5,656 matches
-
chip cartesian, cu accente sau prelungiri în emoțional din perspectiva multor cauzări înalte; trestia cugetătoare a lui Blaise Pascal cu raționalismul său de mai apoi. Totul sub un firesc care nu trădează, dar care susține prin simțiri verosimile naturalul, contextualizările, receptarea, intuițiile. Într-un cuvânt, autoarea nu fragmentează lumea prin experiențialul ei, ci o umanizează și o întregește asumându-și-o ca atare prin proză”. (Iulian Chivu) „Dar, ceea ce singularizează cartea (Mirela-Ioana Borchin, Apa, Editura Mirton, Timișoara, 2016), ceea ce o impune
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
impresia de a formula voluptuos paradoxuri“, de „a naște paradoxuri“; această „impresie“, desigur, se relevă dintr-o extrem de originală „conjugare“ la moduri lirice / epice a paradoxurilor „antice“ din cosmosul nostru cotidian, conditio sine qua non a „noi esteticii“. X. Treapta receptării „mesajelor“ Fant-Omului înzestrat cu necuvânt. Volumul publicat de Nichita Stănescu în anul 1969, Necuvintele, a stârnit cele mai contradictorii reacții ale criticii literare. Chiar criticul cel mai apropiat poetului, Eugen Simion, consideră că «Necuvintele (1969) exprimă mai limpede decât alte
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Bunei Vestiri, cu doar câteva zile înaintea aniversării zilei de naștere a artistei, expoziția de la City Gallery a depășit cadrul unei manifestări obișnuite prin ineditul formulei de expresie artistică și printr-o serie de surprize menite să sporească gradul de receptare. Este vorba, pe de o parte, de marcarea cu accent sacru a zilei de sărbătoare prin expunerea celor două icoane-goblen („Madona cu struguri” și „Sf. Petru”) realizate de d-na Nadia Boiechko, soția Ex. Sale consulul general al Ucrainei la
LUCRĂRILE-LICURICI ALE CRISTINEI LAURIC de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349568_a_350897]
-
Mihai Eminescu OBIECTIV GENERAL: Afirmarea și promovarea creației eminesciene, ,,expresie integrală a spiritualității românești’’ OBIECTIVE SPECIFICE: Creșterea interesului față de poezia eminesciană Stimularea talentului elevilor prin realizarea de creații artistice Descoperirea, promovarea și mediatizarea tinerelor talente Asigurarea unui demers interactiv al receptării creației eminesciene, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitaeatea Cunoașterea și promovarea valorilor autentice din cultura română Dezvoltarea orizontului cultural al tinerilor REGULAMENTUL CONCURSULUI SECȚIUNI: - Recitare din lirica eminesciană - Creație literară: poezie/ poeme în proză 1. La concurs pot să
FESTIVAL-CONCURS OCROTIŢI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349688_a_351017]
-
mesajul său PERSONAL-POETIC are importanță cosmic-ameliorativă, pentru alții/ceilalți (atitudine hristic-altruistă, întru Eros Agapé): „nu-mi lăsați timp să vă rog/să fiți mai buni” - cf. Supraviețuire, p. 20 - deși, alteori, Poetul este dominat de un soi de mazzochism al receptării unor „mesaje” (aproape)...contondente, malefic-reactive, din partea celor pe care Poezia sa vrea să-i binecuvânteze-exorcizeze: „ura voastră/îmi este/chiar dovada iubirii/ce vă port!” - cf. Strigăt (1), p. 25 - sau, dimpotrivă, de seraficitatea Poemului celui Mare, care, tocmai pentru că
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
prozatorul, eseistul, publicistul, oratorul, gânditorul care, repet, azi își adaugă încă o filă anuală la Cartea propriei vieți. Ceea ce reprezintă pentru mine personalitatea la care mă refer - în înțelesul meu mult limitat de modesta-mi alcătuire socio-culturală - e, firește, rezultatul receptării mele subiective, înțelegere intermediată doar de câteva dintre cărțile pe care le semnează și de revista cu opt pagini de ziar în format clasic pe care o conduce de de aproape un sfert de veac (și pe care o primesc
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
registrului spațialității, la care recurge filozoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase, a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient “îmbisericit” și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Pleșu, exemplu „care este sensul vieții?”, „ce este iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum este că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor este despre riscul de a nu le
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
este sensul vieții?”, „ce este iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum este că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor este despre riscul de a nu le înțelege mesajul. Până la
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Spații literare(1974); Tematica genurilor literare(1980); Octavian Goga între colectivitate și solitudine(1981); Introducere în opera lui Ion Agârbiceani(1981); Timotei Cipariu(1994); Convergențe europene(1995); Aspecte și interferențe iluministe(1996); Estuar(1996); Reîntoarcerea la Iathaca(1998); Mihai Eminescu-contextul receptării(1999); Homo militans(2000); Figuri universitare clujene(2002); Inserții(2003); Istoria presei românețti din Transilvania(2003); Penumbre(2004); Identificări(2012); ș.a. A îngrijit și prefațat ediții din opera lui Ion Slavici, Octavian Goga, Lucian Blaga, Victor Papilian, Emil Isac, Ion
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Traian și Dumitru Cristea sunt doi dintre corifeii spectacolului magnific sub cupola circului, continuatori ai tradiției circului românesc. Prin capacitatea de fantezie, virtuozitate și curaj, ei au indus spectacolului o formă a receptării lui eroice; au dominat în relația om-natură, supunând-o prin artă, echilibru și armonie. Atmosfera siderată, spiritualizată, creată de ei în arenă a deschis drumul circului românesc spre intrarea în neant a grației, divertismentului, suspansului și curajului, într-o beție
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura delicată a nuanței, indeterminarea provocatoare și stimulatoare, mijloacele muzicale ale sugestiei chiar sunt semnele unei alianțe discrete dar fecunde între poezie și filosofie. Psihologia receptării se întoarce dialectic asupra psihologiei creației. Poetul adevărat gândește i-mediat cu cuvinte, limbajul însuși gândește uneori în poemul lui.” Ceea ce creează în noi nu are nume “- spune Valery nu în sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în sensul că polivalența ei semnificativă o îndepărtează de origine, o face să nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
avea nevoie de răbdare “. Cartea se încheie cu o listă conceptuală ce însumează”Rădăcinile nemulțumirii mele “. Prin rădăcină autorul înțelegând baza de jos a edificiului spiritualității sale. Aforismele acestea, culese sau create de Aurel Vușcan, sunt, practic, oglinda felului de receptare a vieții și gustul său pentru înțelepciune.Omul modern, spunea Umberto Eco, trăiește în situația în care nu-i mai poate spune femeii iubite “te iubesc cu disperare “, fiindcă și el și ea știu că această propoziție a scris-o
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
funții lui.” Eminescu dobândește în ochii lui Cotruș legături cu imperiul roman, moștenind o vocație sigură a universalității. Ideea voivodală a poetului Eminescu se trage de la Cotruș. În filozofia culturii, Lucian Blaga validează această metaforă, marcând o nouă treaptă în receptarea poetului, îmbrăcând haina mitico-poetică. Eminescu îl ajută pe Blaga să descopere și să-și urmeze calea proprie de artist. Izoarele inspirației blagiene se află în universul eminescian.. Blaga vede în Eminescu „conștiința etnică” românească, „focar receptor și emițător al categoriilor
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
VIII. ION IANCU VALE - FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014. Preambul La Târgoviște, cu ocazia Zilelor Cetății, a fost lansat și volumul „Școala prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
în aproape pe nemuritorul scriitorul Mircea Horia Simionescu, printre aceștia aflându-mă și eu, după cum puteți vedea în fragmentul alăturat. (Ion Iancu Vale) Citește mai mult PreambulLa Târgoviște, cu ocazia Zilelor Cetății, a fost lansat și volumul „Școala prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
VALE - FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Preambul La Târgoviște, cu ocazia Zilelor Cetății, a fost lansat și volumul „Școala prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
reforme, adoptate în această perioadă, poziția boierimii oltene este mai puțin evidențiată de documente, pentru că ele nu afectau direct, imediat și hotărâtor situația și interesele sale (precum cele două prezentate mai sus), ci doar treptat și individual. În general, în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai înregistrăm poziții divergente, tranșante, din partea întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
cu o nepoțica povestite de bunica “ a sciitoarei Titina Nica Țene, apărută la editură “Ecou Transilvan “ 2014. Într-o prezentare grafică excelentă, cu imagini sugestive, cu fotografii reprezentative din existența reală a eroinelor, cărticica încântă prin notația surprinzătoare, prin finețea receptării faptului, prin sensul inedit desprins din gesturi, replici, atitudini. Un aer de tandra afecțiune și înțelegere ocrotitoare învăluie cele câteva scene simple dar pline de farmec ce vin să dezvăluie misterul fascinației cu care inocentă deschide ochii asupra universului. Modul
CĂRŢILE COPILĂRIEI ÎNTÂMPLĂRI HAZLI CU O NEPOŢICĂ POVESTITE DE BUNICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365494_a_366823]
-
în speța noastră „zăpada neagră”. În anul de grație 2007, editura Valman, din Râmnicu Sărat, publica un volum al cunoscutei prozatoare vrâncene, Ștefania Oproescu, cu titlul, e lesne acum de anticipat, ZĂPADA NEAGRĂ. Un volum splendid de proză , cu o receptare critică spectaculoasă pentru stilul inedit prin care autoarea ne seduce și ne aduce în vertijul patologiei contemporane, cu inspirație auctorială debordantă, dar și cu iscusința prospecției psihanalitice, domnia sa fiind un doctor extrem de respectat și avizat . ZĂPADA NEAGRĂ, sub semnătura Ștefania
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind un tablou ori ascultând acordurile unei melodii, dacă respectivele creații au valoare artistică, simți instinctiv cum emoția te răscolește. O operă de artă se adresează în egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
adresează în egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o pregătire specială? Căci după spusele lui Kant, frumosul este ceea ce-ți place fără conceptualizare... Ceea ce vrea să spună că frumosul fără farafastâcuri (o zi luminoasă, un colț de natură, un chip frumos
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
Mihai Eminescu OBIECTIV GENERAL: Afirmarea și promovarea creației eminesciene, ,,expresie integrală a spiritualității românești’’ OBIECTIVE SPECIFICE: Creșterea interesului față de poezia eminesciană Stimularea talentului elevilor prin realizarea de creații artistice Descoperirea, promovarea și mediatizarea tinerelor talente Asigurarea unui demers interactiv al receptării creației eminesciene, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitaeatea Cunoașterea și promovarea valorilor autentice din cultura română Dezvoltarea orizontului cultural al tinerilor REGULAMENTUL CONCURSULUI SECȚIUNI: - Recitare din lirica eminesciană - Creație literară: poezie 1. La concurs pot să participe elevi de
,,OCROTIŢI DE EMINESCU’’ FESTIVALUL-CONCURS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366351_a_367680]
-
această articulare ek-statică, încercarea, eseul plastic, cum l-am putea numi, sub semnul lucidității și al cunoașterii. Emotivitatea, mai discretă în ordinea desfășurată pe pânze, „alunecă” în spectator, articulându-se, empatic, cu propriul său impuls motivațional. Condiția acestei mecanici a receptării ar fi, totuși, aceasta: vibrăm cu artistul numai în măsura în care purtăm în noi o autentică predispoziție afectivă pentru tematica abordată. Sub această condiție, comunicarea devine ușoară, instantanee, pentru că cel puțin un personaj este de domeniul public. Cine nu i-ar recunoaște
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]