189,597 matches
-
se aflau noii veniți față de autohtoni. Pentru că romanitatea - comună nouă și italienilor -, arăta profesorul Guarnieri, în condiții istorice diferite, a fost pentru ei o bază pentru o adevărată înflorire, în vreme ce pentru noi - un element de coeziune și apărare, punct de referință în zbaterea pentru supraviețuire ca entitate națională. Silvio Guarnieri observa că motivației comerciale sau militare din vremea romanilor i s-a adăugat în epoca modernă cea de ordin religios, nu mai puțin ambițioasă, chiar dacă nu a ajuns să prevaleze asupra
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Hoffmann, până la cel livresc, pe care nu-l mai putem disocia de geniul lui Borges. Nu lipsesc nici răsfrângerile unor idei din literatura SF. Privită de la mare distanță, cartea lui Ștefan Aug. Doinaș este borgesiană. Ea are ca termen de referință nu natura, ci cultura. Ficțiunile din cuprinsul ei derivă din alte ficțiuni, sunt un joc secund. Potrivit unei legende, deasupra comorilor îngropate în pământ apar flăcări jucăușe (după care se și ghidează, de altfel, căutătorii de comori). Deasupra zăcămintelor de
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Cătălin Constantin Sub titlul , Irina Mavrodin își reunește, într-un singur volum, poeziile, de la debutul ca poetă, în 1970, până la Vocile, ultimul volum, din 1998, cel pentru care a primit Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor. Referințele critice și nota bio-bibliografică de la sfârșitul cărții lasă să se întrevadă, de ce activitatea de poetă a Irinei Mavrodin a fost mult timp ocultată, rămânând în umbra aceleia de eseistă și traducătoare. Debutul a fost bine primit de critică, semnalat ca
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
imposibil să se oprească, impunând respectul. [...] Îi interzici unui râu să curgă? Îl ții în loc? Îl împiedici pe cronicarul de la Contemporanul și mai târziu de la România literară să scrie ce vrea despre ce carte alege? Și să devină una din referințele supreme? E ca un curent de aer: dacă prin abusurd Puterea l-ar putea capta, ar răci toată lumea. E deci mai bine să-l lași să-l bată unde vrea deoarece nu va face efortul să se transforme în tornadă
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
vom aminti că pe lângă cele 240 de pagini de poezie în limba română, volumul mai cuprinde cca 33 de pagini de versuri traduse în limba engleză (Radu Suiu) și în limba franceză (en française-sic! Ion Roșioru). 80 de pagini de referințe critice, plus 4 de biobibliografie desăvârșesc masivitatea cărții. Poeme lungi și poeme scurte, o alternanță binevenită pentru cititor, stau sub zodia unei stele duble: a vechilor poeți inițiatici (greci, romani, arabi) și a unui neoromantism elegiac, erotic și meditativ, nescutit
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
greu să vedem prea curînd o montare atît de spumoasă și de savuroasă, alcătuită perfect în spiritul comic și ludic, al lui Cehov, cu piesa Cerere în căsătorie. Spectacolul de la Brașov al regizorului Claudiu Goga va deveni un punct de referință nu ușor de depășit. Este și teatrul în care regizorul se simte cel mai bine și unde lucrurile i-au ieșit împlinite întotdeauna. Situație care îl și obligă, îl și împovărează. Teatrul "Sică Alexandrescu" Brașov: Cerere în căsătorie de Cehov
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
început să scriu întîmplări cu suspens, romane polițiste, literatură de divertisment. R.B.: Există o plăcere pe care o generează lectura romanului de care ne-am ocupat și chiar un critic mai exigent nu poate contesta acest lucru. Deplasez sistemul de referință al dialogului nostru dinspre literatură spre cel al experiențelor umane, în general pozitive, pe care afirmați că le-ați avut în România. În ce au constat acestea? Au fost ele de natură ambient-peisagistică, umană, sau de ambele feluri? T.P.: Într-
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Teodorescu și Ion Lucian Murnu, artiști maghiari însoțiți și coordonați de Beke Laszlo sau creatori anonimi de recuzită ceremonială ș.a.m.d., cum tot aici au fost gîndite și realizate ample eseuri expoziționale, unele adevărate modele pentru domeniul lor de referință. Tocmai cînd mijloacele păreau clasicizate, iar lista artiștilor subțiată destul de serios, pentru că, asta e, în lumea bunurilor de inventar, fie ele și simbolice, stocul nu este chiar infinit, Galeria Catacomba a lansat pe piață o expoziție care ar fi avut
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
acum în trei strofe. Și n-am colaționat textul decît selectiv. Apoi cu elemente ale unui posibil aparat critic: cronologie, bibliografie (reluînd-o pe cea a d-nei Georgeta Oniseu de la Biblioteca Universitară din Iași), opt tabele sinoptice, note și variante pagini), referințe critice (în loc, de fapt, de receptare critică) prea sumar pentru a fi și revelatoare, o genealogie a familiei Pillat, două tipuri de indici alfabetici al poemelor și al poemelor în proză. Această aglomerare pedantă a aparatului critic vrea să asigure
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
toate erorile de lecțiune, descoperite pe parcurs, din secțiunea poezie și lămurirea paternității unor articole la secțiunea publicistică. Salut, bucuros, reeditarea ediției Ion Pillat. Ion Pillat, Opere, I, Poezii (1906-1918). Ediție îngrijită, tabel cronologic, notă asupra ediției, note, tabele sinoptice, referințe critice și prefață de Cornelia Pillat, Editura Du Style, 2000.
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
legate de acest centenar, însoțind proiecțiile unui prim grupaj de titluri cu o expoziție de schițe și fotografii de platou. Invitație dublată și de îndemnul de a vizita și Biblioteca Arhivei Naționale de Filme, unde se pot consulta cărți de referință cu prețioase date despre viața și opera maestrului. Scînteia interesului va fi cu siguranță mai greu de aprins în mintea acelor cinefili care nu l-au văzut niciodată pe Jean Georgescu străbătînd Calea Victoriei: elegant și condescendent, conservînd prin propria-i
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
este, de fapt, un episod istoric, cît mai curînd fascinația lui Bradbury pentru stilul lui Denis Diderot, caracterizate mai întîi de orice printr-un dialogism în sensul bahtinian al termenului, ca permanentă disponibilitate și deschidere spre un alt univers de referință, spre o alteritate spirituală care preia și întoarce idei după ce le-a întors pe toate părțile, tălmăcindu-le și uneori răstălmăcindu-le. Opera lui Diderot e construită pe un principiu al conversației (poate chiar șuetei, în anumite cazuri), iar aceste
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre. Psihanaliștii români (da, există de câțiva ani și această profesie!), aflați majoritatea încă în perioada de formare și de precizare a unor interese specifice ori mai vast existențiale, dețin acum o sinteză de referință, extrem de bine concepută, o "cărămidă" de temelie pentru proiectele proprii. Această realitate dobândește o transparență deosebită în faptul că primul volum s-a bucurat deja de un mare succes - poate întrucâtva surprinzător, date fiind amploarea și adâncimile lui. Ceea ce ne
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
lui Iser, așa cum sînt ilustrate în acest volum, mizează pe mai multe discipline și mai multe culturi. Într-un cuvînt, pe o pluralitate de spații de gîndire și analiză. Aceasta este, de fapt, ideea fundamentală a cărții: pluralitatea orizonturilor de referință care determină și structurează experiența umană. A interpreta este una dintre activitățile care stau cel mai firesc în natura omului. Interpretăm permanent, orice și oricît. A exista, spune Iser parafrazînd cogito-ul cartezian, înseamnă a interpreta. Ceea ce nu e totuna cu
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
negarea creației artistice și oricît de pătimașă contestarea ei de către avangarde, acestea sfîrșesc fatalmente prin a se topi la rîndul lor în humusul literaturii. O carte inspiră o alta, devenindu-i model, sursă de motive, rezervor de topoi, punct de referință (fie și pentru o raportare polemică). Literatura funcționează după principiul tutelar al autogenezei și autotelismului. Cărțile descind din cărți, iar, în spațiul artistic, noutatea absolută rămîne doar un mit. Neexistînd creație din nimic, nu există un moment auroral. Totul, în
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
Rodica Zafiu Pentru cine nu a avut ocazia să întîlnească în experiența cotidiană scrisori versificate, punctele de referință rămîn cele literare: asemenea scrisori apar în două dintre cele mai cunoscute texte ale literaturii române - Scrisoarea III a lui Eminescu ("De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine...") și Baltagul lui Sadoveanu ("Frunzuliță de mohor, / Te iubesc și
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
jupuire continuă, cu rana inimii deschisă și redeschisă printr-un laborios parcurs retroproiectiv. Matei Călinescu fiind un cerebral, o minte limpede și limpezitoare, complexul de boli de care suferă unicul său fiu îl lovește în plin. Îi dezarticulează sistemul de referință și cadrele bine fixate ale înțelegerii, îi spulberă succesivele teorii "explicative" și amenință să-l clatine profesional și uman. Însă dacă patologia lui M îl macină pe tată pe dinăuntru, fărâmițându-i nu numai habitudinile, ci și convingerile, credințele intime
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
circulație. Posteritatea lor a atins timpul cel mai fast, punctul de vârf al reconsiderării, cam prin anii ´60. Euforia unei societăți închise, bazată pe identitatea ei arhaică, atunci și-a celebrat ruralitatea etnografică. Astăzi Creangă și Coșbuc sunt autori de referință pentru o mentalitate tradiționalistă care nu mai e a noastră. De aceea e de mirare că opera lui Coșbuc nu e pe deplin arhivată, editată, clasificată și lămurită. Poetul adolescent, elev al liceului din Năsăud, e subiect al aproximărilor și
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
care nu încetează niciodată și 5 Sfântul Grigorie oferă aceleași exemple în Contra Eunomium, GNO, 1.168. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera Contra Eunomium am mai consultat ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera (GNO), 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3 311, edit. de Werner
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
amestecând principiile vieții cu ale literaturii, criticii - de la T. Maiorescu la E. Lovinescu - disociază; iar scriitorii adevărați se conformează. Eticul, etnicul și esteticul sunt bine, pedagogic diferențiate, scoase din magma înțelegerii comune și înscrise ca valori în planuri distincte de referință. Arta veritabilă e în sine morală, chiar dacă fragmente mai grețoase ale ei par să ne demonstreze contrariul. O alterează tocmai conjuncturalul de care se impregnează, genuflexiunea făcută în fața unor realități socio-politice imediate. Aceste lucruri se învață pe băncile școlii și
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
al literaturii și artelor. Dacă muzica și cinematografia, dintre artele conexe, sunt aduse cel mai des în discuție pentru a evidenția preocupările multiculturale ale romancierului american, un subcapitol este dedicat și prezenței arhitecturii și urbanismului în capodopera fitzgeraldiană, cu fertile referințe la opera și proiectele catalanului Gaudi. Alt subcapitol abordează fascinanta tematică a Manhattan-ului la intersecția dintre literatură, muzică și cinema. Virgil Mihaiu se simte, totuși, cu adevărat acasă atunci când schițează paralelele dintre proza fitzgeraldiană și jazz: astfel, el vede în
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
cu siguranță textele care-l reprezintă cel mai bine pe Radu Andriescu. Cinematografică prin decuparea meticuloasă a cadrelor ambientale, a gesturilor, a mișcărilor exterioare și a imaginilor, descriptivă până la banal, poezia lui Radu Andriescu este, deseori, mult prea statică. Discretele referințe livrești fiind, în câteva poeme, singurele punți de comunicare dintre versurile împietrite în contemplare. Mai mult, secvențe biografice total insignifiante sunt radiografiate insistent, cadru cu cadru. Recuperarea banalului cotidian nu se face prin resemantizare, ci prin denudare. Neajunsul este al
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
identități de formulare. Ceea ce la Blaga e simplu detaliu într-o demonstrație foarte amplă de filosofia culturii e supralicitat de Dan Botta până la proporțiile unei afirmații capitale. Dacă ar fi reușit să-și anihileze disprețul reciproc, dacă ar fi făcut referințe mai calme unul la ideile celuilalt, amândoi nu ar fi avut decât de câștigat. Această polemică s-a încins, prin efectele colaterale, până la ofense reciproce, ajunse în pragul calomniei. Naționalismul și competiția orgoliilor au înfierbântat mai mult spiritele celor doi
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam seama"). Acum, eliberat de constrîngerile academice, Matei Călinescu poate reveni la vocația sa inițială: "Nu mai vreau să scriu cu note de subsol, cu referințe. Tocmai pentru că în perioada americană am scris în felul acesta, am ajuns să detest acest tip de scriitură. Acum m-am eliberat, pot să scriu mai liber. Dacă e nevoie, eu pot fi și erudit, dar în sens borgesian. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
se pare că în comiterea acestui asasinat au fost angrenate mai multe persoane). Chiar dacă este departe de a elucida misterul morții profesorului Culianu, cartea lui Ted Anton merită citită. În mod evident ea este adresată unui public american, multe dintre referințele la istoria mai veche sau mai nouă a României sau la anumite persoane fiind perfect inutile cititorului român cît de cît informat. Dincolo de aceasta însă ea este o mărturie a trecerii lui Ioan Petru Culianu prin această lume. De fapt
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]