5,519 matches
-
ELENA, în lumea cărții. Limba română clasa a II-a. Material auxiliar pentru orele de citire, pentru orele de lectură suplimentară și pentru cursurile opționale. București, Humanitas Educational, 2001, 144 p. [36] DUMITRAȘCU SECHI, CORNELIA; SILVIA, BÂRSAN, BÂRCĂ, îndrumător pentru receptarea textelor literare, pe baza manualelor alternative, clasa a VI-a, Casa Editorială Regina, Iași, 2001. [37] DUMITRACHE MARIA, Limba română, clasa a IV-a, E.D.P., București, 2001. [38] DUMITRACHE, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. București, Editura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de vacanță, clasa a III-a: limba română, matematică, Pitești, Paralela 45, 2010, 68 p. [39] FLORESCU, MARIANA; DOJAN, STELA, Limba și literatura română: evaluare sumativă: clasa a VII-a, Craiova, Legis, 2010, 27 p. [40] GAVRILĂ, CAMELIA; DOBOȘ, MIHAELA; Receptarea textului literar. Analize, interpretări, repere critice, Editura Polirom, București, 2010. [41] GHIURCĂ, SORINA, Limba și literatura română: clasa a IV-a: pregătire intensivă prin teste, [S.ls.n.], 2010, 54 p. [42] GORAN, MARIA EVONETA; BURLEA, ANISOARA; IONESCU, CARMEN ANA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aceste curente bolnave” nu aduc decât „chaos, dezordonare în formă, obscuritate în fond, imoralitate în duh și carne”, toate cu grave efecte antisociale. Bun cunoscător al limbii și literaturii germane, T. face câteva cercetări de literatură comparată, încercând să prezinte receptarea unor autori în România. Cea mai reușită este Heinrich Heine și heinismul în literatura românească (1930), unde se schițează o biografie a poetului, precum și o scurtă caracterizare a poeziei sale, marcată de contradicțiile omului, oscilând între „cântecele de nesfârșită gingășie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
241-244; Călinescu, Biblioteci, 131-136; Mircea Zaciu, O alternativă a prozei contemporane, RL, 1986, 40; Holban, Profiluri, 299-309; Mircea Mihăieș, De veghe în oglindă, București, 1988, 266-285; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 69-74; Virgil Podoabă, Proza lui Radu Petrescu. Ițele receptării, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 260-291; Holban, Literatura, 152-163; Papahagi, Cumpănă, 115-118; Adriana Babeți, În arhivă, O, 1990, 8; I. Negoițescu, Opera lui Radu Petrescu, VR, 1990, 12; Alexandru George, Radu Petrescu și Școala de la Târgoviște, RL, 1991, 21
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
sau de la o clasă la alta; el a oscilat, de obicei, între una și trei ore. Curriculum-ul actual al disciplinei Limba și literatura română pentru ciclul primar “are la bază modelul comunicativ - funcțional, model ce presupune dezvoltarea capacităților de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă.” Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română este acela “de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
a oscilat, de obicei, între una și trei ore. Curriculum-ul actual al disciplinei Limba și literatura română pentru ciclul primar “are la bază modelul comunicativ - funcțional, model ce presupune dezvoltarea capacităților de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă.” Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română este acela “de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
sunt multiple. Fiecare elev poate "vedea" continuarea începutului dat sau folosirea cuvintelor de sprijin în felul lui. Într-o apreciată metodică se afirmă categoric: “Compunerile școlare - indiferent de ciclul de învățământ în care se practică trebuie să devină mijloace de receptare creatoare a literaturii." Compunerile cu cea mai mare notă de originalitate sunt compunerile libere. Sensul creativității la astfel de activități rezidă în: * limbajul lexical, bogat, variat, expresiv; * mânuirea creativă a fondului lexical; * abordarea cu curaj a diverselor modalități de tratare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compoziției. Simplitatea, naturalețea, eleganța stilului sunt atributele care trebuie să caracterizeze orice tip de compoziție. 4. 1.6. Așezarea funcțională în pagină a textului Așezarea textului în pagină urmărește un dublu scop: expresiv și estetic. Scopul expresiv constă în ușurarea receptării părților constitutive ale comunicării scrise, a ideilor esențiale, a exemplelor și citatelor, a nuanțelor, prin felul în care sunt grupate rândurile în pagină, cât și prin modul prin care este realizată grafia cuvintelor. Scopul estetic vizează aspectul de ansamblu al
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
antrenare a lor în activitățile de învățare, de modul cum educatorul știe să se impună și să transforme lecția într-o activitate de învățare colectivă efectivă. În condiții de gălăgie și dezordine, dispare atenția la lecție, fiind blocate căile de receptare a mesajelor informative transmise de profesori. Vorbind unor elevi neatenți e ca și cum te-ai adresa unor obiecte neînsuflețite. Autoritatea de care trebuie să se bucure educatorul pentru a se impune în fața claselor de elevi nu este înnăscută, nu este transmisă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a demonstrat că un lucru început rău se termină și mai rău. Observația este valabilă și pentru practica didactică. De aceea se impune ca în partea pregătitoare a fiecărei lecții să se asigure captarea atenției elevilor, crearea disponibilității acestora pentru receptarea și stocarea cunoștințelor ce urmează a fi dobândite. Așadar, lecția trebuie să înceapă numai după ce ne-am convins că toți elevii și-au deschis larg ușile și ferestrele minții și sunt gata să înceapă învățarea. Dacă pe parcursul lecției elevii dau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
interlocutorului, fără a-l întrerupe și de a-ți expune punctul de vedere cât mai coerent, în termeni adecvați și clar. Divagațiile, trecerea bruscă de la o idee la alta, modificarea nejustificată a planurilor și persoanelor în discuție, creează dificultăți în receptarea mesajului, generează confuzii, blochează calea spre înțelegere. Politețea în dialog este o dovadă de educație elementară și o condiție de bază în desfășurarea unor convorbiri civilizate. REUNIUNI COLEGIALE O frumoasă și emoționantă tradiție statornicită în multe școli o onstituie reuniunile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu este adevărat” și - culmea! - nimeni nu se îndoiește de acest lucru. Eu cred că abuzul de mass-media face ca spiritul critic să scadă foarte mult: totul este servit gata „preparat”, consumatorii nu trebuie decât să înghită produsele oferite. Pasivitatea receptării din epoca digitalizării și mai ales posibilitatea păstrării în memoriile calculatoarelor a unor informații exhaustive fac posibile comparații neașteptate între detalii negândite (a nu se uita problemele noastre de memorie!) care te șochează ulterior prin precizia prezentării, dar și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Manie epistolară, devenit prefața volumului său de Scrisori către cei de-acasă*. Să-l credem pe Cioran? Iată o întrebare care ar trebui pusă nu numai în legătură cu aceste afirmații, ci cu tot ceea ce scrie Cioran. Oricum, o întrebare care fundamentează receptarea, dirijată adesea de suspiciunea mistificării. Dacă suspiciunea nu e cu totul nejustificată, întrebarea este ce tip de experiență stă la temelia acestei „mistificări” și care e anvergura angajării existențiale pe care ea o presupune. Citim din același text: „Având ș
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ceea ce neagă sau disprețuiește. Să amintim doar faptul că, atlet al stilului (ca să nu spunem acrobat al lui), Cioran dezavuează tot ceea ce ține de stil. Și nu vorbim aici de contradicțiile fatale care structurează obiectiv sinele lui Cioran, ci de receptarea acestui sine. În fond, s-ar putea demonstra că orice rigoare formală, chiar și aceea care ține de rafinamente stilistice, nu face decât să se transforme într-un revelator al ființei. Cu cât mai multe constrângeri și cu cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a discursului care desfășoară aceste idei. Insolitul nu este cultivat ca insolit, ci luat ca punct pentru un realism reflexiv al nefamiliarului. Contururile lumilor din Marilyn Monroe pe o curbă închisă sunt livrate nu o dată cu multe indeterminări și ambiguități, o receptare au ralenti, îngreunată de structura vagă și de progresia nonlineară, focalizată pe stil și pe secvență, iar nu pe partea de divertisment/ acțiune. Nuvela amplă care dă titlul culegerii, cea mai cunoscută a autorului, speculează confuzia între realitate și proiecție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
posibile elemente ale unității narative. De aceea, o dată în plus, romanul apare fărâmițat într-o sumedenie de opinii pe care personajele nu fac decât să le transmită, îndeplinind astfel rolul de intermediar între gândirea metafizică a scriitorului și capacitatea de receptare a cititorului. În privința personajelor feminine, constatăm aceeași lipsă de preocupare pentru crearea unor eroine cu un caracter consistent. Mai mult, dacă personajele masculine întruchipează totuși anumite aspirații și frământări existențialiste, femeile din Întoarcerea din rai sunt simple prezențe ,,scenice” folosite
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
din punct de vedere formal. Narațiunea se ramifică excesiv, dând impresia că firul întâmplărilor și al personajelor care invadează scena romanului este infinit. Trecerea de la un plan la altul este de cele mai multe ori bruscă și creează o anumită dificultate de receptare. Autorul mărturisea însă că, în majoritatea operelor sale cu subiecte ,,mitice”, ,,narațiunea se desfășoară pe mai multe planuri, ca să dezvolte în mod progresiv «fantasticul» ascuns în banalitatea cotidiană.” Delimitarea clară care apare între paragrafele din interiorul capitolelor fragmentează discursul narativ
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Era singură acasă [...]” (vol.I, p.59). Revenirea la discuția din cofetăria Nestor are loc abia după două pagini, în care este reconstituită întâlnirea dintre Ștefan și Ileana de dinaintea Crăciunului. Întregul roman este construit în maniera aceasta greoaie care încetinește receptarea la nivel total, dar care are meritul de a aprofunda înțelegerea unor aspecte legate de modul de a percepe și de a gândi al personajelor. Întâlnirile dintre Ștefan și Ileana, de-a lungul celor doisprezece ani în care se petrec
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
al textului dispar în totalitate în Noaptea de Sânziene. Aici predomină narațiunea extinsă (ca formă de rememorare a unor experiențe trecute ale personajelor), dialogul cu nuanțe mistico filosofice. O eventuală ,,împodobire” stilistică a discursului ar fi îngreunat și mai mult receptarea romanului și ar fi complicat inutil materia epică și așa foarte vastă. De aceea, opțiunea pentru fraze simple, uneori sobre atenuează efectul negativ pe care îl are structura arborescentă a romanului. Discursul narativ stă în, Noaptea de Sânziene, sub semnul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
În fine, Săptămâna nebunilor este istoria unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E aici o lume letargică, aflată sub pecetea implacabilă a morții. Cartea, impregnată de filosofie thanatică, este romanul unei devorante iubiri și, în același timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești se întreprinde un studiu sociofolcloric aplicat și se urmăresc variantele sălăjene în mediul lor de formare și vehiculare (ocazii de performare, frecvență, repartizarea repertoriului, funcțiile textului poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.). T. realizează, cu alte cuvinte, „biografia” etnopo(i)etică a unuia dintre cele mai vechi tipuri ale baladei Meșterul Manole. În continuare sunt luate în discuție dimensiuni morfologice și structurale ale cântecului despre jertfa zidirii. Cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
răspunsul acestuia este reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald MacKay este de părere că intenționalitatea poate fi prezentă în următoarele tipuri de situatii: i. semnul este intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vedere sunt contrabalansate de rezultatele altor studii 116 care atestă importantă gesturilor în transmiterea mesajelor verbale. Berger și Popelka au fost interesați de diferența între mesajul receptat, neînsoțit de gestica, versus mesajul vorbit acompaniat de limbajul nonverbal. Scorurile pentru acuratețea receptării enunțurilor rostite au fost de două ori mai ridicate când prezentarea a fost făcută în combinație cu gesturile, decât când acestea au lipsit 117. Studii asemănătoare 118 au urmărit efectul gesturilor pentru a atrage atenția: vorbitorul explică anumite lucruri, dând
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat pentru antrenarea și dezvoltarea sistematică a acestei sensibilități în activitatea de învățare. În acest demers, un important rol aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. În cazul persoanelor cu deficiențe senzoriale profunde 1, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
normativ, în fapt psihologic concret sau, cu alte cuvinte, în achiziții ale personalității. Diferitele tipuri de învățare se desfășoară în condiții diferite, dar dincolo de acestea, învățarea prezintă și caracteristici comune pentru toate tipurile, fiind clasificate în patru faze: faza de receptare - faza inițială constă în perceperea stimulilor și diferențierea lor, urmată de codificarea informațiilor diferențiate; faza de însusire - implică intervenția activității nervoase superioare și prelucrarea la nivel cognitiv a informațiilor codificate; faza de stocare - constă în reținerea informațiilor prelucrate la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]