 12) etc. în aceste cazuri citirea literelor în maniera englezeasca mi se pare normală, corespunzînd formei străine a cuvîntului compus care stă la baza siglelor, precum și tendinței culturale de a respecta în cît mai mare măsură posibil, la împrumuturile recente, pronunția din limba-sursă. Altul e totuși cazul siglei CV - "CV-ul lor cuprinde expoziții peste Ocean" (RL 2790, 1999, 20) - care se aude azi, foarte des, în formă orală si-vi. Rostirea englezeasca a abrevierii are explicații socio-culturale: contactul masiv
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
Luminița Marcu Cel mai recent număr al revistei Secolul 20 și-a ales un subiect cu două înfățișări distincte: pe de-o parte, metaforă locului și a locuirii, spre satisfacția eseiștilor și a scriitorilor, pe de altă parte, problemă gravă a poluării mediului, abordată cu
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
din urmă, cuvânt-cheie al poeziei, recuperează valente biografice și poetice, sacre dar și umane. Valente și clipe de grație și echilibru vital, euforic până la uitarea de sine în peisajul heraldic. Ceea ce nu înseamnă că Liliana Grădinaru uită în cel mai recent volum Memoria tăcerii (Ed. Eminescu, 1999) cei cincizeci de ani de absolutism comunist simbolizat de "acvila cu țeasta goală" ce-a pătruns prin efracție în insula cu neuroni, blazon de omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei înaintași. Vechile texte citite (rescrise) de ea în lungile după-amieze ale duminicilor melbourneze povestesc despre
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
prezent trecut" al său însuși. Povestea polifonica a textelor venite dinspre Australia conține variate puncte de intersecție între imaginea spațiului bucureștean și acel "altundeva" al continentului de la sud. Aceste spații se ating uneori, dar niciodată nu se confundă. Bucureștiul memoriei recente a autoarei este sunetul clopotelor de biserici ce se aude peste străzile sfâșiate de buldozer, este imaginea plecării și a întâmplărilor ce au urmat, a mobilei scoase în stradă, a hainelor și cărților împărțite la prieteni, a milițianului care trântește
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
opuse" - și un uz figurat - "a provoca o situație de diviziune, în special ideologică, într-un sector în sine omogen: a vrea să libanizezi școală". Verbul a libaniza (absent din DEX) e înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl constituie America de Sud: "politicienii noștri îi vor sud-americaniza pe bune" ("Academia Cațavencu" = ACaț 37, 1999, 7
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]