1,560 matches
-
-n lucruri câte-un suflet și câte-un epitaf; / Imaginile seacă și se prefac în gând; / În viață și-n fântână vezi umbrele pe fund / Ca siluete șterse-n oglinzile de praf»). Dotat, dar inegal, poetul ar merita, poate, o reeditare antologică (la care s-ar putea adăuga și câteva postume). În «Istoria...» sa, Călinescu îl înregistrează în treacăt, calificîndu-l drept «serafic, muzical, dar monoton». Rânduri mai consistente îi va dedica Ovidiu Papadima (pe atunci cronicarul literar al Gândirii) într-o
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
s-ar putea adăuga și câteva postume). În «Istoria...» sa, Călinescu îl înregistrează în treacăt, calificîndu-l drept «serafic, muzical, dar monoton». Rânduri mai consistente îi va dedica Ovidiu Papadima (pe atunci cronicarul literar al Gândirii) într-o carte a cărei reeditare ar fi oportună: «Creatorii și lumea lor» (București, 1943). În ce privește articolele și eseurile politico-filosofice ale lui Ilariu Dobridor, ele au trecut, în mare parte, în câteva volume (unele cu puternic ecou în epocă): «Problema tineretului» (București, 1936), «Organizarea minciunii, I
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
slab al actorilor, pelicula a avut încasări de 924,3 milioane de dolari americani în întreaga lume de-a lungul primei prezentări în cinematografe, devenind filmul cu cele mai mari încasări din franciza "Războiul stelelor" (sumă neajustată în funcție de inflație) . O reeditare 3D a filmului a fost lansată în februarie 2012, având câștiguri suplimentare de 102.700.000 de dolari la box-office, ridicând totalul încasărilor la nivel mondial la peste 1 miliard de dolari, devenind al 13-lea film cu cele mai
Războiul stelelor - Episodul I: Amenințarea fantomei () [Corola-website/Science/298544_a_299873]
-
statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse. Anul 2005 a fost declarat "anul Jules Verne" cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la moartea autorului, fiind marcat în Franța și în alte țări francofone, printre care și România, prin reeditări ale volumelor sau ale unor opere de exegeză despre Jules Verne. Jules Verne s-a născut la Nantes, ca fiu al procurorului Pierre Verne (originar din Provins) și al soției sale, Sophie Marie Adelaïde-Julienne Allotte de la Fuÿe (născută Guillochet de La
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
deveni la Hetzel, în 1874, "O dramă în văzduh". Pitre-Chevalier nu cenzurează deloc operele lui Jules Verne, acesta fiind liber să strecoare orice aluzii. Nu la fel se va întâmpla cu Pierre-Jules Hetzel, iar comparația versiunilor apărute în "Musée" cu reeditările din "Călătoriile extraordinare" este elocventă în acest sens. Alexandre Dumas fiul îi pune pe Verne în legătură cu frații Seveste, care au preluat Teatrul Istoric după eșecul managerial al lui Dumas tatăl. Noua instituție devine Teatrul Liric, iar Jules Seveste, noul ei
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
sa se află sub semnul ideilor epocii în care a trăit. De exemplu, stereotipiile antisemite prezente în opera sa nu mai este imaginabil astăzi. Unele pasaje marcate puternic de aceste idei, mai ales din romanul "Hector Servadac", sunt eliminate din reeditările actuale. Istoricul Jacques Sadoul consideră că această atitudine este rezultatul naționalismului și patriotismului exacerbat de războiul din 1870, care a afectat elitele la nașterea celei de-A Treia Republici. Unii istorici de stânga explică naționalismul lui Jules Verne prin prisma
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
această operă de debut se întrezărește viitorul „stil villonian” din marile sale creații ulterioare. Începând cu „Semincerul” ("Le Lais") Villon a cunoscut succesul imediat. De la publicarea acestuia și până pe la mijlocul secolului al XVI-lea Madeleine Lazard a numărat 34 de reeditări ale operelor sale. Deși „Semincerul” ("Le Lais") este considerat ca poemul său de debut, Pinkernell susține că prima operă databilă a fost scrisă de Villon după revenirea sa la Paris, în anul 1456, „Balada adevărurilor false” (), o parodie ironică la
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Sezonul '58-'59 al competiției europene inter-cluburi Cupa Campionilor Europeni la fotbal a fost câștigat de Real Madrid într-o finală împotriva lui Stade Reims, o reeditare a primei finale din istoria întrecerii. "Standard Liège s-a calificat cu scorul general 6-3." "La scorul general 5-5 s-a disputat un meci de baraj." "La scorul general 4-4 s-a disputat un meci de baraj." "La scorul general
Cupa Campionilor Europeni 1958-1959 () [Corola-website/Science/299665_a_300994]
-
cu statutul "Stadion de Fotbal de Elită". Pe 9 mai 2006, Stadionul Alfredo Di Stéfano a fost inaugurat în Madrid, fiind locul unde Real Madrid deobicei susține antrenamentele. Meciul inaugural s-a jucat între Real Madrid și Stade Reims, o reeditare a Finalei Cupei Europene din 1956. Real Madrid a câștigat meciul cu 6-1 prin golurile lui Sergio Ramos, Cassano (2), Soldado (2), și Jurado. Acum stadionul face parte din Ciudad Real Madrid, un complex propriu al clubului, situat înafara Madridului
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
În romanul "Nana", de exemplu, reformulează complet unele fraze și chiar adaugă episoade inedite. Când îi vine ideea de a adăuga personaje noi în ciclul "Les Rougon-Macquart", poate lua un volum deja apărut și îl poate modifica pentru o viitoare reeditare . Din 1864, Zola elaborează prima sa teorie despre stil, pe care o expune cu ajutorul metaforei ecranelor: opera literară este un ecran situat între ochi și lume, iar acest ecran poate fi de trei tipuri, în funcție de estetica căreia i se supune
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
foarte tern, bine scris, într-adevăr, cu bune intenții, dar enervant. Grăbește-te să-l termini! » îi scrie el lui Zola la sfârșitul lui septembrie 1866. Romanul, completat de "Schițe pariziene" ("Esquisses parisiennes") este publicat în noiembrie 1866. Cu ocazia reeditării, la editura Charpentier în 1889, romanul este complet revizuit de autor. Eșecul cărții este evitat prin adăugarea unor pagini descriptive interesante despre Paris, a unor amintiri bine asumate și prin accentuarea unei teme majore la Zola: pervertirea cauzată de bani
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
cu Volker Vaessen la chitară bas și Dragoș Bădoi ca solist vocal. Tot în 1993 „Electrecord” a lansat compilația „Evergreens” — pe CD și casetă audio —, devansând compact discul „Symphoenix/Timișoara”, a cărui apariție pe piață întârzia. Inițial se dorise o reeditare a „Ciclului anotimpurilor” pe suport modern. Datorită faptului că nu a fost consultat asupra formei finale, precum și selecția defectuoasă prezentă pe compilație l-au nemulțumit profund pe liderul Nicolae Covaci. Practic CD-ul începea cu trei piese de pe EP-urile
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
pe scenă. Spectacolul a fost susținut în șase mari orașe din țară. După terminarea spectacolului, Ionuț Contraș se alătură formației pe post de manager (din 2004), iar mai apoi pe post de percuționist (din 2005). Anul 1999 aduce cu sine reeditarea pe CD a albumelor „Cei ce ne-au dat nume” și „Mugur de fluier”. În mai apare compilația „Club A - The Best Of”, pe care este prezentă și formația Phoenix, cu piesa „Mica Țiganiadă”. În acest an, componența formației se
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
apară și melodia „Baba Novak”. Acest material, precum și un turneu prefațau albumul ce avea să apară peste un an. Așadar, în 2000 este scos albumul „În umbra marelui urs” (ortografiere greșită care avea să fie corectată abia în 2003, la reeditare: „În umbra marelui U.R.S.S.”), fără lansare însă. Urmează o serie de concerte, atât în țară cât și în străinătate, la care a fost dăruit, o dată cu biletul, și câte un exemplar reeditat al maxi-single-ului „Ora-Hora”. Din cauza unor dificultăți ivite pe
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
tematicii și metodologiei de lucru în comisia mixtă de dialog între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma. În cadrul întrunirii celor două sinoade ale ierarhilor ortodocși din Transilvania, desfășurată în 4 iulie la Mănăstirea Râmeț, a fost decisă reeditarea volumului din 2006 intitulat " Relațiile actuale dintre ortodocși și greco-catolici", "ca o primă piatră în construirea acestui dialog." Drept răspuns, întâistătătorul BRU, arhiepiscopul Lucian Mureșan, a adresat în data de 7 iulie 2011 o scrisoare deschisă patriarhului Daniel, în care
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
în iad - O fină dar usturătoare critică la adresa regimului comunist. Un roman excepțional, receptat de către cititorii anilor șaptezeci cu mare interes, fiind interzis și retras din librării de către autoritățiile comuniste. Astăzi din păcate,nu prea mai este cunoscut, ultima sa reeditare datând din anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu. Citind acest roman, îți dai seama că un autor de o asemenea profunzime, nu are cum să se fi coborât într-atât încât să portizeze cu Securitatea. „Compromisuri” se înțelege trebuie
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
introductivă la “Respingerile sofistice” de Dan Bădărău, Editura Științifică, București, 1963 Aristotel, Fizica, traducere și note de N. I. Barbu, studiu introductiv, note, indice tematic și terminologic de Pavel Apostol; studiu analitic și note de Al. Posescu, Editura Științifică, București, 1966 (reeditare Moldova, Iași, 1995). Aristotel, Despre cer, traducere și studii introductive de Șerban Nicolau, în Revista de filosofie, Editura Academiei, București, numerele 3/1989, 2/1990, 2/1992 (ediție incompletă). Aristotel, Despre cer, traducere de Șerban Nicolau, Editura Paideia, București, 2006
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
îngrijire de ediție de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică, București, 1996. Aristotel, Despre suflet, traducere și note de Alexander Baumgarten, Editura Humanitas, București, 2005. Aristotel, Metafizica, traducere de Șt. Bezdechi, studiu introductiv și note de Dan Bădărău, Editura Academiei, București, 1965. Reeditare, IRI, 1996, 1999. Aristotel, Metafizica A-E, traducere din limba greacă și note de Gh. Vlăduțescu, Editura Paideia, București, 1998. Aristotel, Metafizica, traducere de Andrei Cornea, Editura Humanitas, București, 2001. Aristotel, Etica nicomahică, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Aristotel, Etica
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
București, 1988 (ediția a II-a, IRI, 1998). Aristotel, Politica, ediție bilingvă, traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten, cu un studiu introductiv de Vasile Muscă, Editura IRI, București, 2001. Aristotel, Politica, traducere de El. Bezdechi, Editura Cultura Națională, 1924. Reeditare Antet, 1996. Aristotel, Retorica, ediție bilingvă, traducere, studiu introductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, note și comentarii de Ștefan-Sebastian Maftei, Editura IRI, București, 2004. Aristotel, Poetica, traducere C.I. Balmuș, Editura Științifică, București, 1957. Aristotel, Poetica, traducere, studiu introductiv, comentarii de
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
studiu introductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, note și comentarii de Ștefan-Sebastian Maftei, Editura IRI, București, 2004. Aristotel, Poetica, traducere C.I. Balmuș, Editura Științifică, București, 1957. Aristotel, Poetica, traducere, studiu introductiv, comentarii de D. M. Pippidi. Editura Academiei, București, 1965 (reeditare, IRI, 1998). Aristotel, Statul atenian, traducere de Ștefan Bezdechi, Editura Casa Școalelor, București, 1944 (reeditare Agora, Iași, 1992). Aristotel, Protrepticul, ediție bilingvă, text grec stabilit de Ingemar During, traducere din greaca veche, studiu introductiv, sinopsă, note, glosar, bibliografie și anexă
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
București, 2004. Aristotel, Poetica, traducere C.I. Balmuș, Editura Științifică, București, 1957. Aristotel, Poetica, traducere, studiu introductiv, comentarii de D. M. Pippidi. Editura Academiei, București, 1965 (reeditare, IRI, 1998). Aristotel, Statul atenian, traducere de Ștefan Bezdechi, Editura Casa Școalelor, București, 1944 (reeditare Agora, Iași, 1992). Aristotel, Protrepticul, ediție bilingvă, text grec stabilit de Ingemar During, traducere din greaca veche, studiu introductiv, sinopsă, note, glosar, bibliografie și anexă de Bogdan Minică și Cătălin Partenie, Editura Humanitas, București, 2005. Aristotel, Plotin, Augustin, Ioan Filopon
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al Academiei (Filiala Iași), între anii 1953 - 1956, coordonator științific al Dicționarului Enciclopedic Român (1956 - 1958). După pensia de merit (1959), lucrează la revizuirea operei sale, pentru o viitoare reeditare, până la dispariția sa din 21 aprilie 1971. În 1970 fusese ales membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. A colaborat la numeroase reviste de specialitate și de cultură din țară și străinătate. Lucrările sale, de proporții, de valoare actuală
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
colaboratori la tratatele "Istoria României" (vol. II-III), "Istoria dreptului românesc" (vol. I), la volumul "Politica externă a României. Dicționar cronologic" și la dicționarul "Instituții feudale în Țarile Române". Totodată s-a îngrijit de editarea unor izvoare istorice, ca și de reeditarea unor opere precum "Descrierea Moldovei" și "Istoria ieroglifică", de Dimitrie Cantemir și "Istoria românilor din Dacia Traiană", de A. D. Xenopol. În perioada 18 ianuarie - 28 iunie 1990 a îndeplinit funcția de ministru al cultelor în primul guvern Petre Roman, iar
Nicolae Stoicescu () [Corola-website/Science/307166_a_308495]
-
în 2013, odată cu reluarea la TVR a producției "De la A la Infinit" - inițiată la vremea ei de chiar Tudor Vornicu - producție care a fost moderată de fiica celebrului realizator de televiziune, Smaranda Vornicu, Televiziunea Română i-a solicitat cineastului Alexandru Satmari reeditarea într-o formă înnoita a ciclului "România văzută la pas, de Alexandru Satmari". Răspunsul a fost, ca de fiecare dată dealtfel, unul pozitiv, contribuția lui Alexandru Satmari sub forma a 12 episoade ale rubricii de film documentar "România văzută la
Alexandru Satmari () [Corola-website/Science/308738_a_310067]
-
colonie britanică și adăpostea o importantă bază navală aliată. Pe 5 aprilie 1942 peste 300 de avioane decolate de pe portavioanele japoneze au bombardat insula. Winston Churchill a afirmat că acesta a fost "cel mai periculos moment" al războiului, japonezii încercând reeditarea succesului de la Pearl Harbor. Vasele britanice fuseseră mutate însă în Atolul Addu, la 600 mile sud-vest de Ceylon. Cu toate acestea, flota britanică a pierdut un portavion, după crucișătoare și două distrugătoare, iar escadrilele de avioane britanice au suferit pierderi
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]