7,241 matches
-
în limitele și în condițiile înțelegerilor internaționale la care România este parte. ... Articolul 137 Pot fi introduse sau scoase din țară, fără plata taxelor vamale, în condițiile stabilite prin convențiile internaționale la care România este parte și pe bază de reciprocitate: a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare; ... b) bunurile destinate folosinței personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și a membrilor familiilor lor; ... c) bunurile destinate folosinței personale a membrilor personalului
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
de litri băuturi alcoolice (peste 22 grade) de familie, 500 de pachete de țigări (a 20 bucăți) de familie. ... (2) La avizarea introducerii în țară a bunurilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Afacerilor Externe va ține seama de condițiile de reciprocitate, precum și de convențiile internaționale la care România este parte, pentru a se aplică reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite. Articolul 142 (1) Bunurile prevăzute la art. 141 transportate că bagaje însoțite sau colete neînsoțite se declară, în scris, la
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
țară, cu scutire de plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și pentru folosință membrilor personalului acestora și a familiilor lor, este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condițiile stabilite prin înțelegeri internaționale. ... (2) Formalitățile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 138. Evidență acestor operațiuni se ține de Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 144 Când sunt motive temeinice să se considere că în coletele destinate
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
tarifar prevăzut de lege. ... (3) Persoanele juridice menționate la alin. (1) și (2) pot scoate din țară bunurile aduse din străinătate, precum și bunurile pe care le-au achiziționat în țară pentru nevoile lor uzuale. ... Articolul 333 (1) Pe bază de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară fără garantarea taxelor vamale în cazul bunurilor introduse în țară pentru dotarea și întreținerea reprezentantelor prevăzute la art. 332 alin. (1). ... (2) Condiția de
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
se aplică reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară fără garantarea taxelor vamale în cazul bunurilor introduse în țară pentru dotarea și întreținerea reprezentantelor prevăzute la art. 332 alin. (1). ... (2) Condiția de reciprocitate se aplică numai pe baza prezentării de către solicitant a confirmării de către administrația vamală din statul respectiv că reprezentantele române similare beneficiază de aceleași facilități. ... Articolul 334 (1) Pentru autoturisme și alte autovehicule și pentru autoremorcile lor înmatriculate în străinătate aparținând
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
autovehicule și pentru autoremorcile lor înmatriculate în străinătate aparținând reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine, care funcționează în România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale și a altor drepturi de import. ... (2) Pe bază de reciprocitate stabilită conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în țară și fără garantarea taxelor vamale și altor drepturi de import. ... Articolul 335 Bunurile pentru dotarea reprezentantelor și altor persoane juridice române cu sediul în străinătate pot fi
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
Guvernul rus exercita totodată presiuni asupra iugoslavilor ca să includă în programele lor de radio muzică rusească, în repertoriul teatrelor și cinematografelor lor piese și filme rusești, iar în presă articole referitoare la glorioasele realizări ale Uniunii Sovietice. Nu exista nici o reciprocitate: în Iugoslavia erau publicate 1 850 de cărți sovietice, iar la Moscova apăreau în schimb două cărți iugoslave.24 Analizînd cauzele rupturii dintre guvernele sovietic și iugoslav, probele cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rînd, candidații și partidele pot, și ele, de pe o poziție strategică, să decidă să abandoneze, adică să renunțe la prezentarea la al doilea tur în anumite circumscripții, fie pentru a determina obținerea locului de către candidatul preferat, fie pentru a dobîndi reciprocitate în renunțarea la candidatură în alte circumscripții, favorizîndu-se formarea potențialelor alianțe de guvernare. Nici măcar în acest caz, așadar, al doilea tur nu pare a fi inutil, chiar dacă, în absența (destul de improbabilă) a comportamentelor strategice, candidatul care învinge ar putea obține
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Consulatul onorific al Peru la București a funcționat până în anul 1942, când, din cauza războiului, legăturile între cele două țări au fost întrerupte. La 1 martie 1939, ca rezultat al discuțiilor purtate în deceniile III și IV, România a înființat, ca reciprocitate, un consulat general onorific la Lima, numindu-l pe generalul Pedro Pablo Martinez ca titular. La 30 septembrie 1939, ministrul de externe peruan, Joze Felix Aramburu, a comunicat că guvernul țării sale a decis să deschidă o reprezentanță diplomatică în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
non-existență (nu către cel de non-ființare și nici măcar către cel de non-ființă), Dasein-ul însuși capătă putința de a se spune pe sine (de a se arăta, de a veni din sine, de a se deschide într-o relație de totală reciprocitate cu Nimicul, sau cu ființa); de a se constitui potrivit intenționalității sale existențiale. Și tocmai un asemenea sens are un anume potențial non-judicativ, cel puțin pentru faptul că limitele judicativului constitutiv sunt atinse în momentul în care Nimicul apare ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai ca "obiect" corelativ al stării de deschidere: o altă ființare, ființa însăși etc. Dar poate fi vorba aici despre "intenționalitatea" actelor de (auto)constituire ale Dasein-ului? Starea sa de deschidere, având un sens numai dacă este prinsă într-o reciprocitate constitutivă, fiind "umplută", altfel spus, cu ceea ce va căpăta statut de "fenomen" (ființare, ființa etc.), nu este ea prefigurată intențional în structura factică a Dasein-ului? Și nu cumva însăși "structura sa factică" este de natură intențională, de vreme ce ea cuprinde orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că "ființez eu", să ființeze și Celălalt. Oricum, constituirea Celuilalt pretinde o anumită autonomie a timporizării prin survenirea viitorului, care își desăvârșește sensul, totuși, prin timporizarea reflexivă a chemării trecutului și prin în-ființarea "mea" prin timporizarea ca prezentuire. Tocmai o reciprocitate constitutivă între "mine" și Celălaltul (meu) confirmă fenomenul reflexivității unei ființări și al deschiderii sale către Celălalt. Ceea ce înseamnă că ființarea conștientă are și sensul reciprocității. De fapt, preeminența ființării conștiente în privința timporizării este susținută de acest ultim sens descoperit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reflexivă a chemării trecutului și prin în-ființarea "mea" prin timporizarea ca prezentuire. Tocmai o reciprocitate constitutivă între "mine" și Celălaltul (meu) confirmă fenomenul reflexivității unei ființări și al deschiderii sale către Celălalt. Ceea ce înseamnă că ființarea conștientă are și sensul reciprocității. De fapt, preeminența ființării conștiente în privința timporizării este susținută de acest ultim sens descoperit, cel de reciprocitate; care implică, firesc, diferență și identitate, totodată: a) diferență între ființarea conștientă care suportă survenirea viitorului și Celălalt; b) identitate "temporală" între aceste
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mine" și Celălaltul (meu) confirmă fenomenul reflexivității unei ființări și al deschiderii sale către Celălalt. Ceea ce înseamnă că ființarea conștientă are și sensul reciprocității. De fapt, preeminența ființării conștiente în privința timporizării este susținută de acest ultim sens descoperit, cel de reciprocitate; care implică, firesc, diferență și identitate, totodată: a) diferență între ființarea conștientă care suportă survenirea viitorului și Celălalt; b) identitate "temporală" între aceste două ființări, în sensul aplicării asupra lor a unui singur act de prezentuire. Timpul este agentul în-ființător
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chemarea trecutului și survenirea viitorului; constituirea sa ține de toate acestea, care, cum am văzut, sunt acte constitutive de sens judicativ. Pentru ființarea conștientă, identică timpului complet, care timporizează în toate formele pentru el posibile, este firesc să se instituie reciprocitatea; reflexivitatea presupune ea însăși deschidere, iar ființarea în cauză poate ea însăși să-și fie Celălaltul său: ca proprie moarte, prin survenirea viitorului, într-o primă instanță. Dar lucrurile par a nu sta astfel decât metaforic vorbind; în fond, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vor veni și un prezent al celor prezente. Acesta din urmă este mai greu de gândit; el are însă suficiente "rațiuni judicative", așa încât poate fi constituit în orizontul convențional al acestuia; o dovadă am căpătat-o deja prin discuția despre reciprocitate ca un sens posibil al ființării conștiente. Timpul, în-ființând, se prezentuiește el însuși; altminteri nu ar fi posibilă timporizarea ființării. Cumva, timpul se dedublează: este agentul în-ființării, dar este și cel în-ființat; se află în prezentuirea ființării conștiente care suportă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în-ființând o ființare care, prin prezentuirea sa (prin timp), totodată cheamă trecutul (se cheamă pe sine, căpătând reflexivitate) și suportă survenirea viitorului (deschizându-se către moartea proprie, care, constituită cu sens de Celălalt, intră cu acesta într-o relație de reciprocitate). Nu poate fi operată o diferențiere între aceste trei momente ale timporizării ființării conștiente; toate sunt adunate în ceea-ce-este aceasta. Problema legată de timporizarea prin survenirea viitorului ca moarete proprie și care îl în-ființează pe Celălalt reprezintă un nod aporetic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chip în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de o parte, nu este posibilă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecutului și survenirea viitorului. Toate aceste acte constitutive sunt, desigur, "lucrări" ale judecății (și variații ale timporizării). Deschiderea către Celălalt, pe care o voi descrie mai departe, nu poate fi ruptă de reflexivitate; numai împreună cu aceasta, deschiderea capătă și sensul reciprocității, fiindcă "modelul" Celuilalt este ființarea conștientă determinată (aflată în relație cu Celălalt). Nu este vorba despre un model întocmai, ci despre survenirea viitorului ca moarte proprie; această proprietate reprezintă indiciul unui model: de aceea Celălalt este după ființarea conștientă determinată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căpăta un semn despre o cale către non-judicativ. Cum apare Celălalt? Într-un chip propriu, ca survenire a viitorului în chip de moarte a mea. Dar "ființa" Celuilalt (el însuși ființare conștientă, reflexivă și deschisă) se constituie tot printr-o reciprocitate care se impune ca sens al Celuilalt al său; printr-o aprezentare reciprocă, ar spune Husserl. Prin reciprocitate este păstrată, pe de o parte, identitatea celor astfel legați, iar pe de altă parte, unitatea pe care ei o formează. Această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viitorului în chip de moarte a mea. Dar "ființa" Celuilalt (el însuși ființare conștientă, reflexivă și deschisă) se constituie tot printr-o reciprocitate care se impune ca sens al Celuilalt al său; printr-o aprezentare reciprocă, ar spune Husserl. Prin reciprocitate este păstrată, pe de o parte, identitatea celor astfel legați, iar pe de altă parte, unitatea pe care ei o formează. Această unitate este păstrată, de fapt, de timp: timporizând prin prezentuirea care îngăduie ca sensul ei, al unității, să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie pe "mine" prin aceleași acte prin care "eu" îl constitui pe "el". Un asemenea fenomen, care desăvârșește, de fapt, tot ce se află în acest orizont: timp și timporizare, în-ființare și ființare, ființa ființării și ființa însăși, fenomen al reciprocității, îi este propriu ființării conștiente deschise către Celălalt. Modelul ei nu este total judicativ; el anunță relația desăvârșită dintre om și lume, relație care va putea ieși la iveală ca atare prin "acte" puse în joc de reducția non-judicativă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care va putea ieși la iveală ca atare prin "acte" puse în joc de reducția non-judicativă a dictaturii judicativului (prin care timpul, ca element fundamental al judicativului constitutiv, este redus la logos, la logos-ul non-formal). Poate din acest motiv, reciprocitatea și-a găsit foarte târziu un loc printre temele obișnuite ale filosofilor. De fapt, abia în filosofia contemporană postheideggeriană reciprocitatea va fi tematizată propriu-zis filosofic (sensul ei funcționând ca un concept filosofic) de către Emm. Levinas prin "teoria" sa despre relația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care timpul, ca element fundamental al judicativului constitutiv, este redus la logos, la logos-ul non-formal). Poate din acest motiv, reciprocitatea și-a găsit foarte târziu un loc printre temele obișnuite ale filosofilor. De fapt, abia în filosofia contemporană postheideggeriană reciprocitatea va fi tematizată propriu-zis filosofic (sensul ei funcționând ca un concept filosofic) de către Emm. Levinas prin "teoria" sa despre relația etică originară "față către față", dar și de către J. L. Marion în contextul operării "reducției erotice", sau de către Chr. Yannaras
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
teoria" sa despre relația etică originară "față către față", dar și de către J. L. Marion în contextul operării "reducției erotice", sau de către Chr. Yannaras în conceptul "persoanei". Într-un sens apropiat de cel precizat aici, dar contextualizat filosofic-cultural, tematizări ale reciprocității mai găsim la Gadamer, în conceptul, evocat deja, al "conștiinței eficacității istorice", de asemenea la Luigi Pareyson, în "teoria" sa asupra "ontologiei libertății". Nu este vorba trebuie întărită ideea despre acte strict judicative de constituire a Celuilalt. Problema reciprocității este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]