10,187 matches
-
nu constituie un complot specific, este foarte detaliată. Buletinul precizează că lista include lideri "din Guvern, industrie și media". FBI i-a notificat pe cei care sunt nominalizați, transmite . Lista include companii de pe Wall Street, lideri politici, din cadrul institutelor de reflecție și contractanți care lucrează cu armata. Site-ul conține 40 de nume, dintre care 26 au fotografii atașate, și cere postarea adreselor de domiciliu. Un jihadist a cerut să le fie trimise colete-capcană la adresele prezentate. În opinia FBI, această
O listă cu potenţiale ţinte al-Qaida a fost postată pe internet () [Corola-journal/Journalistic/60291_a_61616]
-
Sorin Lavric Spiritul filozofic e nictalop, vede mai bine pe întuneric. În schimb, la lumina zilei nu înflorește decît spiritul logic, acea superioară manie care excelează în clasificarea inferențelor și în cultul reflecției. Și cum din simpla reflecție nimeni nu poate scoate nimic, decît raționamente calpe trase pe un calapod previzibil, miezul gîndirii stă în tribulația intimă trăită în regim nocturn sau în condiții de sihăstrie. De aceea, doar în singurătate și numai
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
Sorin Lavric Spiritul filozofic e nictalop, vede mai bine pe întuneric. În schimb, la lumina zilei nu înflorește decît spiritul logic, acea superioară manie care excelează în clasificarea inferențelor și în cultul reflecției. Și cum din simpla reflecție nimeni nu poate scoate nimic, decît raționamente calpe trase pe un calapod previzibil, miezul gîndirii stă în tribulația intimă trăită în regim nocturn sau în condiții de sihăstrie. De aceea, doar în singurătate și numai după miezul nopții, ochii filozofului
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
prin 1909, el să fi gândit în următorii termeni? „Antisemitismul lui Schönerer îl șoca. Antisemitismul era dealtfel una dintre marile lui probleme politice: de ce erau antisemiți toți oamenii pe care-i admira la nebunie? Schopenhauer, Nietzsche, Wagner, Schönerer... în mijlocul unor reflecții frumoase și nobile, se bălăceau cu toții într-o ură josnică. Asta îl deconcerta pe Hitler. Nu vedea legătura între antisemitismul lui Nietzsche și restul gândirii sale. Idem pentru Wagner... Cum puteau aceste genii să coboare într-atât? Le ierta această
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
prin pădure pe un drum abrupt, de pe cărarea căruia piciorul îți poate aluneca oricînd în prăpastie, nu poți să te oprești spre a închina ditirambi evlavioși călăuzei. Lectura cărții ține trează atenția cititorului, autorul știind să-și dozeze scenele și reflecțiile pe marginea lor, pricepîndu-se așadar să alterneze zugrăvirea unui episod cu ecoul lui lăuntric. Mai mult, epica lui Mirel Cană are un bizar efect psihologic, autorul avînd bunul-simț de a nu-și sufoca cititorul cu etalarea mizeriilor fiziologice, oprindu-se
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
idei și obsesii. Dacă nu ar fi cartea mea și ar trebui să mă pronunț cu privire la ea, aș zice că e un alt recurs la memorie." (p. 394) Tocmai! Sunt, în discursul de aici al Ilenei Mălăncioiu, puține, foarte puține reflecții cu adevărat noi. Cele mai multe, se regăsesc, în alte formulări, în volumul sus amintit. Aprofundarea câtorva dintre ele (atunci când chiar e vorba de aprofundare) nu schimbă prea mult senzația de déjà lu. Mai mult, spre deosebire de autenticul Recurs la memorie, unele întrebări
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
despre care scriu a apărut, sub sigla Cărții Românești, la numai câteva săptămâni după un altul, publicat de Editura Paralela 45, Cartea cu fleacuri. Spațiul cronicii nu-mi permite să le discut cum se cuvine pe amândouă, dar măcar câteva reflecții cred că pot strecura. În fond nu foarte diferite structural, Cu fața la perete și Cartea cu fleacuri ar fi putut apărea, la rigoare, împreună, între aceleași coperte. În ce mă privește, le-am și parcurs așa, alternativ, fără să simt vreo
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
Werner Sollors, specialist în literatură africană și afro-americană. Beyond Ethnicity (1986) și Neither Black nor White yet Both (1997) l-au impus drept figură centrală în sfera cercetărilor asupra rasei și a ecourilor acestui subiect în literatură și în spațiul reflecției sociale. Deși abordează teme intens ideologizate, Sollors refuză dogmatizarea discursului, contrapunându-i o viziune antro-pocentristă, cu insistență pe valorile fundamentale ale umanității dobândite de evoluția civilizației uxversale. Munca acestor experți a beneficiat de sprijinul, energia și - aș îndrăzni să spun - viziunea
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
da sens turbionului de culori și sunete este sortită eșecului. În mod straniu, aceeași entropie controlată guvernează și filmul lui Jean Luc Godard, Film Socialisme, un colaj imens de replici care trimit fiecare la un citat sau la o altă reflecție care trimite la o altă reflecție și tot așa. Trebuie să fii cu adevărat Godard ca să descurci toate ițele intertextuale. Pe de altă parte, scurtcircuitele sunt interesante, socialismul nu este o doctrină în filmul lui Godard și nici capitalismul care
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
sunete este sortită eșecului. În mod straniu, aceeași entropie controlată guvernează și filmul lui Jean Luc Godard, Film Socialisme, un colaj imens de replici care trimit fiecare la un citat sau la o altă reflecție care trimite la o altă reflecție și tot așa. Trebuie să fii cu adevărat Godard ca să descurci toate ițele intertextuale. Pe de altă parte, scurtcircuitele sunt interesante, socialismul nu este o doctrină în filmul lui Godard și nici capitalismul care apare ca față a monedei, ci
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
din filosofia și scriitura lui Samuel Beckett. Fiecare dintre piesele lui poartă amprenta acestui filon filosofic. Dincolo de relațiile pe orizontală, între personaje, există dimensiunea verticală, nobilă a scrisului. Există tonul confesiunii, tonul interogativ, neliniștitor. Există axa pe care gîndul și reflecția merg spre interiorul ființei, spre exterior și spre divinitate. Fără o pedalare excesivă pe asta. Poate și din pricina aceasta, textele lui Beckett mă emoționează într-un mod cu totul particular. Analiza fiecăruia mă provoacă la o analiză proprie, lucidă. Iraționalul
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
Cioran, și mai ales pe cei care s-au grăbit să-l psihanalizeze înainte de-a dispune de documente autentice ale discursului său privat. Cioran este surprinzător de cald și de cordial în această corespondență, putând trece foarte repede de la reflecții despre spiritul european la lamentări pe tema dificultăților bătrâneții și de la remarci nihiliste la observații aplicate, pătrunzătoare, pe marginea cărților la care lucra Kraus. Simplul fapt că relația epistolară dintre acești scriitori, pe care nu îi leagă aparent nimic (în afara
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
viseze, lamentându-se, la tinerețea lui (vacanța de Paști și cea de vară din 1947, petrecute în România) și la îndepărtatele lui afinități (Ossip Mandelstam, fratele lui întru poezie, și întinsa Rusie). Nu există nici o contradicție între acești poli de reflecție, din contră, sunt uniți de Marea Neagră cea cu luciri de taiga. Născut în Bucovina, pe vremea aceea teritoriu românesc, este obligat, în urma războiului și a sălbăticiei naziste, să plece la București: deține cetățenie română, deși nu simte că România e
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
amintit, îngrijorat și îngrijorător, e dedicat problemelor care fac umanitatea de astăzi o scenă care nu are motive solide de mândrie: tonul general e amar, anatemizarea consumismului - de retorică marxizantă (aversiune constantă la adresa proprietății private, care ar „slăbi” statul). Altminteri, reflecția sa e indenegabilă: știm cât costă orice, dar nu știm cât valorează, soluția găsită de politolog, aceea a social-democraț iei, nefiind deloc viabilă pentru comentatorul român. O a patra analiză de volum (postum acesta, intitulat Cabana memoriei), ne plasează sub
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
prin simpla constatare a unei apetențe teoretice. Foarte corect, ea scrie că, la începutul anilor 1970, accesul la publicații occidentale este relativ ușor - pînă la un punct - și explică astfel cum de „Noii” se constituiseră și într-un grup de reflecție asupra literaturii. În plus, influența neomarxistă asupra lor, și a lui Nedelciu în special, este oferită de traduceri importante, printre care cea din Herbert Marcuse din 1977 (în vreme ce despre Școala de la Frankfurt apare o carte a lui Vladimir Tismăneanu în
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
săptămână, emisiune la Radio „Oltenia” Craiova și le datează după ziua scrierii sau a difuzării. Din 1999, după vreo doi ani, emisiunea încetează, iar însemnările se răresc, ajungând însă până în 2010. Despre ce glosează el în gândurile, confesiunile, amintirile și reflecțiile lui? Despre întreaga paletă de însușiri și mai ales de defecte și metehne neproductive ale noastre: onestitatea versus necinstea, adevărul versus minciuna, iubirea versus ura, credința/ fariseismul, cultura/ incultura, prostia, ideologia, scrisul, dezinteresul pentru carte, pentru biblioteci, cenzura ideologică/ cenzura
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
Diaconu Care este soarta literaturii acum cînd începutul de secol se vede ca o punte între epoca tiparului și aceea a digitalului, cînd asistăm la „asfințitul constelației Gutenberg” și la „iminenta instalare a unei ere digitale”? - este întrebarea care declanșează reflecția și aventura din romanul Dublinesca al scriitorului spaniol Enrique Vila-Matas (n. 1948), apărut în 2010 la editura barceloneză Seix Barral. Protagonistul, un alterego al autorului, este editorul Samuel Riba, care face parte din „stirpea tot mai rară a editorilor culți
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
este vădit ficțional, contururile se pierd, figurile se încețoșează și se multiplică, percepția sa este nesigură și schimbătoare, concretul se topește în abstract, materialitatea devine imaterială. Într-o asemenea zonă, a irealului, în care voiajul eroului capătă o dimensiune mentală, reflecțiile sale trimit la lecturi sau rememorări de texte literare ale unor autori cunoscuți, între care și cele ce inspiră titlul romanului, precum poemul Dublinescă al scriitorului britanic Philip Larkin, sau intertextul care inspiră desfășurarea ceremonialului la cimitirul catolic din Glasnevin
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
numită, în genere, copilărie. Când se întreabă Schiller de ce suntem seduși instantaneu de „o floare banală, un izvor, o piatră acoperită cu mușchi, ciripitul păsărilor, zumzetul albinelor ș.a.m.d.?“, el vizează faptul că senzațiile noastre sunt filtrate de o reflecție, rotitoare, în speță, în jurul a ceea ce ființa noastră a fost și ar trebui să redevină. A fi, pur și simplu, și a contempla pot descrie la fel de bine cel două stări. Or, Cioran, tip testamentar, ca și Nietzsche, de timpuriu, simte
Gândirea imprevizibilă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4836_a_6161]
-
consider dezlegat de orice responsabilitate în susținerea unei asemenea măsuri arbitrare. Cred că ar fi bine ca Președintele să nu promulge legea. Un argument ar fi acela că e nevoie, mai ales în contextul unei proiectate revizuri constituționale, de o reflecție aprofundată asupra relației dintre sistemele de vot și instituțiile noastre alese“, scrie Cristian Preda
Cristian Preda: Noua lege a primarilor va amplifica blocajele politice () [Corola-journal/Journalistic/48438_a_49763]
-
Hazanavicius, alcătuit din mici gaguri al căror liant este melodrama. Clișeele asumate reconstruiesc în cele din urmă o clonă a filmului mut al anilor ’20, pe un anumit segment, numai că o clonă fără memorie afectivă, fără acel spațiu de reflecție, de visare, de emoție. Filmele despre film, filmele care chestionează chiar substanța cinematografiei, care își pun întrebări, care survolează această lume aparte m-au interesat întotdeauna, și dacă filmul lui Hazanavicius m-a dezamăgit întrucâtva este din cauza faptului că nu
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
substanța cinematografiei, care își pun întrebări, care survolează această lume aparte m-au interesat întotdeauna, și dacă filmul lui Hazanavicius m-a dezamăgit întrucâtva este din cauza faptului că nu am reușit să găsesc în el acest gen de emoție, de reflecție, de meditație pe tema magiei cinematografului în general și a filmului mut în particular. Am găsit, în schimb, un film bine făcut care nu-și poate șterge de pe pânză un zâmbet splendid cu o dantură impecabilă, demnă de invidiat în
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
După ce a pierdut totul la o partidă de poker în satul său uitat de lume, Ano Potamia, din nordul Greciei, Iannis ia calea pribegiei și ajunge în Suedia, unde Efi, iubita sa din adolescență, emigrase deja. Aventurile prin care trece, reflecțiile pe care le face, căci în felul său Iannis este un filozof autodidact, se împletesc cu destinele individuale și colective ale cîtorva generații de greci, de-a lungul a peste un secol de izgoniri, deportări, prigoană. Arborele genealogic al personajelor
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
familiei, din alte generații. Cred că orice părinte care și-a luat odată copilul în brațe și i-a ținut căpșorul între umăr și gît știe foarte bine că el nu-i aparține lui însuși, ci copilului. Cam acestea sunt reflecțiile pe care le face eroul romanului. El este un adevărat filozof, deși nu este un om cultivat, școlit. Am vrut să redau experiența migrației diverselor generații. Și totul începe cu grecii din Turcia, la finele secolului XIX, grecii care sute
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
apetit similar pentru registre și stiluri narative atât de arborescente și de rafinat manieriste, pentru înscenări ludice intertextuale, pentru deconspirări ale convențiilor ficționalității, pentru pastișe și parodii cât o proză scurtă, pentru «însemnări la firul ierbii» pe care se încastrează reflecții livrești ori inflexiuni poetice, pentru metanarațiuni istoriografice burlești, de nu chiar bufe, pentru «epicul ipotetic» și «fantezismul alegoric», pentru dislocări halucinante ale temporalității, spațialității și perspectivelor sau instanțelor narative, pentru «tratamente fabulatorii» ale psihologiilor și trăirilor cotidiene.” E adevărat, T.
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]