5,526 matches
-
cazului în care exist] diferențe generale și morale relevante care justific] o diferențiere a tratamentului. Un profesor trebuie s] dea aceeași not] studenților cu performanțe egale; notele diferite sunt justificate doar dac] exist] un motiv general și relevant care s] reflecte acea diferenț]. De exemplu, este legitim s] d]m o not] mai bun] unui student care a realizat o munc] superioar]; este nelegitim s]-i d]m o not] mai bun] pentru c] studentă este drăguț], poart] haine roz sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele persoane s] fie condamnate și s] fie supuse unui tratament obligatoriu pentru un comportament involuntar, pe care nu au putut s] îl evite. Indivizii ar pierde controlul asupra propriei vieți dac] legea s-ar amestecă în comportamentele care nu reflect] dorința lor voluntar]. Nu vor ști când vor cauza r]u în mod intenționat altora sau dac] actele lor vor reprezenta rezultatul alegerilor pe care ei le iau. La nivelul sentinței, exist] pericolul că infractorii care sunt tratați că nulit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale practicii morale - obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale - au atât implicații metafizice, cât și psihologice. Din p]câte, aceste implicații sunt diametral opuse. Pentru a ne da seama de acest lucru trebuie s] ne oprim și s] reflect]m asupra naturii psihologiei umane la modul general. Conform imaginii standard a psihologiei umane - imagine pe care i-o dator]m lui David Hume, celebrul filosof scoțian al secolului al XVIII-lea - exist] dou] tipuri principale de st]ri psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care se prezint] lumea (credințele) sau de st]ri care indic] modul în care lumea ar trebui s] fie (dorințe), ori, așa cum arăt] imaginea standard, ele sunt generate de o combinare a celor dou] (o dorinț] și o credinț]). S] reflect]m un moment. Dac] are conținut, o dispoziție de a produce acte de un anume tip trebuie s] se bazeze pe o reprezentare o modului în care lumea ar trebui s] fie și, prin urmare, trebuie s] constituie o dorinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o facem? Discuția precedent] ne sugereaz] un r]spuns. Ea ne sugereaz] c] faptele pe care suntem motivați s] le facem nu sunt fapte legate de ceea ce ne dorim, așa cum ne-ar indică imaginea standard, ci mai degrab] fapte care reflect] dorințe ivite în anumite condiții ideale de reflecție: dac] am fi, s] zicem, bine informați, liniștiți, calmi și cu mintea adunat]. Prin urmare, potrivit acestei explicații, într-o situație anume, sunt motivat s] fac bine pentru orice eventualitate, s]-i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea motive bine întemeiate. Idealizarea virtuții feminine, care a atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un exemplu clasic este „virtutea” altruismului, care a fost accentuat] de un mare num]r de scriitori victorieni. În ciuda acestei ambivalente bine fondate despre ideea de „virtute feminin]” totuși, multe femei din secolul al XIX-lea, incluzând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
originea eticii, despre modul în care etică se cristalizeaz] în societ]țile de mici dimensiuni în forme foarte diferite fâț] de cele pe care le ia în propriile noastre societ]ți și despre modul în care scrierile etice str]vechi reflect] deja o varietate de concepții privind modul în care trebuie tr]it] viața. Apoi, sunt expuse marile tradiții etice, si g]sim divergențe de opinii nu numai între diferitele tradiții, ci chiar în sânul fiec]rei tradiții. Istoria eticii filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființele umane pot conviețui și progresa; într-adev]r, așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel al altor primate. Prin urmare, ceea ce este recunoscut că virtute într-o societate sau tradiție religioas] este foarte probabil s] fie recunoscut că o virtute în celelalte; desigur, seturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel al altor primate. Prin urmare, ceea ce este recunoscut că virtute într-o societate sau tradiție religioas] este foarte probabil s] fie recunoscut că o virtute în celelalte; desigur, seturile de virtuți elogiate într-o tradiție major] nu alc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai făcut parte Nicolae Spataru, T. Al. Știrbu, N. N. Moroșan, Vl. Neaga, Emil Gane, Paul Mihailovici (Paul Mihail) ș.a. După pactul Ribbentrop-Molotov și după evenimentele tragice care i-au urmat, revista își mută redacția la București. V.B. își propune să reflecte, cum scria Pan Halippa în articolul-program, procesul de adaptare și creștere ce avea loc în stânga Prutului după Marea Unire și care se desfășura în condiții primejdioase. Redacția se angajează să dezbată un larg evantai de probleme, începând cu analiza stăpânirii
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
țel. Se prezintă instituțiile noi, se dezbat probleme economice și obștești. Spre a fi cultivați „pentru scrisul și literatura românească”, cititorilor li se oferă informații de cultură generală și despre civilizația universală. Literatura propriu-zisă, ca și studiile, ar trebui să reflecte caracteristicile sufletului basarabean, care, în opinia lui Pan Halippa, ar fi „cumințenia pilduitoare, bunătatea îngăduitoare, omenia neafișată și neoțărâtă, răbdarea tăcută și creștină, modestia sinceră și netrâmbițată”. Nu se propune o imagine nediferențiat luminoasă, pozitivă, ci se afirmă că țăranul
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar pentru sate; 1. școli de agricultură și gospodărie cu caracter mai tehnic, cu un număr limitat de locuri, în care elevii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a vieții sale cotidiene. Indiferent de cadrul în care se desfășoară învățarea (formal, non-formal), ea nu trebuie separată de contextul în care va fi utilizată, fiind necesară proiectarea sarcinilor și a mediului de învățare, în așa fel încât ele să reflecte complexitatea mediuluiîncare adultul va trebui să fie capabil să se manifeste la sfârșitul experienței de învățare. O analiză a contextului în care se derulează procesul de învățare ar putea fi realizată luând în considerare două dimensiuni: una care face referire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajații, și organizația confruntându-se cu situații care impun învățarea și exploatarea cunoștințelor (Stone, 2005). Trainingul și dezvoltarea sunt considerate investiții în capitalul uman al organizației și, de aceea, se dorește ca resursele dirijate înspre programele de formare să se reflecte în rezultatele obținute (îmbunătățirea performanțelor, creșterea nivelului de competență și motivație etc.). Pentru ca această investiție să conducă la performanțe, la atingerea obiectivelor și la îndeplinirea misiunii companiei, este necesară cunoașterea nevoilor de formare și învățare, pe baza cărora se stabilesc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia din urmă. Continuând ideea școlilor superioare țărănești, Stanciu Stoian admite două feluri de școli de grad secundar pentru sate; 1. școli de agricultură și gospodărie cu caracter mai tehnic, cu un număr limitat de locuri, în care elevii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a vieții sale cotidiene. Indiferent de cadrul în care se desfășoară învățarea (formal, non-formal), ea nu trebuie separată de contextul în care va fi utilizată, fiind necesară proiectarea sarcinilor și a mediului de învățare, în așa fel încât ele să reflecte complexitatea mediuluiîncare adultul va trebui să fie capabil să se manifeste la sfârșitul experienței de învățare. O analiză a contextului în care se derulează procesul de învățare ar putea fi realizată luând în considerare două dimensiuni: una care face referire
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajații, și organizația confruntându-se cu situații care impun învățarea și exploatarea cunoștințelor (Stone, 2005). Trainingul și dezvoltarea sunt considerate investiții în capitalul uman al organizației și, de aceea, se dorește ca resursele dirijate înspre programele de formare să se reflecte în rezultatele obținute (îmbunătățirea performanțelor, creșterea nivelului de competență și motivație etc.). Pentru ca această investiție să conducă la performanțe, la atingerea obiectivelor și la îndeplinirea misiunii companiei, este necesară cunoașterea nevoilor de formare și învățare, pe baza cărora se stabilesc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atâta vreme cât sunt privite separat și scoase din contextul mult mai complex al interacțiunilor reciproce multiple. Relațiile literare produc Întotdeauna imagini care se Înrâuresc reciproc și care influențează, la rândul lor, schimburile literare. Cercetarea imaginilor și a relațiilor literare trebuie să reflecte neapărat acest proces, deoarece „sursologia” și studiul exclusiv al influențelor (care au dominat, cu consecințe negative, comparatistica, mai ales În perioada interbelică) prejudiciază Înțelegerea corectă a fenomenului, atât a relațiilor, cât și a reprezentărilor literare. Studiile de imagologie comparată literară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Prin urmare, asemeni marilor inițiați alchimiști, alege calea artei pentru a arăta profanilor o frântură din marile secrete ale lumii, transmițând un posibil mesaj cifrat:„eu Regele Soare, cunosc dedesubturile lumii. Însă, dat fiind că imaginea mea actuală trebuie să reflecte religia timpurilor pe care le trăim, aleg să nu duc până la capăt ritualul inițiatic, aleg să nu accept botezul ezoteric“. Probabil, ne permitem să credem, faimoasa baie nu a fost niciodată folosită de rege, iar ritualul nu a fost dus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
majoritar ortodox și conducerea comunistă (patriarhul Justinian Marina era vechi amic cu Dej), acțiunile antiortodoxe au fost menținute la un nivel scăzut. Catolicii, în schimb, au fost crunt prigoniți, deposedați de proprietăți și arestați. Fără însă ca asta să se reflecte, pilduitor, în vreun film. Titus Popovici realizează încă o premieră, introducând personajul preotului catolic Potra. Prezentat mai întâi ca o minte luminată, tolerant (e gata să boteze copiii ortodoxului Andrei), omenos, el ne este dezvăluit în final ca un viclean
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
montări ca Mihai Viteazul și Buzduganul cu trei peceți. N. Ceaușescu, nu întru totul satisfăcut de filmul lui Nicolaescu, prea spectaculos, a ordonat alocarea de la buget a încă unei sume uriașe pentru Buzduganul cu trei peceți, în care să se reflecte mai bine programul Partidului și lupta de clasă. Problema dificilă a secționării cadavrului politic al lui Gh. Gheorghiu-Dej, astfel încât comunismul să rămână neatins, iar Ceaușescu să apară ca soluție salvatoare la greșelile din „obsedantul deceniu”, este rezolvată strălucit în Puterea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că momentul este mai mult decât oportun, deoarece, de-a lungul istoriei astfel de momente dificile apar rar iar studiile care să reflecte perspectiva oamenilor în astfel de situații sunt reduse. Cred că individul aflat în situații extreme, în cazul de față reducerile salariale sub nivelul la care omul își poate plăti datoriile din venit, își schimbă modul în care se raportează la
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în ziua de azi, dar complexitatea conceptului pune în dificultate pe cei ce-l cercetează. Există diferite teorii care o explică, însă, ca în cazul oricărei subiect controversat în știință, nu se poate vorbi de o singură viziune care să reflecte conceptul. În societatea actuală în care banii sunt un lait motiv, fiind percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, ei determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Dar oricât
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a se propaga ? În spațiul cosmic este o liniște desăvârșită, deoarece nu există atmosferă prin care să se propage undele; undele luminoase se propagă în spațiul cosmic? în spațiul cosmic este întuneric pentru că este vid ? Nu avem atmosferă care să reflecte lumina de la stele. 4.2 Scurt istoric asupra Sistemului Solar Mult timp oamenii considerau că Pământul nu se mișcă, fiind centrul Universului și că Soarele, Luna, planetele, stelele se rotesc în jurul acestuia. Această teorie, dacă vă aduceți aminte se numea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se datorează faptului că este un spațiu vid, adică gol și nici nu există atmosferă care să reflecte lumina de la stele. Temă : De realizat un desen cu sistemul planetar, intitulat : « Hora planetelor ă (cu toate că reprezentarea pe o schiță e greu de realizat datorită faptului că între Soare și planete diferențele de dimensiune sunt foarte mari, în al doilea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]