12,341 matches
-
pe atât de frumosul și binecunoscutul de-acum, CÂMP ROMÂNESC de la Hamilton, Cu emoție în inimă, cu bucurie în gând și cu cele mai alese sentimente românești, noi - scriitorii hunedoreni, membri ai Asociației Scriitorilor din jud. Hunedoara și Colectivul de redacție al revistei „Ardealul literar“ - vă adresăm salutul nostru, cu prilejul mult așteptatei dumneavoastră sărbători întru spirit și grai românesc. De câțiva ani încoace știm și noi despre minunata săptămână de la începutul lunii lui Cuptor, trăită cu cele mai înalte sentimente
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
chiar dacă nu ne cunoaștem, fiindcă știu că sunteți români și sunteți mândri de numele ce-l purtați și de România, curând, din nou DODOLOAȚĂ. Cu cele mai înalte considerațiuni, urări pline de prosperitate, sănătate și fericire tututor. În numele colegiului de redacție al revistei lunare de cultură, știință și artă ,,Gând Românesc’’ de la Alba Iulia, VIRGIL ȘERBU CISTEIANU DIRECTOR GENERAL 28 iunie 2015 Apoi s-au prezentat următoarele lucrări: Muguraș Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu... Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
literare (Dan Anghelescu: ,,Dan Ghițescu sau... romancierul care (re)vine în est’’, sau Lucian Gruia: ,,Vasile Luțai - Păzitorul făcliei’’, Ioan Gâf-Deac: ,,Dan Anghelescu - o carte, eveniment de tulburătoare densitate și semnificație’’, semnături Th. D. (în cadrul capitolului ,, Noi cărți primite la redacție’’ - Gellu Dorian: ,,Cartea singurătăților’’, Alexandru Mica: ,,Nestemate folclorice’’, Passionaria Stoicescu : ,,Arca lui Noe’’), sau texte inedite scoase din sertare tainice de către criticul literar M.N. Rusu, care în acest număr de revistă ne propune o poezie ,,Fără titlu’’ a lui Nichita
LUMINĂ LINĂ / NEW YORK, NR. 2 / 2013 [Corola-blog/BlogPost/93682_a_94974]
-
ucrainean de naționalitate, cu studii medii, perceptor de impozite. La 21 iunie 1941 a fost judecat la 8 ani de lagăr ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995. Boris STRÂMBU, s. Vancicăuți, raionul Noua Suliță Nota redacției. După cum se vede din rândurile de mai sus, localitățile din actualul raion Noua Suliță, printre care și Vancicăuți, erau populate de români, dar nu de „moldoveni”, cum se declară unii în prezent. „Moldovenii” au apărut, deci, peste noapte, odată cu ocuparea
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Sălăgean, Anghel Paraschiv, Dumitru Tinu, Ștefan Ciochinaru și Ion Marin, în calitate de președinte, întocmindu-se un proces-verbal, pe care îl atașez, ziarul a apărut cu titulatura ”Scânteia Poporului” și nu s-ar fi schimbat probabil prea repede dacă secretarul general de redacție nu ar fi dat un titlu nefericit ”Comuniști, la arme”, socotit de coloanele de revoluționari ce s-au îndreptat spre Casa Scânteii un îndemn conta revoluționar. Au mai fost discuții pe seama propunerii numelui ”Adevărul” și a mai circulat varianta că
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
de la petrecerea lor, începe exact cu acest moment al transformării ”Scânteii” în ”Adevărul”. Iată faptele, însoțite de documente și de citarea martorilor, unii încă în viață. După ce am revenit de pe teren, din miezul evenimentelor și le-am povestit celor din redacție, am propus să facem și noi un mesaj de adeziune, la fel ca toate ”colectivele de oameni ai muncii” și să-l ducem la televizor. Foarte bună ideea, tovarășu Marin, mi-a spus redactorul-șef Ion Mitran, scrie-l dumneata
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
dl. Florin Rădulescu Botică, d-na Stela Cristea, aflați de față, dar înainte de toate există arhiva pe care realizatoarea documentarului o poate cerceta, mai ales că domnul Andon a recunoscut cu onestitate că nu cunoaște exact acest episod. Venit în redacție, am spus de la bun început că mi se pare o idee bună, dar unul dintre cei de față a avut o remarcă ce a expediat pe moment problema ” Hai, domnule, că nu e o idee fericită, adică, să ne numim
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
prietenii mei de acolo, mi-au spus că le place și mă susțin, ei fiind și cei care au păstrat semnătura mea în foaia volantă apărută în acea zi, după ce cineva avusese ideea să fie șterse toate. Pe secretarul de redacție Marin Petrescu, Gică, așa cum îi spuneam noi, l-am întrebat chiar atunci, în căutarea mea de argumente, dacă nu cumva ”Scânteia” preluase tipografia și logistica de la ”Adevărul” când acel ziar își încetase apariția, în 1950. Nu, mi-a zis Gică
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
am întrebat chiar atunci, în căutarea mea de argumente, dacă nu cumva ”Scânteia” preluase tipografia și logistica de la ”Adevărul” când acel ziar își încetase apariția, în 1950. Nu, mi-a zis Gică Petrescu, din câte îmi amintesc de la secretarii de redacție pe care i-am prins eu, ”Scânteia” s-a tras pe șifurile de la ”Curentul”, confiscat de la Pamfil Șeicaru. Dar acesta este motivul pentru care în 25, când revoluționarii erau la ușă, chiar Petrescu m-a întrebat trimis fiind de Mitran
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
ziarului ”Adevărul” care participa în acea seară la un fel de dezbatere, alături de prietenul său Petre Roman, șeful guvernului, ce poate spune despre privatizarea ”Adevărului”? Cum ei credeau că sunt singurii care știu, cu excepția celor patru aduși de el în redacție, care semnaseră ca viitori acționari și cel mult Stolojan, au făcut fețe, fețe, arătându-se total surprinși. Nu au recunoscut nimic. A doua zi, având confirmarea, ziariștii puși pe lista neagră au declanșat adunarea generală, în sala de consiliu, mai
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
pe care nu a mai intrat niciodată. Eu, împreună cu alți câțiva, dintre care îmi amintesc de Gheorghe Ioniță și Aurel Papadiuc, în calitatea pe care o aveam, ca unul din liderii răscoalei dar și ca președinte al CFSN-ului pe redacție, ales la revoluție, am rămas peste noapte să păzim redacția, fiindcă așa cum spunea același participant la interviu, puteam fi oricând arestați. Și, între altele, în acea noapte de pomină, i-am aruncat tabloul lui Darie de pe perete pe fereastră, de
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
câțiva, dintre care îmi amintesc de Gheorghe Ioniță și Aurel Papadiuc, în calitatea pe care o aveam, ca unul din liderii răscoalei dar și ca președinte al CFSN-ului pe redacție, ales la revoluție, am rămas peste noapte să păzim redacția, fiindcă așa cum spunea același participant la interviu, puteam fi oricând arestați. Și, între altele, în acea noapte de pomină, i-am aruncat tabloul lui Darie de pe perete pe fereastră, de fapt un poster în care apărea ca toreador, amintind eu
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
Dar o fac, fiindcă iar pot invoca documente. La un an și jumătate, după ce am demisionat de la ”Adevărul” din motive pe care le-am arătat chiar atunci într-un interviu ce a apărut în ”Curierul Național”, m-am pomenit în redacția ziarului meu ” Ultima oră”, cu însuși Darie Novăceanu, care, după defecțiunea de la ” Adevărul” fusese numit de către Petre Roman, ambasador la Madrid. Mi-a spus că este pentru câteva zile în țară și a venit să-mi aducă o carte, ”Descântec
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
cu Bebe și Viorel, acesta din urmă mi-a împrumutat colecția revistei «Luceafărul», pe care am citit-o cu mare curiozitate. La îndemnul lui Viorel am trimis câteva poezii la această revistă bucureșteană. Nu după mult timp, la rubrica «Poșta redacției», mi-am văzut publicate trei poezii, alături de un comentariu încurajator semnat de Dan Deșliu. Bucuria a fost mare. Dar și mai mare a fost când, în luna mai, în ajunul Examenului de Maturitate, am văzut în revista «Tribuna», la rubrica
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
se împletește cu lacrima într-o trăire și exprimare duioasă. Născută la Bicaz în 14 iulie 1960, pleacă des din țară dar iubește România. Îi face plăcere să spună ca este româncă. Fiind managerul și proprietarul revistei româno-canadiene-americane „STARPRESS” cu redacții în multe țări: Canada, USA, Israel, Italia a devenit o persoană care se află mereu „in media res”, în centrul acțiunilor dedicate culturii, literaturii cu care s-a identificat, chiar s-a dăruit acestora alergând pe meridiane. Acțiunea de răspândire
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
membru fondator al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor de Origine Română din Întreaga Lume înființată în urmă cu doi ani la Toronto- Canada.” Nu pot să închei acest portret fără a sublinia că la toate întâlnirile din lume ale colaboratorilor din redacțiile și subredacțiile revistei STARPRESS se servesc sarmale, cozonaci, băuturi românești și...poate se strecoară câte un oftat de dor de România. Dar, desigur într-o voluptate a tăcerii. Da! Doamnei Ligya Diaconescu îi curge din inimă o lacrimă pentru tot
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
și timpul săvârșirii lor, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1972”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1972, pp. 127-131. 41. O entuziastă sărbătorire la Blaj, în „Telegraful Român”, anul 121 (1973), nr. 25-26 (1 iulie), p. 1 (semnat ca Redacția) 42. Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1973”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1973, pp. 164-166. 43. Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei (teză de doctorat), în „Mitropolia
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
în „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, anul XXXII (1987), nr. 2 (martie-aprilie), pp. 20-31. 70. Contribuția Astrei la unitatea spirituală a tuturor românilor, în vol. „Astra 1861-1950. Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, 125 de ani de la înființare”, sub redacția dr. Victor V. Grecu, Sibiu, s. l., 1987, pp. 89-92. 71. Der Heilige Johannes Chrysostomus und die einheit der Kirche, în „Grenzüberschreitende Diakonie”, Stuttgart, 1987, pp. 4-16. 72. Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
gîndesc... Voi reînvăța, cum toți, cu calm și luciditate, va trebui să reînvățăm a trăi în demnitate. O demnitate pe care, în sfîrșit, ne-am cîștigat-o. Acum, cînd aceste rînduri pornesc spre tipar, de jos, din strada Brezoianu, de sub ferestrele redacției noastre “Libertatea” se aud acordurile “Horei Unirii” în care sînt cuprinși iute de oameni ce serbează ziua LIBERTĂȚII. AUREL GHIMPU Doctorul Stelian Ivașcu, directorul Direcției sanitare a municipiului București, ne-a sunat la redacție informîndu-ne că: toate unitățile sanitare din
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
jos, din strada Brezoianu, de sub ferestrele redacției noastre “Libertatea” se aud acordurile “Horei Unirii” în care sînt cuprinși iute de oameni ce serbează ziua LIBERTĂȚII. AUREL GHIMPU Doctorul Stelian Ivașcu, directorul Direcției sanitare a municipiului București, ne-a sunat la redacție informîndu-ne că: toate unitățile sanitare din Capitală - spitale, policlinici, dispensare - funcționează normal. A fost mobilizat întreg personalul medico-sanitar care a lucrat zi și noapte în sprijinul celor răniți, al tuturor bolnavilor, în condiții de înalt profesionalism și dăruire. Toate echipele
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
mai mare - întrucît rezervele existente au fost distruse de odioasele unelte ale fostului regim - sînt rugați să se adreseze Centrului de hematologie (str. Doctor Felix) și tuturor spitalelor. PRIMELE ORE ALE LIBERTĂȚII În clipa în care scriem aceste rînduri, în fața redacției ziarului, acum liber, se cîntă Hora Unirii. Sub această emoție profundă relatăm întîmplările petrecute ieri în piața Eroismului, de la Universitate, unde am fost martori oculari începînd cu primul moment și terminînd cu odiosul genocid, declanșat din ordinul „celui mai iubit
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Nimeni nu-i perfect! „Deși tânărul profesor Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor » (publicat în revista Agero-Stuttgart - n.n.), - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a făcut atâta rău Neamului.” (Prof. octogenar T.B.Ș.). Mesajul prezentat mai sus a însoțit un text scris
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
face față? Prof. octogenar T.B.Ș.: „Rar se întâmplă ca o publicație românească să acorde „dreptul la replică” cuiva. Fiecare redactor șef se socotește a avea în el adevărul absolut și ceea ce aruncă pe piață este „ultimul cuvânt... „ Ion Măldărescu: Redacția ART-EMIS, vi-l acordă sub forma acestui „interviu” sui-generis, oferindu-vă concomitent și răspunsuri la întrebări. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
-l acordă sub forma acestui „interviu” sui-generis, oferindu-vă concomitent și răspunsuri la întrebări. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a făcut atâta rău”.[1] Ion Măldărescu: Domnul Tudor Petcu și-a spus o părere într-un articol
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
că domnia sa este deținătorul adevărului absolut, iar opinia sa este cea mai corectă ori imbatabilă. („Opiniile sunt libere, nu și obligatorii” - vorba lui Caragiale). Privind din alt punct de vedere, doamna M.D.P. și domnul Tudor Petcu nu sunt colegi de redacție, dar voi reveni asupra acestui aspect. Prof. octogenar T.B.Ș.: „O știam pe doamna Maria Diana Popescu o “ panseluță cu limbaj de urzică”, precum a definit-o un alt condeier, văzând-o cum atacă teme din realitatea de azi a
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]